26,366 matches
-
câștigăm la fel ca portarii, când portarii nu fac nimic toată ziua, iar noi muncim de ne spetim. Numai pentru că sunt bărbați? Alt exemplu, tot de la aceste femei care îmi spun: nu înțelegem de ce când ajungem acasă trebuie să ne apucăm de mâncare, spălat, copii, iar bărbată-miu, dacă nu e beat, stă oricum cu burta în sus și nu face nimic. Vreau să spun că aceste femei simple percep viața ca un șir de nedreptăți în lanț și vorbesc cu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cultura târgului era important: ținea conferințe și organiza întâlniri sau concerte cu invitați de marcă, publicând în presă diverse evocări. În acest fel a strâns opt volume care se remarcau prin stilul lor alert, dintre care numai pe unul a apucat săl vadă tipărit. Având un defect de vorbire, e de mirare cum se descurca la conferințe Aurel Stino. Într-o toamnă, la liceul „Nicu Gane” din Fălticeni a picat de la Pașcani un repetent; pe numele lui Holban, era lung cât
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
deasupra Bahluiului. Cu instituțiile împrăștiate, cu o economie la pământ, Iașul a pierdut și cea mai mare parte a elitei intelectuale. Multe personalități au rămas, după refugiu, la București, la Cluj, la Timișoara sau la Craiova, acolo unde le-a apucat vremea și au aflat un rost. Orașul s-a văzut nevoit să-și facă altă față, din păcate sub umbrela unui regim care, programat, înlătura elitele. Universitatea și-a redeschis porțile în condiția în care marile personalități, revenite, erau acum
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
medic, nu coresponda cu dânsul. În locuința lor ușa de trecere era blocată cu cărți. Ștefan Cuciureanu își continua boema în odaia în care mânca, dormea și se spăla într-un lighean. Tot acolo își pregătea cursurile pe care nu apuca să le țină în întregimea lor. Din cele douăzeci și nouă de prelegeri anunțate la început de an, preda vreo opt-nouă. La examene, pe studenți îi apuca groaza când nea Fane nu mai apărea. Băieții făceau atunci echipe care scotoceau
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
se spăla într-un lighean. Tot acolo își pregătea cursurile pe care nu apuca să le țină în întregimea lor. Din cele douăzeci și nouă de prelegeri anunțate la început de an, preda vreo opt-nouă. La examene, pe studenți îi apuca groaza când nea Fane nu mai apărea. Băieții făceau atunci echipe care scotoceau prin cârciumi. Acolo unde îl găseau, îl arestau și-l aduceau la catedră. Ajuns aici, împărțea note mari cu dărnicie. E adevărat, era o plăcere să înveți
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
viziune decât cea a școlii românești de istorie. În timp ce istoricii francezi au mai presus de toate o atitudine obiectivă, istoriografia noastră e dominată de alta, patriotică. Format la școala franceză de istorie al cărei adept rămâne, Emanuel A. s-a apucat să demonteze câteva dintre miturile noastre istorice. Mărturisesc că am fost și eu șocat de felul acesta de a prezenta evenimente care au o natură bine precizată în canavaua istoriei noastre naționale. Încă de la cronicari, nouă ne-a fost transmisă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pentru că acesta, ocupat fiind cu numeroasele problemele ale Arhiepiscopiei, a rupt oarecum legătura cu satul, vizitându-l destul de rar. Părintele Teodor este mândru, de altfel, că slujește la biserica care a fost începută de Nectarie (lucrare care nu a mai apucat să o termine), în al cărei pridvor este pictat primul ctitor al acestei biserici, nimeni altul decât mitropolitul Nectarie Cotlarciuc. Bineînțeles că au existat și guri rele care au avut de contestat anumite lucruri la adresa mitropolitului. Cele mai multe dintre aceste injurii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
