25,604 matches
-
moneda comună a lumii occidentale și mediteraneene. După începuturi fruste bazate pe bronz, imitând greutatea și metoda de batere a monedelor grecești, ea s-a constituit, la sfârșitul secolului al III-lea î.Hr., într-un sistem monetar fondat pe bimetalismul argint și bronz. La începutul Imperiului, sub Augustus se adaugă moneda de aur, creându-se un sistem cu trei metale, care rămâne stabil timp de aproape două secole și jumătate. Criza militară și economică din secolul al III-lea, precum și spirala
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
adaugă moneda de aur, creându-se un sistem cu trei metale, care rămâne stabil timp de aproape două secole și jumătate. Criza militară și economică din secolul al III-lea, precum și spirala inflaționistă care o însoțește, văd prăbușirea monedelor de argint și de bronz. În secolul al IV-lea, reforma lui Dioclețian, care încearcă să revalorizeze monedele de argint și de bronz, nu va reuși să oprească inflația, însă Constantin I reușește să creeze un sistem monetar dominat pe solidus, stabilizat
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
secole și jumătate. Criza militară și economică din secolul al III-lea, precum și spirala inflaționistă care o însoțește, văd prăbușirea monedelor de argint și de bronz. În secolul al IV-lea, reforma lui Dioclețian, care încearcă să revalorizeze monedele de argint și de bronz, nu va reuși să oprească inflația, însă Constantin I reușește să creeze un sistem monetar dominat pe solidus, stabilizat la 4,5 grame de aur și fără paritate fixă față de celelalte monede care se devalorizau. Solidus-ul
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
Herculaneum și de la Pompeii, la începutul secolului al XVIII-lea. Descoperirile din cursul secolului al XX-lea, cu tezaure monetare, uneori spectaculoase, cum a fost cea din 1929, cu tezaurul de la Marcianopolis (un lot de peste 80.000 de monede de argint a fost descoperit la Devnea, în Bulgaria), și lucrările britanice, au completat lucrările lui Cohen și au dus la crearea celebrului catalog în zece volume, "Roman Imperial Coinage", încheiat în anul 1994. A doua jumătate a secolului al XX-lea
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
multipli, dintre care cei mai utilizați vor fi sesterțiul, care valora 2 as ½, (apoi 4 as), dupondius, care valora 2 as, precum și submultipli, "semis" (1/2 as) și "quadrans" (1/4 as). Toate monedele erau din bronz. În acest moment, argintul apare, cu adevărat, în sistemul monetar roman, prin denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
1/2 as) și "quadrans" (1/4 as). Toate monedele erau din bronz. În acest moment, argintul apare, cu adevărat, în sistemul monetar roman, prin denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5 g de argint
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5 g de argint, în anul 211 î.Hr. Avem deci un raport de 1/120. Spre anul 170 î.Hr., denarul este devalorizat, iar greutatea sa este adusă la 3,96 g
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5 g de argint, în anul 211 î.Hr. Avem deci un raport de 1/120. Spre anul 170 î.Hr., denarul este devalorizat, iar greutatea sa este adusă la 3,96 g de argint (raportul dintre argint și bronz este atunci de 1/70). Sesterțul
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5 g de argint, în anul 211 î.Hr. Avem deci un raport de 1/120. Spre anul 170 î.Hr., denarul este devalorizat, iar greutatea sa este adusă la 3,96 g de argint (raportul dintre argint și bronz este atunci de 1/70). Sesterțul devine, în cursul celui de-al doilea secol înainte de Hristos, unitatea de cont uzuală, înlocuind "as-ul libral", cheltuielile, veniturile și averile se evaluează în sesterți. De exemplu, "senatorius
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
bronz sunt echivalente cu 4,5 g de argint, în anul 211 î.Hr. Avem deci un raport de 1/120. Spre anul 170 î.Hr., denarul este devalorizat, iar greutatea sa este adusă la 3,96 g de argint (raportul dintre argint și bronz este atunci de 1/70). Sesterțul devine, în cursul celui de-al doilea secol înainte de Hristos, unitatea de cont uzuală, înlocuind "as-ul libral", cheltuielile, veniturile și averile se evaluează în sesterți. De exemplu, "senatorius census", adică averea
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
