25,069 matches
-
stângă, care poate să apară în infarct miocardic acut. * Palpitațiile Palpitațiile reprezintă perceperea de către pacient a bătăilor cardiace datorită modificării forței și/sau frecvenței lor. Palpitațiile pot fi resimțite de pacient ca bătăi izolate, ca o întrerupere sau lovitură în piept sau în gât (extrasistole) sau ca un fluturat sau fâlfâit în piept (în tulburările de ritm cu fecvență mare), și se pot însoți de paloare, transpirații, dispnee și chiar dureri precordiale. Palpitațiile pot apare și la indivizi normali după eforturi
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
perceperea de către pacient a bătăilor cardiace datorită modificării forței și/sau frecvenței lor. Palpitațiile pot fi resimțite de pacient ca bătăi izolate, ca o întrerupere sau lovitură în piept sau în gât (extrasistole) sau ca un fluturat sau fâlfâit în piept (în tulburările de ritm cu fecvență mare), și se pot însoți de paloare, transpirații, dispnee și chiar dureri precordiale. Palpitațiile pot apare și la indivizi normali după eforturi fizice mari, emoții, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Cauzele cardiace
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Platon s-a interesat de subtilitățile misterioase ale naturii (Physis) umane și în convorbirile sale dialogale din Grădinile lui Akademos, insistă și asupra secretelor corpului uman: în Timaios (despre suflet), consideră că sediul rațiunii este în creier, al sensibilității în piept (pneuma), al plăcerii este în stomac ș.a.m.d. Acestea sunt probleme ale unei fiziologii rudimentare, care deși imaginative este probantă totuși pentru interesul filosofului moralist privind organismul uman. La moartea lui Hippocrat (377 î.Chr.), Aristotel avea 7 ani
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de mizerie, boli, foame. Orașele vor să se elibereze de milogi, infirmi, senili, nebuni, delicvenți, prostituate etc. Statul nu mai lasă pe seama bisericii asistența medicală dar aceasta, cu surorile ei de caritate în costume albe, lungi cu cruce roșie la piept și șal negru pe cap și spate, sunt în spitale, acasă la bolnavi și neputincioși. Se înmulțesc spitalele, se creează secții de carantină. Se afirmă spitalul de filantropie creștină, dar mijloacele sunt reduse. Posibilitățile terapeutice sunt sărace iar tehnicile preparării
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În 1476 la Războieni doar cu oaste de curte Ștefan nu poate să ține piept turcilor conduși de Baiazid al II lea; aceștia nu pot valorifica victoria pentru că cetățile Moldovei rezistă. 12) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
mult din cauza pierderii favoritei, a fost chinuit de remușcări și a ordonat deshumarea ei din locul obscur și înmormântarea ei cu ceremonial. În mormântul ei s-a găsit un săculeț cu parfumuri pe care împăratul, înduioșat, l-a strâns la piept. În scurt timp a murit și împăratul. Ono no Komachi (834-880) O tânără japoneză Ono no Komachi s-a remarcat, în perioada Heian (794-1185), subperioada timpurie, prin frumusețe, rafinament, inteligență. Distinsa doamnă de curte încânta prin muzică, dans și eleganță
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
câteva dintre creațiile 1 ei: * În lumea aceasta Floarea inimii bărbatului Este ceva care se ofilește Fără a da vreun semn. * În noaptea asta fără lună Nu pot să-l întâlnesc. Mă trezesc plină de dor Simt cum îmi plesnește pieptul Și inima arde ca o flacără. * Fiindcă am adormit Gândind la tine, de-aceea Mi-ai apărut în somn? De-aș fi știut că-i doar un vis Nu m-aș fi trezit nicicând. Florile de cireș Au înflorit în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în culme sunt, Recad în jalea primelor suspine. * De-ndată ce lumina mi se stinge Și-mi aflu tihna în sfârșit, în pat, Biet sufletu-mi, de tine însetat, Pornește, rătăcind, până te-atinge. Și-atunci îmi pare că la piept pot strânge Tot ce atâta vreme-am căutat Și pentru care-atât am suspinat, Încât credeam ades că mă voi frânge. O, somn dorit, o, noaptea mea prea bună, Plăcut repaos, dulce liniștire, Dă-mi visul meu de fiecare noapte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu haine și jucării și oridecâte ori are nevoie de ea. Mulți bărbați au fost ruinați de Nana, mulți au suferit iubind-o fără speranță, așa cum s-a întămplat cu un tânăr adolescent care și-a înfipt o foarfecă în piept pentru că era ignorat de desfrânata Nana. După