natal, Stulpicani. În acest scop, a făcut un schimb de teren și case cu Ocolul silvic, pentru a construi biserica în centrul satului, „dar nu s-a grăbit cu construcția, zicând că o lasă mai la urmă. Nu a mai apucat însă să o vadă terminată, pentru că o boală grea i-a măcinat sănătatea. Astfel, biserica din Stulpicani începută în timpul Mitropolitului Nectarie, a fost terminată abia în anul 1951”. De asemenea, pentru a putea ajuta în cazuri de deces familiile de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cele ale secetei din 1946-1947 și ale demonului roșu. Nu era deloc ușor atunci să ai la masă cinci copii, să-i îmbraci și să-i porți la școală. În zilele noastre sunt părinți care își abandonează copiii pe unde apucă, sau pleacă în străinătate, chipurile pentru a-i ajuta, dar, în realitate îi abandonează. Pentru a ne putea întreține tata a cerut, în perioada 1953-1954, să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde câștiga ceva mai mult. Avea de întreținut 4
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
am crezut atât de bun pe cât este. În relația cu colegii este oarecum duplicitar, altfel ar fi un om valoros. Despre relațiile mele cu cercetătorii sper să spun cele necesare într-o carte pe care o prefigurez. Sper să mai apuc să finalizez și acest gând. ACTIVITATEA DIDACTICĂ Activitatea didactică am început-o în 1962, ca preparator, la disciplina Zoologia nevertebratelor. Nici astăzi nu știu dacă atunci se prevedeau pentru preparatori anumite ore de lucrări practice în normă. Oricum, am fost
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
subsidiu cu totul insuficient. Don Calabria, atunci când Statul începea să preia primele contribuții pentru orfanii găzduiți, va spune: «Și asta e Providență!». Ar fi fost ciudat și nedrept să refuze ceea ce se cuvenea de drept copilului. «Dar vai dacă vom apuca doar pe strada subvențiilor, ori dacă întreprindem o operă numai pentru că ar exista subvențiile statale», spunea cu hotărâre. E un principiu eroic, fundamental pentru Opera lui don Calabria. Și a voit să o stabilească în Constituții: «Spiritul de credință și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
adăpost pentru acele familii: ceru ajutor și a solicitat intervenții din partea autorităților. În cel mult o lună, cea mai mare parte a familiilor a găsit un alt adăpost. Astfel, la 5 noiembrie 1908, «Copiii Buni» au lăsat Costermano pentru a apuca drumul de reîntoarcere. Călătoria a fost grea și obositoare, pentru că locul pe care îl lăsau în urmă era frumos iar lumea din vecinătate i-a înconjurat cu dragoste binevoitoare și griji materne. Spre sfârșitul amiezii au ajuns la Verona, dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai mare disponibilitate de mijloace și pe metodologii mai moderne, au preferat mai degrabă să acorde un sprijin familiilor care aveau probleme cu copiii, decât să-i interneze în Institut. Prin urmare și structura internă a casei din Costozza a apucat o cale nouă. Școala medie a fost încredințată Statului, iar internatul, redus numeric, s-a fragmentat în Case de familie. Grupuri mici, rezidente într-un ambient familiar, sub responsabilitatea unui frate religios educator și consultarea colaboratorilor externi: asistenți sociali, psihologi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ia buchetul cu mîna goală, se-nțeapă într-un spin și scoate un țipăt ușor. Împăratul, cu ochii la staroste, se întoarce iute spre împărăteasă și înțelegînd despre ce este vorba, mătură cu mîna pîinea și sarea de pe tavă, o apucă și o răsucește, fără efort vizibil, în formă de cornet pentru flori, pune buchetul înăuntru și o înapoiază soției ca și cum această transformare cu ajutorul forței ar fi fost cel mai simplu lucru din lume... Defilarea militară prin fața cuplului imperial și a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
-o în 1938, energia, dorința de a trăi și de a fi mereu Regina nu s-au potolit, ducînd-o uneori, în anii de văduvie, pe căi nesigure pe care pentru propria-i liniște ar fi fost mai bine să nu apuce (al căror martor și actor întristat urma să fie, ca ministru al Afacerilor Externe, între 1932-1933). Domnul Titulescu îmi cunoștea dorința de a relua un post în străinătate și de a fi numit din nou la Roma, de unde, domnul Al.
