25,627 matches
-
oferă structura sistemului. Există două categorii de eforturi menite să întărească capacitățile: eforturile interne economice și financiare și cele externe ce vizează mărirea capacităților prin adăugarea altora prin intermediul alianțelor. Neorealismul a dezvoltat o introspecție aplicată în dinamica denumită cooperare internațională. Frica este un coagulant al capabilităților și poziționării statelor în sistemul internațional, ca statele care dețin arme de distrugere în masă. Unele elemente ale relațiilor dintre state nu sunt la vedere, iar statele care înșală sunt denumite state brigante sau "rock
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
autorității. Singură, fără niciun alt sprijin decât îndemnurile intime ale cugetului, înfruntă pe rege și o dată cu acesta un întreg lanț de prejudecăți statale. Vede în decizia regelui o nelegiuire, și aceasta îi e de ajuns pentru a protesta fără nicio frică împotriva ei. O dată ce a luat hotărârea, nimic nu o mai împiedică de a o aduce la îndeplinire: nici amenințările crude ale lui Creon și nici intervențiile calde, iubitoare ale surorii ei, Ismena. Filozofia pe care o putem deduce din actele
Antigona () [Corola-website/Science/303300_a_304629]
-
îl ucide pe rege și astfel preia regatul. Glaucon explică astfel că orice om, drept sau nedrept, ar face același lucru dacă ar avea puterea să fie scutit de pedeapsă. Singurul motiv pentru care un om este drept este de frica de pedeapsă, sau de consecințe. Legea este produsul unui compromis între indivizi. Glaucon se folosește de acest argument pentru a-l provoca pe Socrate să spună că este mai bună o viată injustă decât una justă. Discursul lui Glaucon îl
Republica (Platon) () [Corola-website/Science/303364_a_304693]
-
Petru Șchiopul nu a reușit finalizarea construcției până la scoaterea sa din scaunul domnilor Moldovei, rămânând neterminată pictura bisericii și construcția zidului înconjurător. În următorii 30 ani, lipsa de râvnă a călugărilor ce ""n'au avut păsare, și n'au avut frica lui Dumnezeu întru inima lor, ce au fost niște oameni fără de frică, și n'au căutat ce să cădea să rîdice din venitul Mînăstirei, ce tot au cheltuit, și au prăpădit și au răsipit fără de nici o măsură"" a dus la
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
domnilor Moldovei, rămânând neterminată pictura bisericii și construcția zidului înconjurător. În următorii 30 ani, lipsa de râvnă a călugărilor ce ""n'au avut păsare, și n'au avut frica lui Dumnezeu întru inima lor, ce au fost niște oameni fără de frică, și n'au căutat ce să cădea să rîdice din venitul Mînăstirei, ce tot au cheltuit, și au prăpădit și au răsipit fără de nici o măsură"" a dus la decăderea mănăstirii. Chiliile și trapeza s-au ruinat, iar veșmintele și odoarele
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
la Țuțora, unde a strâns o oaste compusă din moldoveni, turci și lipcani, după care s-a stabilit la Galata. El a făcut un șanț întărit în jurul mănăstirii, unde a așezat străjeri. Iată cum relatează cronicarul Ion Neculce: ""Și de frica viziriului și de rușine s-au întorsu iarăș înapoi la Gălata. Ș-au făcut hendichiu în giuru împregiurul taberii ș-au pusu străji buni. Ș-au șădzut toată vara acolo, pân-în toamnă la Simedriu."" Domnitorul l-a primit aici
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
alăturat austriecilor, promițându-le, în schimbul domniei, că le vor ceda întreg teritoriul Moldovei între Munții Carpați și râul Siret. Domnitorul Mihai Racoviță, neavând bani să plătească mercenari și dispunând numai de o gardă de oameni credincioși, "„și-i era cu frică și să mutasă în Cetățue; și mai nici în Cetățue nu mânea, ce mânea câte la un loc, de nu știe nime. Că și boiarii încă nu era drepți, ce mulți dintre dânșii să agiunsese cu cătanele.”" Temându-se că
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
1870, Vasile Alecsandri prognoza că "„ruinele”" de la Cetățuia "„vor dispare poate cu totul”". Episcopul Melchisedec Ștefănescu care a trecut pe acolo în anul 1884 nu a găsit decât o curte presărată "„cu pietre și plină de dudău”", încât îi era frică oricui a "„umbla prin ea”", iar "„casele egumenești se dărâmau”". În anul 1903, Nicolae Iorga scria că "„Cetățuia ... era singură, pustie și, într-o seară”" când s-a urcat "„pe coasta rotunjită a muncelului”", a fost speriat de strigătul huhurezului
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
de prejudecățile timpului. La momentul adevărului, întâlnirea cu fostul ocnaș, Magwich, care îi dăruise banii, Pip este debusolat: “Sila pe care o simțeam - spune el - față de omul acesta, teama pe care mi-o trezea, scârba cu care mă chirceam de frica lui n-ar fi putut să fie mai mari dacă ar fi fost cea mai crudă fiară”. Consecințele sunt dezastruoase pentru tânărul care considera că banii ocnașului sunt “murdari”, renunță la avere și la “marile speranțe”. Până la urmă va găsi
