25,311 matches
-
lucrarea publicată de către unul dintre autori. Miller (1948) credea că frustrarea provoacă un set de comportamente, incluzând și comportamentul agresiv. Astfel ideea conform căreia frustrarea provoacă întotdeauna agresivitate a fost treptat abandonată chiar de unul din cei care formulaseră inițial ipoteza. Bandura (1973 citat de Bandura, 1986) consideră că, în ciuda atracției evidente a acestor afirmații, în parte din cauza simplității lor, ele nu sunt suficiente pentru a explica misterul comportamentului social mult mai complex. Nu toți indivizii frustrați reacționează agresând verbal sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ales, recompensa pentru a fi imitat pe cineva). Teoriile biologice ale comportamentului agresiv Susținătorii teoriilor biologice consideră că agresivitatea este o formă de comportament determinată genetic având rolul de conservare a speciei împotriva schimbărilor ce survin în mediul său natural. Ipoteza determinării genetice a comportamentelor agresive, așa cum este ea avansată la ora actuală, nu ne oferă totuși răspunsuri satisfăcătoare. Definiția comportamentului agresiv fiind foarte complexă, nu permite soluții fără echivoc în ceea ce privește soluționarea problemei. Comportamentele agresive, chiar și în interiorul aceleași specii de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
îmbrățișează două orientări fundamental diferite. Prima orientare consideră că agresivitatea este un comportament intern spontan, rezultat al unei pulsiuni interne, considerată de cele mai multe ori înnăscută și care se manifestă prin reacții agresive (Lorenz, 1966). Cea de-a doua orientare susține ipoteza conform căreia agresivitatea este răspunsul organismului la un stimul exterior (Scott, 1958). Concepția comportamentul agresiv ca mecanism bazat pe pulsiuni interne susține ipoteza, slab documentată, conform căreia anumite comportamente agresive sunt spontane, ipoteză care subliniază de asemenea rolul pe care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ori înnăscută și care se manifestă prin reacții agresive (Lorenz, 1966). Cea de-a doua orientare susține ipoteza conform căreia agresivitatea este răspunsul organismului la un stimul exterior (Scott, 1958). Concepția comportamentul agresiv ca mecanism bazat pe pulsiuni interne susține ipoteza, slab documentată, conform căreia anumite comportamente agresive sunt spontane, ipoteză care subliniază de asemenea rolul pe care-l au unele elemente din mediul imediat în antrenarea anumitor acte specifice. Aceste elemente funcționează de parcă ar avea o semnificație anume pentru membrii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1966). Cea de-a doua orientare susține ipoteza conform căreia agresivitatea este răspunsul organismului la un stimul exterior (Scott, 1958). Concepția comportamentul agresiv ca mecanism bazat pe pulsiuni interne susține ipoteza, slab documentată, conform căreia anumite comportamente agresive sunt spontane, ipoteză care subliniază de asemenea rolul pe care-l au unele elemente din mediul imediat în antrenarea anumitor acte specifice. Aceste elemente funcționează de parcă ar avea o semnificație anume pentru membrii unei specii date. În opinia lui Eibl-Eibesfeldt (1979 citat de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
neuropsihologice. O abordare teoretică globală de inspirație darwiniană ocupă un loc important în ceea ce privește explicarea comportamentelor agresive din ultimii ani. Propusă de către Wilson (1975 citat de Pahlavan, 1987), această abordare sociobiologică a ridicat multiple controverse atât la nivelul validării științifice a ipotezelor, cât și la nivelul fundamentelor și consecințelor ideologice. Sociobiologii se identifică cu orientările teoretice ce susțin că genotipurile determină în mod direct comportamentele. Originalitatea concepției lor se regăsește în ipoteza care presupune existența unui mecanism înnăscut în fiecare organism ce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a ridicat multiple controverse atât la nivelul validării științifice a ipotezelor, cât și la nivelul fundamentelor și consecințelor ideologice. Sociobiologii se identifică cu orientările teoretice ce susțin că genotipurile determină în mod direct comportamentele. Originalitatea concepției lor se regăsește în ipoteza care presupune existența unui mecanism înnăscut în fiecare organism ce încearcă să asigure păstrarea și supraviețuirea genotipului. Această nevoie fundamentală înnăscută determină o selecție a comportamentelor care să permită supraviețuirea genotipului, incluzând comportamente în favoarea unor indivizi considerați a fi purtătorii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