o viață agitată, cu satisfacții dar și cu dezamăgiri, Nana s-a îmbolnăvit de variolă. Venise din Rusia, fusese întreținuta unui prinț. Bolnavă fiind, și-a făcut un bilanț și, după aprecierea ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și judecă. Când cei mai buni dintre noi aud din Homer sau din vreun alt poet tragic cum îl imită pe eroul întristat, cum se debitează o lungă tiradă de gemete sau când i se cântă nefericirea lovindu-se în piept, știi că simțim plăcere, că acceptăm să-l urmărim cu simpatie și că admirăm serios talentul poetului care ne face să simțim astfel cele mai vii emoții. Știu acest lucru, și oare cum l-aș putea trece cu vederea? Dar
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe un ton pastoral și cântând (....). Mi se pare că le văd pe femeile noastre de condiție bună îmbrăcându-se în sătence; pot să pună pe ele tunica cea groasă și roșie, scufia țărănească, oricum nu au nici șolduri, nici piept, nici brațe, nici ten proaspăt, nici culori sănătoase: rămân femei de la oraș. Fiecare cu ce i se potrivește, la teatru ca și în lumea largă." Concepând teatrul ca pe o pledoarie în favoarea celor umili, Mercier are de gând chiar să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în vis, capul ei atinge norii, mâinile-i vor căuta cele două margini ale orizontului; ea este sufletul unui mare manechin care o înfășoară; încercările ei i l-au fixat pe trup. Întinsă cu nonșalanță pe șezlong, cu brațele la piept, cu ochii închiși, nemișcată, ea poate, urmărindu-și din memorie visul, să se audă, să se vadă, să se aprecieze și să aprecieze impresiile pe care le va face. În momentul acesta este o ființă dublă: micuța Clairon și marea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fel de rezonanță. Actorul mediocru cunoaște numai rezonatorul din cap; adică își folosește cutia craniană ca pe un rezonator pentru a-și amplifica vocea, făcând sunetul mai "nobil", mai plăcut publicului. El poate chiar uneori să folosească, întâmplător, rezonatorul din piept. Dar actorul care examinează de aproape posibilitățile propriului său organism descoperă că numărul de rezonatori este practic nelimitat. El își poate exploata nu numai cutia craniană și pieptul, ci și partea din spate a capului (occiput), nasul, dinții, laringele, pântecul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mai plăcut publicului. El poate chiar uneori să folosească, întâmplător, rezonatorul din piept. Dar actorul care examinează de aproape posibilitățile propriului său organism descoperă că numărul de rezonatori este practic nelimitat. El își poate exploata nu numai cutia craniană și pieptul, ci și partea din spate a capului (occiput), nasul, dinții, laringele, pântecul, șira spinării ca pe un rezonator total ce-i cuprinde acum întreg trupul, și încă mulți alții pe care nu-i cunoaștem încă. El descoperă că nu este
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
secolul IV e.n., Olbia fiind o colonie greacă de la gura Bugului, prin care se dădea laudă unui cetățean ce izgonise de pe insulă pirații ce-și făcuseră sălaș aici. Erau desigur cei care jefuiau corăbiile eșuate pe bancurile de nisip, acele "piepturi" cum le spuneau corăbierii greci, formate atât la gurile Dunării, cât și la gurile îngemănate ale Bugului și Niprului. Insula Fidonissi este precis marcată pe portulanul medieval al lui Marino Sanudo cel Bătrân, în dreptul gurii Sollina. În secolul al XIX
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
am aprins-o acoperind totuși fasciculul cu palma, lăsând să iasă doar câteva raze slabe. Pădurea era cufundată în beznă, dar nici pe departe în liniște. O bufniță buhăi. Am tresărit speriată continuându-mi drumul. Am tras adânc aer în piept, aerul mirosea a ploaie, a ploaie și a pământ cu o slaba miasma de putreziciune. Am înaintat urmărindu-mi cu atenție scopul. Vântul șoptea și se tânguia deasupra capului meu, iar picioarele mele făceau zgomot la fiecare pas sunând ca
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
opri, poteca rămăsese mult în urmă și în sfârșit puteam zări luminile din fața casei. M-am furișat în camera mea, m-am întins pe pat și mi-am pus plapuma în cap, cu inima bătându- mi să-mi iasă din piept. Într-un târziu am adormit cu gândul la cele întâmplate înfiorându-mă și încercând să găsesc măcar o vagă explicație. Ziua următoare 31 octombrie. Noaptea de Halloween și ironic și ziua mea de naștere. Eram speriată! Eu nu am vrut