Charles Dickens () [Corola-website/Science/302460_a_303789]
-
i-a provocat greață lui Berry și a vomitat, iar membrii echipei i-au adus o găleată înainte de filmarea scenelor. Aripile lui Angel au fost la început prea grele pentru Ben Foster și au fost refăcute din material spumos. În ciuda fricii ei de înălțimi, Foster a făcut o cascadorie în care el scapă din clădirea lui Worthington sărind de pe acoperiș. Scena a fost filmată folosind un cascador care zbura de la fereastră folosind o macara, cu harnașamentul și cablurile șterse, iar aripile
X-Men: Ultima înfruntare (film) () [Corola-website/Science/302879_a_304208]
-
lor. S-au făcut mari pași înainte în ceea ce privește îngrijirea sănătății, speranța de viață a cetățeanului tipic sovietic a crescut simțitor. Politica lui Stalin asigura cetățenilor sovietici accesul neîngrădit la îngrijirea medicală și învățământ, ducând la apariția primelor generații eliberate de frica tifosului, malariei și holerei. Incidența acestor boli a scăzut semnificativ la niște niveluri aproape de zero, făcând să crească speranța de viață cu decenii. Femeile sovietice din timpul lui Stalin au făcut parte din prima generație de mame cărora li s-
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
am avut o mulțime de idei. Cred că sunt chiar sentimentale și nu au deloc cinism." Artista britanică Stella Vine a provocat o controversă publică în 2004 când Charles Saatchi a cumpărat "Salut, Paul, poți veni aici, mi-e foarte frică" (2003), un tablou făcut de ea Dianei, Prințesa de Wales. Titlul lucrării provine de la textul scris cu litere mari și roșii, de la un capăt la celălalt al pânzei, o aluzie la majordomul Dianei, Paul Burrell. Vine a pictat 30 de
Diana, Prințesă de Wales () [Corola-website/Science/299480_a_300809]
-
credințelor tradiționale, se tem de fulgere, de multe ori fiind portretizată o luptă între ei și Thor. În alte legende scandinave, aceștia sunt portretizați ca semănând cu oamenii, singura diferență este izolarea. În folclorul scandinav, dispariția trolilor este pusă pe seama fricii de fulgere, sau a clichetului clopotelor de biserică, sunet ce ar fi de vină pentru emigrarea trolilor in alte părți.
Trol () [Corola-website/Science/299518_a_300847]
-
națiuni", "Istoria nebuniei în epoca clasică", "A supraveghea și a pedepsi" și "Istoria sexualității". Jean Delumeau s-a specializat pe perioada Renașterii, scriind " Viața economică și socială la Roma în a doua jumătate a secolului al XVI-lea", "Civilizația Renașterii", "Frica în Occident" și "O istorie a Paradisului". În Italia aniilor 1970, s-a lansat ""Microistoria"", curent istoriografic ce abandonează studiul maselor și al claselor sociale pentru a face loc istoriei individului, fiind îmbinată cu științele sociale și antropologia. Carlo Ginzburg
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
că ar fi devenit astfel „goi”, termen popular derivat din "goyim", cuvânt care în limba idiș desemnează un om care nu face parte din poporul evreu, sau un „necredincios, din punctul de vedere al evreilor”. Temele explorate în nuvelă includ frica și starea psihologică de demență indusă de aceasta, precum și condiția omului străin de societatea în care trăiește. Discriminarea rasială / religioasă devine astfel un motiv pentru cedarea psihică a personajului. Ca factor secundar apar boala (malarie) ca însemn al slăbiciunii și
O făclie de Paște () [Corola-website/Science/298996_a_300325]
-
doua subliniază necesitatea proprietății comune a mijloacelor de producere a bunurilor și serviciilor, a subordonării individului unor principii socio-decizionale rigide, a delegării puterii politice unui grup de indivizi aparent aleși liber, dar în fapt aleși prin presiunea forței, amenințării și fricii. Capitalismul în principiu și în practică folosește la maximum capabilitatea creativă și interactivă a cetățenilor, fiecare având dreptul să își folosească imaginația, talentul și inițiativa pentru a crea, populariza și oferi-comercializa produsele proprii, fie ca concepte sau bunuri materiale care
Ideologie () [Corola-website/Science/299005_a_300334]
-
o putere covârșitoare“, îl trântește la pământ și, punându-i genunchiul îl piept, îi zice, râzând „ca un nebun“ și scrâșnind din dinți: „- Gândeai c-am murit, neică?“. Atunci când „nebunul a voit să-l sugrume“, hangiul, „smintit și el de frica morții“, și-a adunat puterile, l-a îmbrâncit pe ocnaș pe ușă și acesta „a pierit în întunericul nopții“. Înspăimântat, „tremurând din toate încheieturile și făcându-și cruci peste cruci“ pentru odihna sufletului răposaților, Stavrache s-a dus a doua