supraviețuirea genotipului. Nevoia de a-și asigura perpetuarea genelor îl motivează pe mascul nu doar să domine femela, ci chiar să se bată cu alți masculi pentru a reuși să acceadă la sursele care să-i permită reproducerea. Susținătorii acestei ipoteze evoluționiste consideră că în societățile moderne puterea și statutul social sunt factorii ce-i asigură masculului controlul. Wilson și Daly explică astfel numeroase omucideri comise de tineri de 20 de ani. La această vârstă predispoziția competitivă atinge apogeul pentru că este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fiind unul "natural" sau normal în timp ce evoluționiștii susțin că definirea agresivității drept comportament normal nu implică neapărat și reglementarea sa normativă (Thornhill și Thornhill, 1992). Critica teoriilor tradiționale Perspectiva pulsională care abordează comportamentul agresiv ca având origini interne determină formularea ipotezei conform căreia declanșarea comportamentului agresiv la o persoană izolată este posibilă în cazul în care ținta acțiunilor este un obiect neînsuflețit sau propriul corp. Totuși unele date empirice au arătat că dacă un animal este supus singur tratamentului experimental, el
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
despre diferitele comportamente sociale. Cercetările cu privire la efectele căldurii, revoltelor și crimelor violente au fost de cele mai multe ori realizate cu ajutorul analizării acestui tip de informație. În toate cazurile este vorba despre o tehnică care pare să nu prezinte defecte cauzate de ipotezele cercetării. Totuși identificarea informațiilor de arhivă pertinente întrebărilor cercetătorului este destul de dificilă. * Raportul verbal Chestionarea oamenilor în legătură cu propriul lor comportament sau cu cel al apropiaților este o altă tehnică folosită în studierea comportamentului agresiv. Anturajul (părinții, profesorii, membrii familiei, prietenii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresorului sunt practic inexistente. Persoana care participă la experiment este informată despre sarcina pe care trebuie să o execute, având dreptul să o accepte sau să o refuze. La sfârșitul experimentului, individului i se aduc la curent toate detaliile și ipotezele, iar anonimatul total îi este asigurat. Principiul consimțământului și explicațiile oferite despre obiectivele experimentului garantează respectul codului etic și deontologic. Metoda prezintă avantaje economice ca timp și resurse. Diferite metode experimentale de investigație pot fi folosite în funcție de populația avută în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
10 pentru tasta B). Critica tehnicilor de laborator. Două critici sunt cele mai răspândite: (a) subiecții știu că participă la un experiment, sunt conștienți de rolul pe care-l au și nu mai sunt naturali; b) subiecții încearcă să ghicească ipotezele cercetătorilor pentru a le confirma sau infirma, în funcție de ceea ce cred. Reacțiile subiecților depind astfel de cererea implicită a experimentatorului. Kane, Joseph și Tedeschi (1976) se îndoiesc de validitatea măsurării agresivității în experimentele din laborator, întrebându-se dacă interpretările reacțiilor defensive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv, ceea ce nu este plauzibil pentru toți subiecții. Subiecții vor să pară mai degrabă inteligenți și bine intenționați. Marea majoritate a greutăților au fost eliminate datorită introducerii unor tehnici relativ sofisticate. Pentru a afla, de exemplu, dacă subiecții au ghicit ipotezele și/sau și-au făcut idei asemănătoare cu cele ale experimentatorului despre prelucrarea experimentală, anumite experimente au introdus interviurile post-experimentale. Pentru a riposta criticilor, trebuie să se demonstreze că diferitele evaluări ale agresivității în laborator corespund diferitelor aspecte ale aceleeași
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de violență. Se atrage de asemenea atenția asupra rolului trăsăturilor de personalitate precum narcisismul și interesul pentru senzații tari. Berkowitz (1999), la fel ca Baumeister și Campbell, subliniază importanța factorilor individuali, referindu-se și la sadism. Autorul consideră că acele ipoteze care se raportează doar la factorii situaționali pentru a explica declanșarea actelor de violență sunt mult mai limitative. În opinia lui Staub (1999), condițiile de instigare la violență sunt, înainte de toate, niște reacții raționale la frustrare (frustrarea nevoilor fundamentale), fie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
deseori pentru acte de agresiune, nu ne putem aștepta la altceva decât la manifestări agresive. Explicația în termeni de învățare și socializare diferențiată pare mai adecvată pentru înțelegerea agresivității la sportivi, în schimb pentru explicarea agresivității spectatorilor pare mai plauzibilă ipoteza proceselor asociative și cognitiv-afective. În timpul antrenamentelor intense jucătorii sunt supuși unei socializări care dezvoltă, în baza unui model moral deficitar, atitudini ce aprobă agresivitatea ca pe un comportament legitim și necesar. Generalizarea acestui tip de comportament este prezisă de modelele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau după insultă au un efect mai bun decât cele oferite cu o anumită întârziere (Zillmann și Cantor, 1976 citat de Tedeschi et al., 1994). Inducerea unor comportamente incompatibile cu agresivitatea Care este reacția individului față de suferința victimei? Una dintre ipoteze ar fi satisfacția pentru că scopul agresivității este de a face rău. În cazul în care agresorul este foarte furios sau crede că agresiunile lui sunt justificate, suferința victimei poate induce mai degrabă un sentiment pozitiv. Suferința dușmanului întărește pozitiv reacțiile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de zgomot 38, 43, 161, 177-178 