24,747 matches
-
stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la un capăt la altul. Stilul e deci o "forță, care ne depășește, care ne ține legați, care ne pătrunde și ne subjugă" (p. 4). Unitatea stilistică pe care o imprimă acțiunea fecundatoare a "stilului" nu își are originea în intenționalitatea conștientă. Ea "nu e o plăsmuire conștientă, urmărită ca atare, programatic, din partea spiritului" (p. 6). "Ingineria spirituală" realizată după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Unirii Principatelor", Tafrali introduce distincția critică între "conștiința unității [etnice a] neamului" și "ideia unirei [politice]". Urmează apoi o adevărată lecție de istorie critică: Am văzut cum unii din marii noștri cronicari ca Miron Costin, Grigore Urechiă, Dimitrie Cantemir erau pătrunși de originea nobilă și de unitatea neamului nostru; cum la aceiași conștiință ajung scriitorii naționaliști ardeleni în secolul al XVIII-lea, ca Gheorghe Șincai, Samuil Micu și Petru Maior, cum, însfârșit, acest adevăr se întinde în cercuri din ce în ce mai mari în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în interbelic avea să schimbe ambivalența cu care a fost privită unirea cu Roma. Dintr-o manevră politică, aceasta a fost recodată interpretativ și denunțată moral ca o abnegare a spiritualității românești. Iată cum descrie evenimentul unul dintre manualele interbelice pătrunse de naționalismul cel mai patetic: "Pentru ca să atragă mai ușor pe Români la catolicism, împăratul Leopold I le propune să primească numai unirea cu Papa; în schimb li se făgăduia egalitate în drepturi și privilegii cu celelalte națiuni. Era un târg
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cărui făclier era: "mântuirea, în concepția creștinătății răsăritene, se cucerește înlăuntrul comunității de dragoste, laolaltă cu ceilalți oameni" (Eliade, 1990, II, p. 187) [1936]. De adevărul mântuirii colective a neamului românesc prin ortodoxie, "tânăra generație" a lui '27 s-a pătruns sub efluviile mistice ale Profesorului, cuprins la rându-i de "apokathastasis, de acea înfiorată nădejde a lui Origen, că oamenii nu se pot mîntui decît toți laolaltă..." (ibidem). Nodul central al acestui sistem de credințe este convingerea nestrămutată că ortodoxia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriografiei interbelice este mai precaută atât cu privire la vechimea creștinismului la români, cât și în privința apostolatului românesc. Din sursă iradiantă a creștinismului, românii sunt redefiniți ca receptori. Masificarea creștinismului în teritoriul Daciei Traiane este datată ca survenind după reforma constantiniană, acesta pătrunzând din centrele episcopale de la sud de Dunăre începând cu secolele IV și V (Floru, 1923, p. 27). În elaboratul istoriografic al aripii naționalismului de esență tare al interbelicului, un loc central în ocupă teza supraviețuirii românității prin religie. Rămași complet
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
terminală, singura autorizată de logica principiilor politice, este necesitatea doctrinară a antipatriotismului socialist. Personaj controversat până la extrem, provocateur prin vocație și demagog exersat în artificii retorice, Hervé și-a asigurat notorietatea publică printr-un gest profanator care a oripilat sentimentele pătrunse de smerenie ale patrioților francezi: a arborat drapelul național tricolorul într-un morman de bălegar. Scrierile sale violente la adresa autoritățile publice ale celei de-a Treia Republici Franceze i-au atras condamnarea penală și încarcerarea (1910). Experiența carcerală pare să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Georgescu, după o scurtă perioadă de détente care a durat între 1965 și 1971, directivele edictate de N. Ceaușescu cu privire la chestiuni concrete ale trecutului național se precizează în indicații din ce în ce mai specifice. După 1974, directivele depășesc "sfera teoretică, indicativă pentru a pătrunde în detaliile trecutului și ale științei istoriei" (Georgescu, 2008, p. 66). Partidul, și din ce în ce mai mult încarnarea sa umană în persoana secretarului său general, regulează munca istorică prin îndrumare și instrucțiuni normative statuate în plenarele PCR. Producția istorică românească, anterior aprobată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
IX-lea din 1965 care a inaugurat supremația personală a noului conducător). Prin această structurare a calendarului celebrativ al societății socialiste românești, cultul personalității ceaușiste fost învestit cu centralitate comemorativă, figura liderului iradiindu-se din această poziție centrală pentru a pătrunde în și subordona sieși toate evenimentele din trecut aflate pe agenda politică a aducerii aminte. Cultul partinic. Partidul devine de asemenea subiectul devoțiunii cultice. Dacă cultul personalității constituie o specie a cultului eroilor (hero worship), cultul partinic poate fi înscris