000 de sesterți. Abrevierea denumirii sesterțului, HS, este o amintire a parității sale inițiale față de "as" ("doi as și jumătate", adică IIS, mai precis, IIS, curând transcris prin HS). În sfârșit, pe la anul 140 î.Hr., valoarea relativă a denarului de argint, în raport cu bronzul este reestimată: Începând cu Augustus, sistemul intră într-o perioadă de stabilitate care va dura două secole. Aureus-ul, monedă din aur, cu valoarea 25 de denari de argint, este emis în mod regulat, începând cu Iulius Caesar. Termenul
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
sfârșit, pe la anul 140 î.Hr., valoarea relativă a denarului de argint, în raport cu bronzul este reestimată: Începând cu Augustus, sistemul intră într-o perioadă de stabilitate care va dura două secole. Aureus-ul, monedă din aur, cu valoarea 25 de denari de argint, este emis în mod regulat, începând cu Iulius Caesar. Termenul "aureus" provine din sintagma latină "nummus aureus",„monedă de aur”, „ban de aur”, prin schimbarea categoriei morfologice a adjectivului "aureus", în substantiv. Împărații se îngrijesc în mod deosebit de portretele lor
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
asociate împăratului, monumente, provincii personificate, animale. Pot fi numărate uneori mai multe sute de reversuri diferite pentru un singur împărat, printre care unele sunt de o importanță istorică deosebită. Împărătesele și copiii familiei imperiale sunt reprezentați, uneori. * "Cistiphoros / Cistofor" de argint era în circulație în Asia Mică. Valora 3 denari romani sau 4 drahme grecești; pe monedă, era gravată caseta cu odoarele lui Bacchus. Este cunoscut că în primul secol d.Hr., cu un "as" se putea cumpăra o jumătate de
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
primul secol d.Hr., cu un "as" se putea cumpăra o jumătate de kilogram de pâine sau un galon de vin ieftin. De-a lungul timpului, devalorizarea este din ce în ce mai rapidă. Sub Septimius Severus, titlul denarului trece de la 70% la 50% argint. Spre anul 250, Caracalla, care are nevoie de bani pentru a-și putea plăti soldații cărora le-a mărit solda, instituie o nouă monedă, un "dublu denar", cunoscut, în rândul istoricilor, sub denumirea de antoninianus, dar care nu cântărea decât
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
pentru a-și putea plăti soldații cărora le-a mărit solda, instituie o nouă monedă, un "dublu denar", cunoscut, în rândul istoricilor, sub denumirea de antoninianus, dar care nu cântărea decât un denar și jumătate, cu un titlu de 50% argint. Această monedă, al cărei nume folosit în epocă rămâne necunoscut, se recunoaște după coroana împăratului făcută din raze (coroană radială), iar pe monedele care reprezentau împărătese, faptul că bustul este așezat pe o semilună. Noua monedă este abandonată sau puțin
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
monetare și instabilitatea politică, sistemul monetar este în suferință. Monedele se depreciază în mod constant, conținutul de metale prețioase fiind din ce în ce mai scăzut. În 258, sub domnia lui Publius Licinius Valerianus, antoninianul nu mai avea decât un titlu de circa 20% argint, iar guvernarea a început să trateze monedele cu un „"procedeu de îmbogățire în argint a suprafeței"”, pentru îmbunătățirea aspectului lor și pentru a le face să pară de o calitate mai înaltă decât erau în realitate. Sub domnia lui Claudius
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
constant, conținutul de metale prețioase fiind din ce în ce mai scăzut. În 258, sub domnia lui Publius Licinius Valerianus, antoninianul nu mai avea decât un titlu de circa 20% argint, iar guvernarea a început să trateze monedele cu un „"procedeu de îmbogățire în argint a suprafeței"”, pentru îmbunătățirea aspectului lor și pentru a le face să pară de o calitate mai înaltă decât erau în realitate. Sub domnia lui Claudius Gothicus, antoninianul nu va mai conține decât 3 sau 4 % argint, iar atunci, aspectul
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
de îmbogățire în argint a suprafeței"”, pentru îmbunătățirea aspectului lor și pentru a le face să pară de o calitate mai înaltă decât erau în realitate. Sub domnia lui Claudius Gothicus, antoninianul nu va mai conține decât 3 sau 4 % argint, iar atunci, aspectul său va fi mai apropiat de cel al unei monede de bronz decât de cel al unei monede de argint sunătoare și grea. Sesterțul, care valora 1/8 dintr-un antoninian, aproape că nu mai este emis