fiziologic 21, 99-106 genetic 20, 21, 100-104 situaționali 19 socio-cultural 88, 107, 132, 184 socio-economic 22, 234 Familia 70-77, 211 permisivă 75-76 Fantasmă 67 Frică 197 Frustrare 37, 48-54, 117, 125, 183 arbitrară 114 ipoteza frustrării-agresiunii 122-125 justificată 52, 114 Furie 11, 12, 33, 53, 60, 67, 114-116, 125, 138, 140 G Gemeni 29, 77-81 monozigoți 100 bizigoți 100 H Hormon sexual 28, 104-107 I Imaginea de sine 34, 59, 182 Imitarea 209, 226 Impulsiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Imitarea 209, 226 Impulsiv 96, 208 Informație 84 atenuantă 230 Inhibiție prin socializare 58-59 Integrare 117 Instigare 122-124, 125, 183 Instituție 181 Insultă 25, 51, 230 Integrare socială 79-81 Intenționat 12, 52 Interacțiune 71, 78 Interpretare 12 Intimidare 18, 214 Ipoteza de evitare a emoțiilor negative 42 Î Învățare prin observare (modeling) 69, 134 J Jocuri video 85 Judecată negativă 40 ostilă 40, 146, 167 Judecată morală 188 Justificare 84 L Legitimitate 35, 79, 83, 185, 188, 189 M Maltratare 15
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
existența hiperglicemiei și mai ales creșterea nivelului de acizi grași liberi pot contribui la dezvoltarea cancerului pancreatic [114]. Chiar dacă studiile anterioare, pe baza asocierii statistice diabet-cancer au considerat diabetul un factor de risc al cancerului pancreatic, alte studii contrazic această ipoteză și susțin că de fapt diabetul este un epifenomen al cancerului de pancreas argumentându-și afirmația chiar pe această perioadă prea scurtă de timp existentă între debutul diabetului și diagnosticul cancerului de pancreas [115], 71% din pacienții cu cancer nefiind
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
parțială În timp ce unele studii au arătat că gastrectomia poate constitui un factor de risc pentru cancerul pancreatic prin favorizarea producerii de compuși nitrozați cu acțiune carcinogenetică [150-152], alte studii efectuate pe un număr foarte mare de pacienți au infirmat această ipoteză [153] avansându-se ipoteza că incidența mai crescută a cancerului pancreatic întâlnită la pacienții gastrectomizați să se datoreze în fapt unui factor etiologic comun și anume fumatului. Colecistectomia, la fel ca și gastrectomia, a trecut prin aceleași controverse, existența colecistectomiei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
au arătat că gastrectomia poate constitui un factor de risc pentru cancerul pancreatic prin favorizarea producerii de compuși nitrozați cu acțiune carcinogenetică [150-152], alte studii efectuate pe un număr foarte mare de pacienți au infirmat această ipoteză [153] avansându-se ipoteza că incidența mai crescută a cancerului pancreatic întâlnită la pacienții gastrectomizați să se datoreze în fapt unui factor etiologic comun și anume fumatului. Colecistectomia, la fel ca și gastrectomia, a trecut prin aceleași controverse, existența colecistectomiei în antecedentele pacientului ridicând
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
controverse, existența colecistectomiei în antecedentele pacientului ridicând controverse privind importanța ei ca factor de risc în apariția cancerului pancreatic, iar dacă unele studii au indicat-o inițial ca un posibil factor de risc [154] altele, mai recente au infirmat această ipoteză [155]. FACTORII DE RISC EXOGENI Fumatul Aproape toate studiile actuale au arătat o corelație clară între fumat și apariția cancerului de pancreas, fumatul fiind clasificat la factorii de risc cu grad foarte crescut de risc de cancer pancreatic [156-160]. Se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
sarmați și alani, îndreptățind pentru o anumită etapă istorică formula terminologică generică de sarmato-alani, aplicată populațiilor iranice din întregul spațiu cuprins între gurile Dunării și Marea Aral. Etnogeneza alanilor ridică multe probleme specialiștilor, cele mai multe opinii având tendința să dea credit ipotezei potrivit căreia aceste triburi sunt rezultatul suprapunerii de către un nou aflux sarmatic de dincolo de Volga, compus din roxolani și aorși, a substratului sirakomeotic existent până atunci în aria respectivă. Cert este că la sfârșitul secolului al II-lea d.Hr
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
atât de izvoarele literare și de unele date arheologice, cât și de onomastica acestor locuri, care îi atestă pe traco-geți aici încă din secolele V-IV î.Hr., la o dată la care migrația sarmatică în zonă încă nu survenise. Acceptând o ipoteză pe care în trecut a combătut-o, Gh.Bichir admitea în una dintre ultimele sale lucrări că unele grupuri de sarmați au putut pătrunde la vest de Nistru, în Basarabia, Moldova și la sud de Dunăre, în Dobrogea, încă din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
267 mg/dl și apoi la 142 mg/dl. În fața acestei evidențe, concluzia promptă a fost următoarea: pacienta nu prezenta nici un fel de insulinorezistență. Răspunsul la întrebarea pe care mi-am pus-o: „ce o fi oare?”, a venit ca ipoteză după reacția violentă a pacientei la anunțarea concluziei la care ajunsesem. Ca o străfulgerare intuitivă am rămas cu o singură posibilă explicație: pacienta prezintă o tulburare psihică. După un scenariu pe care l-am imaginat pe loc, am reușit să
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]