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
din rezultatele concordante ale mai multor metode radiometrice (Bar-Yosef, Vandermeersch, 1993). Un mormânt de la Qafzeh este o săpătură făcută Într-o rocă de tip corosiv. Acolo a fost găsit un băiat depus pe spate, cu palmele În sus, având pe piept și pe brațe coarne de cerb: acestea au scăpat de atacul hienelor, deci Înmormântarea a fost intenționată. Și mai elocvent este un alt mormânt, care seamănă cu o groapă săpată În pământ. Este o depunere dublă: o femeie tânără așezată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ȘI GRECIITC "24. EGIPTENII ȘI GRECII" Dinastia saitică se Încheie odată cu invazia persană În Egipt, În ultimul sfert al secolului al VI-lea Î.Hr.: dar ceea ce urmează este o perioadă Îndelungată În care dinastii sau suverani indigeni vor ține piept Regelui Regilor, Împletindu-și soarta și interesele lor cu cele ale politicii grecești de la Atenaxe "Atena" sau Sparta. Se continuă astfel o favorizare a contactului dintre cele două civilizații, care Începuse În timpul dinastiei a XXVI-a, menținându-se totodată și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
context și cele ale taurilor, berbecilor etc. 2) Cultul taurului, specific sitului Çatal Hüyük (al șaselea nivel), având legături clare cu creșterea animalelor domestice. Se găsesc capete de taur (cranii), acoperite cu ghips; uneori, craniile de taur se află alături de piepturi umane feminine. Locurile legate de acest cult se pare că erau mai degrabă domestice, nefiind legate de o organizare sacerdotală centrală. 3) Cultul morților, atestat tot În Çatal Hüyük, la Ierihon și În alte părți, constând În obiceiul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și noapte cântă și dansează! Veșmântul tău să fie curat, trupul tău să fie bine spălat! Să fii Îmbăiat cu apă! Bucură-te de cel mic care te ia de mână. Cea pe care o iubești să se bucure la pieptul tău. Iată ce poate omenirea să facă! Desigur este vorba despre o perspectivă pe cât de ademenitoare pe atât de iluzorie, În măsura În care este Înfiorător de episodică, după cum o demonstrează experiența cotidiană comună. Dimpotrivă, din viața omului fac parte și preocupări, nenorociri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
manifestare a puterii divine, simbolul lui Așaxe "Așa", element esențial În viața domestică și rituală, acesta este important pentru casă, protejează, hrănește, este izvor de căldură și lumină, judecător și instrument pentru ordalii - prin flacăra și metalul topit vărsat pe piept -, fiind calea pe care ajung jertfele și rugăciunile În lumea divină. Kustșg-ul, care strânge pe talie o cămașă albă (sadre), este folosit pentru prima oară de tânărul care urmează să fie inițiat În Religia cea Bună (la o vârstă cuprinsă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și mărturia unui cântec rus de tradiție populară (Schayer, 1935) care, În ciuda transformărilor sale din perioada creștină, păstrează ecoul mitului cosmogonic antic: Lumina cea strălucitoare ne vine de la Domnul, soarele roșu, de la fața Domnului, luna cea tânără și luminoas, din pieptul său, zorii luminoși, de la ochii lui Dumnezeu, stele sclipitoare, de pe hainele lui, vânturile furioase, de la Duhul Sfântxe "Duhul Sfânt". De aici vin pe pământ țarii noștri dragi: din capul sfânt al lui Adamxe "Adam"; de aici apar prinții și eroii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
DE‑A DOUA FUNCȚII" Deși Odin și Tyrxe "Tyr" au dobândit conotații militare clare, totuși adevăratul zeu al războiului este Thorrxe "Thorr", „Tunetul”. Acesta era reprezentat ca un personaj Înalt și robust, cu o barbă roșie care Îi ajungea la piept; Își strânge mereu arma În mână, un ciocan (numit Mjøllnir), care simbolizează fulgerul. Omologul său vedic În zona celei de-a doua funcții - cea războinică - este Indraxe "Indra", de asemenea conceput cu o armă În mână - măciuca -, simbolizând tot fulgerul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu v-ați uitat la cel care a făcut acestea, și pe cel care le-a format de demult nu l-ați văzut. 12Și totuși, Domnul, Dumnezeul oștirilor, v-a chemat în ziua aceea să plângeți și să vă bateți pieptul, să vă radeți capul și să vă încingeți cu sac. 13Dar iată, în schimb, veselie și bucurie! Se înjunghie boi și se taie oi, se consumă carne și se bea vin: „Să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]