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dau jos ținându-se de mână copii, tot japonezi: disciplinați și zâmbitori, strângând în pumn stegulețe tricolore. Nu știu de ce mi-am adus aminte de pionierii din România, din rândul cărora n-am avut onoarea să fac parte. Așa că mă apuc să evoc perioada aceea din viața mea și să-i explic lui Pastenague de ce n-am fost făcut pionier: o istorie cam încâlcită, cu un profesor de matematici care, nervos și nestăpânit, pentru că a găsit tabla plină de desene, l-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Sfântul Nicolae, Crăciunul. Mâncați caltaboși, sarmale, cozonac și alte minunății. — Mănâncă cine poate. Unii se îmbuibă, alții înghit în sec. — Nu asta ați vrut? Ai vrea să crape toți de foame? Nu prea știu ce să zic, de unde să-l apuc. Nici nu știu foarte bine când glumește și când vorbește serios. Îl rog să lase bășcălia la o parte și să-mi dea câteva argumente în sprijinul optimismului pe care îl recomandă... de la distanță. De la Paris e ușor de vorbit
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
uneori a publicat și afirmații calomnioase fără să-și dea prea multă osteneală de a le verifica în prealabil. Îmi amintesc, de pildă, că o anumită doamnă locuitoare a Parisului, față de al cărei soț aveam respect și prietenie, s-a apucat să ne calomnieze pe Goma și pe mine (s-ar părea că, orice-am face, tot nu putem scăpa unul de celălalt!) cu un „curaj” demn de o cauză mai importantă și mai riscantă, din vremea comunismului, să zicem... Faptul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
înțelept să tac și să privesc la Turnul Eiffel, al cărui vârf se vede de la fereastra mea (că cine știe cât timp o să mai fie acolo, mândru și neînfricat cum erau și turnurile alea din New York, pe care eu nici n-am apucat să le văd), ei bine, în loc să-mi văd de treburile mele de scriitor bilingv - ceea ce deja e suspect - și cu dublă cetățenie, uite că mă pune dracu’ să-mi dau cu părerea despre NATO și despre aderarea României la acest
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
păstreze contactul cu această tagmă a criticilor - cu alte cuvinte, nu pleacă din țară când îi apare o carte, se duce cu căciula în mână prin redacțiile revistelor. Cu alte cuvinte, se poartă frumos, respectuos... În nici un caz nu se apucă să scrie ce crede el despre cărți și, mai ales, despre cărțile criticilor. Curios, situația inversă e perfect acceptabilă: când un mânuitor al condeiului, consacrat drept critic literar, se apucă să scrie poezie sau roman, nimănui nu-i trece prin
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cuvinte, se poartă frumos, respectuos... În nici un caz nu se apucă să scrie ce crede el despre cărți și, mai ales, despre cărțile criticilor. Curios, situația inversă e perfect acceptabilă: când un mânuitor al condeiului, consacrat drept critic literar, se apucă să scrie poezie sau roman, nimănui nu-i trece prin cap să protesteze ori măcar să se mire. De memorialistică nici nu mai vorbesc! Toată lumea își scrie memoriile... Mai ales cei care n-au făcut mare lucru în viața lor, au
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de abilitate politică, a obținut Luceafărul, iar noi, grupul oniric, am rămas în bătaia tuturor vânturilor, peste doi-trei ani ne risipeam, dispăream ca grup. Ei bine, acum vreo trei-patru ani, mai precis după moartea lui Bănulescu, Nicolae Manolescu s-a apucat să evoce perioada aceea și a scris în editorialul său din România literară despre revista pe care dorea s-o facă împreună cu Bănulescu, Mircea Iorgulescu și câțiva „foști studenți”. Eu nu mi-aduc aminte să fi fost și Iorgulescu printre
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
curaj să i-l rostesc. Dacă se supără!... Și așa nu se prea scrie despre cărțile mele. Lui Pastenague îi dă mâna. Soarta lui literară nu depinde de criticii români. Pe de altă parte, de la o vreme încoace s-a apucat și el să scrie critică: ia o carte, o răsfoiește, pe urmă dă cu banul. E un mod destul de echitabil de a face critică. Autorul cărții are o șansă din două. 50%! Un om politic ar fi încântat să obțină
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
el se vorbește, se spun diverse lucruri, nu tocmai agreabile, așa că e mai bine să nu fie de față, pentru ca discuția să se poată dezvolta nestingherit în toată splendoarea ei danubiană, mioritică... Cotidianul, 17-18 august 2002 Strip-tease Nu știu ce m-a apucat ieri-seară și l-am urmat pe Pastenague, care ținea morțiș să mergem la cinema. E drept că toată ziua fusese cald, iar o sală de cinematograf cât de cât respectabilă e prevăzută cu instalație de aer condiționat, așa că, uneori, în loc să
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
decât am admirat ce era de admirat. Sunt convins că Sanda Stolojan sau alți exilați conștiincioși în patriotismul lor turistic au vizitat cu insistență toate aceste meleaguri pe care le-am cunoscut mai mult în vis. Și nu s-au apucat să scrie romane fără o documentare temeinică, aceasta fiind mama literaturii realiste, așa cum au învățat în timpul comunismului de care au fugit apoi care încotro. Cotidianul, 8 noiembrie 2002 Oportunism idealist (I) — De ce ești atât de antiamerican? se oțărăște la mine
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]