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
erau în realitate. Sub domnia lui Claudius Gothicus, antoninianul nu va mai conține decât 3 sau 4 % argint, iar atunci, aspectul său va fi mai apropiat de cel al unei monede de bronz decât de cel al unei monede de argint sunătoare și grea. Sesterțul, care valora 1/8 dintr-un antoninian, aproape că nu mai este emis. În secolul al III-lea, un legionar (soldat încadrat într-o legiune) primea 10 - 15 antoninieni pe zi. Câteva exemple de prețuri: În timpul
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
stabilizează, în timp ce inflația galopantă persistă. La sfârșitul anului 294, Domițian promovează o nouă reformă monetară, diminuează aureus-ul lui Aurelian, care trece de la 1/50 la 1/60 dintr-o livră de aur, și creează noi monede: "argenteus" sau "denarul de argint" cu greutatea de 1/96 dintr-o livră romană, de aceeași calitate cu vechiul denar emis sub Nero, precum și trei monede de bronz, dintre care un "bronz mare" având un slab procentaj de argint, follis-ul sau "nummus"-ul. Unitatea de
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
noi monede: "argenteus" sau "denarul de argint" cu greutatea de 1/96 dintr-o livră romană, de aceeași calitate cu vechiul denar emis sub Nero, precum și trei monede de bronz, dintre care un "bronz mare" având un slab procentaj de argint, follis-ul sau "nummus"-ul. Unitatea de cont rămâne denarul curent, în pofida deprecierii sale. Aceste parități sunt foarte curând puse în cauză, printr-o inflație galopantă. După vreo zece ani, Constantin I a recreat un nou sistem, în care solidus-ul
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
monetare repetate din generațiile precedente. Constantin I a reușit să mențină stabilitatea acestei monede și să o emită în cantități considerabile, mulțumită confiscărilor importantelor stocuri de aur tezaurizate, de secole, în templele păgâne. Față de scăderea constantă a altor monede din argint și din bronz, cea a follis-ului, de exemplu, care își pierde rapid conținutul de argint, solidus-ul devine moneda refugiu, pentru plățile importante (donații ale împăratului către soldați, plăți de impozite, tributuri vărsate popoarelor barbare, etc.). Au fost creați submultipli
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
să o emită în cantități considerabile, mulțumită confiscărilor importantelor stocuri de aur tezaurizate, de secole, în templele păgâne. Față de scăderea constantă a altor monede din argint și din bronz, cea a follis-ului, de exemplu, care își pierde rapid conținutul de argint, solidus-ul devine moneda refugiu, pentru plățile importante (donații ale împăratului către soldați, plăți de impozite, tributuri vărsate popoarelor barbare, etc.). Au fost creați submultipli ai solidus-ului: "semissis", adică o jumătate de solidus, "tremissis" sau "triens", adică o treime
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
poporului, clopotnița a fost demolată. În 1994 a început reconstrucția clopotniței, lucrările fiind finanțate de omul de afaceri Nicolae Chirilciuc. Noua clopotniță a fost sfințită la 22 mai 1995, de hramul orașului. Are patru clopote confecționate dintr-un aliaj de argint, staniu și cupru, și au fost turnate la Moscova. Mijloacele financiare alocate de către Nicolae Chirilciuc se cifrează la circa 800 mii lei. Șeful șantierului a fost Veaceslav Borcoman, iar alți 20 de constructori au efectuat toate lucrările de construcție. Clopotnița
Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți () [Corola-website/Science/322457_a_323786]
-
din munții din jurul orașului încă de pe vremea romanilor. Topitoria de la Zlatna a fost inaugurată în anul 1747. În centrul pirometalurgic principal, în topitoria de la Zlatna, dotată inițial cu 6 cuptoare pentru topirea minereurilor cuproase și plumboase bogate în aur și argint, au început ulterior să fie prelucrate și produsele intermediare - metale cupro-plumboase - care se obțineau în topitoriile construite ceva mai târziu la Certeju de Sus (1763) și la Baia de Arieș (1780). Aceste topitorii au fost închise ulterior, odată cu creșterea capacității
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]