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
introdus potenta noțiune de Volkgeist ("spiritul poporului") și J.G. Fichte cu ale sale hotărâtoare Cuvântări către Națiunea Germană naționalismul a suferit metamorfoza doctrinară completă de la o ideologie individualist-liberală indisociabilă de aspirațiile democratice (i.e., naționalismul liberal britanic) înspre o ideologie colectivist-etnicistă pătrunsă de un spirit autoritar (i.e., naționalismul etnic german). Însă niciunul dintre acești profeți ai naționalismului nu au avut harul oracular de a putea prevede calamitatea ce avea să fie descătușată din ideile politice pe care mințile lor le-au plăsmuit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de-al doilea ciclu complet al crescendo-ului patosului naționalist. Manualele alternative introduse începând cu 1998-1999 marchează simbolic un moment de cotitură în tradiția discursivă referitoare la trecutul românesc. Înainte de această dată, literatura școlară este tributară unei "etici marțiale", fiind pătrunsă de spiritul belic pe care îl celebrează necontenit. "Idolatria sabiei" (Hervé, 1910, p. 49), fascinația războiului și cultul eroismului militar, atât de pregnante în discursul naționalist despre trecut, se estompează în epoca postnaționalistă a memoriei istorice românești subordonată eticii europene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Intrarea României în Război (august 1916) România a intrat în război în august 1916 alături de Antanta, pentru a elibera teritoriile care se aflau sub dominația Austro Ungariei (Transilvania, Bucovina, Banat). În noaptea de 14 / 15 august 1916 armatele române au pătruns în Transilvania. Unitățile românești angajate în luptă alcătuiau 4 armate : trei erau dispuse la hotarul cu Austro Ungaria și a patra de-a lungul Dunării și în Cadrilater. Campania militară din anul 1916 La 1 septembrie 1916, armatele germano-bulgaro otomane
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de-a lungul Dunării și în Cadrilater. Campania militară din anul 1916 La 1 septembrie 1916, armatele germano-bulgaro otomane, conduse de generalul Mackensen, au forțat Dunărea și au provocat românilor înfrângerea de la Turtucaia. Aceasta i-a ajutat pe germano-bulgari să pătrundă în Cadrilater și în Dobrogea de Nord. Încercarea armatei germane și austro-ungare de a trece prin trecători în Moldova a eșuat. După ce românii au respins timp de o lună ofensiva germano-austro ungară, la începutul lui noiembrie 1916, inamicul a pătruns
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pătrundă în Cadrilater și în Dobrogea de Nord. Încercarea armatei germane și austro-ungare de a trece prin trecători în Moldova a eșuat. După ce românii au respins timp de o lună ofensiva germano-austro ungară, la începutul lui noiembrie 1916, inamicul a pătruns în Oltenia și Muntenia, pe valea Jiului și valea Oltului. În luptele de la Jiu s-a remarcat învățătoarea Ecaterina Teodoroiu. Presați de la nord și de la sud, românii au susținut lupta de la Argeș-Neajlov (23 noiembrie 1916) care a dus la pierderea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
mai rațională cheltuială de energie prin impulsurile motorii determinând forma, amplitudinea, direcția, viteza, forța, deci coordonarea mișcărilor necesare realizării modelului tehnic propus învățării (C. Barbu, M. Stoica, 2000, L.P. Metveev, A.D. Novikov 1980). Imaginile sau mesajele audiovizuale oferă posibilitatea să pătrundă în esența lucrurilor tocmai datorită puterii lor de decantare, prelucrare și simplificare inteligibilă a datelor senzoriale și prin aceasta, de „structurare” a realității. Pentru însușirea unui comportament psihomotor se consideră că trebuie parcurse următoarele etape: * imitarea unui model; * utilizarea judicioasă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
foarte mare, nam realizat “Oedip”, decât o dată am făcut câteva elemente orchestrale. Sigur, Rapsodiile, Simfoniile, în afară de Simfonia a IIIa, Suitele toate, mă rog, chiar și anumite lucrări care nu s-au cântat niciodată, cum ar fi Cantata Aurora... Cum ați pătruns în universul enescian? Cum l-ați simțit ca instrumentist, ca dirijor, ca om care îi iubiți creația? Sigur, iubesc foarte mult muzica lui Enescu și de când circul mult și în vest, în Elveția, în Franța, în Austria, încerc să o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
numai lui Enescu, căci și noi suntem de vină. În mod cert. Suntem de vină, pentru că, uitați-vă, alte națiuni, pentru compozitori mult mai mici, cu o operă mult mai săracă, fac mult mai mult pentru ca muzica respectivului compozitor să pătrundă în lume. Noi nu am făcut nimic sau din când în când încercăm să facem câte un concert pe undeva. Mă rog, n-avem bani, suntem o națiune săracă, dar pentru cultură și pentru Enescu ar trebui făcut mai mult
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