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
sunt unele medicale: „chip îngrozit“, „părul vâlvoi“, „mâinile încleștate“, „gura plină de o spumă roșcată“, „scuipa și râdea cu hohot“, „începu să cânte popește“. Eroul principal, Stavrache, este conturat în evoluția sa de la lăcomie la iluzie, apoi la halucinații, de la frică la spaimă și groază până la nebunie, toate aceste stări definind natura psihică labilă, predispoziția genetică pentru evoluția spre demență. Caracterul naturalist al nuvelei este conferit și de strânsa relație dintre natura ce se dezlănțuie treptat și evoluția patologiei personajului: „Legănate
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
dar și cititorul are reacția de a refuza faptele supranaturale. Această reacție de refuz poate fi însoțită de dubitație, respingere sau chiar teamă. ul este adesea legat de o atmosfera specială, de un fel de crispare la întâlnirea cu imposibilul. Frica este si ea adesea prezentă, fie în câmpul eroului, fie din dorința autorului de a provoca angoasa cititorilor. Cu toate acestea, ea nu este o condiție "sine qua non" a fantasticului. Potrivit unor teoreticieni literari (Roger Caillois și Tzvetan Todorov
Fantastic () [Corola-website/Science/299033_a_300362]
-
a spus că Leigh și Marlon Brando au avut „două dintre cele mai bune interpretări filmate vreodată”, iar despre Leigh a spus, separat că „a avut una dintre rarele interpretări despre care se poate spună că inspiră în deplinătate atât frica cât și jalea”. Kenneth Tynan a ironizat interpretarea lui Leigh în producția "Titus Andronicus" (1955), spunând că ea nu a jucat cum trebuie unele scence dramatice. Acesta a fost doar unul dintre criticii care au reacționat negativ la interpretările actriței
Vivien Leigh () [Corola-website/Science/304475_a_305804]
-
briciul, ei nu-și cruța colții,/ "Cu venin în loc de sânge a umplut ea corpul lor./ "Dragoni fioroși a înarmat ea cu mânie,/ Ea, făcându-i asemenea zeilor, le-a dat aureole/ "Așa că cel care i-ar privi să moară de frică,/ "Așa că cel prins de corpurile lor să nu se poată întoarce./ Ea a creat vipera, dragonul și lahamu (sfinx),/ "Leul cel mare, câinele turbat, omul-scorpion,/ "Puternici demoni cu chip de leu, dragoni zburători, centaurul,/ "Ce poartă arme necruțătoare, neînfricați în
Enuma Eliș () [Corola-website/Science/304548_a_305877]
-
în țară cu oști turcești în 1672, pe care le comanda Kaplan Pașa din Alep, și bătu Moldova. După răzvrătirea din Rîșnov, s-a retras iar în Iași și i-a urmărit pe cei nesupuși, pedepsindu-i cu moartea.De frica lui, armenii au fugit în munții care despart Transilvania de Moldova. La început, ei se socoteau numai pribegi în Țara Secuilor și a Bistriței, căci încă nădăjduiau la vremuri mai prielnice pentru a se întoarce în Moldova. Totuși, în 1672
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
I: 6. A se vedea, de asemenea, Ketubot 13:11 din Mishna. Cappadocia este, de asemenea, menționată în relatarea biblică dată în cartea "Faptele Apostolilor" 2:05 care pare să sugereze că capadocienii creștini din aceasta regiune erau "evrei cu frica lui Dumnezeu". Sub următorii regi ai Imperiului Persan, regiunile capadociene au fost împărțite în două satrapii, una ce cuprindea porțiunea centrală și care purtat în continuare numele de "Cappadocia", în timp ce cealaltă a fost numită Pont. Această diviziare a fost facută
Cappadocia () [Corola-website/Science/303627_a_304956]
-
al nouălea au alimentat speranțele armenilor pentru o viață mai bună în cadrul URSS-ului. Deportații musulmani armeni din perioada stalinistă din Kazahstan au început să ceară strămutarea în RSS Armenească. Totuși, aceste cereri au fost respinse de guvernul sovietic de frica unor conflicte religioase dintre acești musulmani și conaționalii lor creștini. Alt eveniment a dus însă la declanșarea conflictului religios dintre armenii creștini și musulmani. Armenii din regiunea Nagorno-Karabah, regiune promisă RSS Armenească de bolșevici, dar transferată sub controlul Azerbaidjanului de către
Republica Sovietică Socialistă Armenească () [Corola-website/Science/303701_a_305030]
-
Vizibil marcat de aceste două evenimente, pe Rubens Barrichello îl considera urmașul său, Senna stătea în expectativă, neștiind dacă să concureze sau nu. Îi telefonează lui Alain Prost, cei doi se împăcaseră între timp, și îi spune că îi este frică să concureze, dar francezul îl convinge să o facă. Până la urmă decide să concureze, la urma urmei avea neapărată nevoie de victorie pentru că Michael Schumacher avea deja 20 puncte, iar el nici unul, iar în cazul în care va câștiga avea
Ayrton Senna () [Corola-website/Science/303763_a_305092]