deosebit de greu de făcut, dar el a avut în urechi o anumită sonoritate, nu l-a interesat nimic comercial. Aceasta se explică și în tragedia pe care o suportă, pentru că n-a scris lucrări concertante. Vedeți, toți compozitorii care au pătruns în lume au scris literatură concertantă. Chiar Bartök, concertele de pian, concertele de vioară... A scris și Enescu o simfonie concertantă... Da, dar aceea e simfonie concertantă pentru violoncel. Nu-i concert pentru vioară, el care a fost unul dintre
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
au înțeles și Universal Edition și editura din Viena, căci inițial partiturile au fost vândute la Viena, iar editura de aici le-a vândut la Londra. Asta face parte din latura cealaltă, din latura comercială. Așa se explică de ce se pătrunde foarte greu în lume. Sigur, Editura Salabert a cumpărat drepturile, dar ea nu este o editură cu o penetrație deosebită în lume. Nu numai el, ci și Paul Constantinescu a avut lucrările cumpărate la Universal Edition din Viena, așa cum oratoriile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mai degrabă te-ai fi așteptat la oameni care nu au o tradiție deosebită, mai degrabă te-ai aștepta să iubească muzica lui Ceaikovski, adică muzica foarte romantică... Pe asta nu prea o înțeleg, dar muzica lui Mozart pesemne că pătrunde mai mult sau... ...e mai pe fibra lor... E mai echilibrată sau știu eu... De asta vreau să vă spun că au primit foarte bine această Simfonie. Cu mare plăcere am făcuto și am simțit bucuria că pot să colaborez
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fost și altele, însă îmi ieșeau prea poetice și am renunțat la ele. Cât îl privește pe Eminescu, ideea m-a ispitit încă din copilărie. Elev fiind, la Piatra Neamț, am făcut o călătorie pe urmele sale, întâlnind lacul, codrul, casa... Pătrunzându-mă de ele, citindu-i și recitindu-i necontenit versurile, am ajuns, treptat-treptat, să mă întreb: oare care o fi Chipul poetului? În ce respiră vraja acelor lumini care vin, tot vin din adâncuri, cuprinzându-ne suflet și fire? De
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
sau lirice, dar nu știm niciodată dacă au fost create spontan, așa cum se întâmplă de obicei, sau în mod dirijat, dacă, de exemplu, cântecele de viață nouă sunt interpretate numai pe scene sau dacă, prin sinceritate și forță expresivă, au pătruns în folclorul satului, au devenit cu adevărat folclor. O altă problemă stringentă pe care culegătorii de folclor ar trebui să o cunoască este stăpânirea semnelor diacritice în transcrierea muziclă și poetică a versurilor. De asemenea, clasificarea, modul, maniera de clasificare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
identice cu ale altor popoare, ceea ce m-a determinat încă o dată să consider că o cunoaștere adâncită a acestui domeniu artistic este importantă nu numai pentru sociologi, psihologi și educatori, ci și pentru scriitori și compozitori. Sper ca volumul să pătrundă în cât mai multe instituții preșcolare și școlare, ca și alți membri ai corpului didactic să ia exemplul meu și să se aplece cu mai multă atenție și dragoste spre arta celor mici. Sper, de asemenea, ca educatorii să nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și încercarea de a le valorifica muzeistic, așa cum dânsul făcuse în satul vecin cu noi, din păcate acum dispărut înainte de vreme. Informații despre oamenii de altădată, prin care ni s-a imprimat drept trăsătură caracteristică dorința și curiozitatea de a pătrunde în tainele vremilor trecute, am primit de la părinții mei — tata, Toader V. Sion (zis Bărceanu, după tatăl lui vitreg), familia Sion având ascendență răzeșească veche, și mama, Ștefana, născută Druță, descendentă din țărani clăcași. Lor și tuturor consătenilor mei, oameni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe baza documentelor din categoria acelora din care am citat, cât și pe aceea a cunoașterii concrete a teritoriului afectat de vechile structuri. Noțiunea și conceptul enunțate prin expresia de colț al moșiilor, în cazul că le cunoaștem și le pătrundem sensul dat prin hotărnicii, ne ajută să interpretăm în mod corect și să lămurim fenomenul puțin cunoscut și aproape deloc abordat în lucrările specifice, anume fenomenul numit însorărire. Îl aflăm pus în atenția celor interesați de problema hotarelor și a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se vorbește cam mult și inadecvat în anumite lucrări, lăsând impresia vidului de populație locală în prea multe împrejurări. Este adevărat că au existat de multe ori vremuri de bejenie, dar adăpostul se găsea în codrii seculari din apropiere, de nepătruns pentru străini. Ba de multe ori vedem că unii capi de familie veneau la vatră și observau, cercetau în ce stare se află gospodăria și avutul rămas. Există documente din care se constată că anumiți consăteni ai refugiaților s-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]