25,496 matches
-
a le explica n-au dus până acum la multe certitudini pentru că, în ciuda unor încercări nefondate de a-l localiza în Ebla sau în Mesopotamia, zeul Yhwh nu este atestat în niciun cult semitic anterior mileniului I î.C. Conform povestirii biblice, strămoșii lui Israel ar fi cunoscut adevăratul nume al dumnezeului lor doar începând cu Moise (Ex 3,13-15; 6,2-8); problemele asupra istoricității narațiunilor Exodului ne recomandă să nu atribuim relevanță istorică fragmentelor biblice în chestiune, pentru că ele răspund
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
În Biblie, numele divin ca atare apare prevalent la singular, dar uneori și la plural, iar expresia „Baalii”, în general, îi indică pe toți zeii străini, de multe ori cu sens peiorativ (Jud 2,11 ș.u.; 1Sam 7,4). Povestirile biblice ne relatează că, în regatul Israel, cultul lui Baal și-a avut momentul de glorie în secolele al IX-lea și al VIII-lea î.C. Cultul lui Baal reprezintă pentru Biblie cea mai gravă amenințare a religiei yahwiste
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
regatul Israel, cultul lui Baal și-a avut momentul de glorie în secolele al IX-lea și al VIII-lea î.C. Cultul lui Baal reprezintă pentru Biblie cea mai gravă amenințare a religiei yahwiste și, în unele cicluri de povestiri scrise cu gust narativ remarcabil, ea descrie lupta dusă împotriva lor de profeții lui Yhwh. De fapt, în aceste secole sunt datate începuturile atât ale tradițiilor narative ale profetului Ilie împotriva cultului lui Baal promovat de regele lui Israel, Ahab
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și ale predicării profetului Osea împotriva lui Baal (Os 2,10-24). Conform narațiunii biblice, regele Ahab și soția sa ar fi promovat cultul zeului fenician Baal, construind un altar dedicat lui chiar în capitala Samaria (1Rg 16,32), în timp ce ingenioasa povestire despre secetă și „confruntarea” dintre Ilie și profeții lui Baal (1Rg 17-19) îl prezintă pe zeul Baal cu trăsăturile tipice zeului siro-fenician al furtunii. Chiar dacă narațiunile biblice sunt impregnate de polemica anti-Baal și răspund mai degradă criteriilor teologice decât intereselor
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de astăzi, care tinde să nege existența în Iuda în secolul al X-lea î.C. a unui regat atât de puternic care să-și permită să construiască un palat regal și un templu atât de măreț precum îl descrie povestirea biblică din 1Reg 6-7 (Lehmann, 2003). Chiar dacă nu este atestat de săpăturile arheologice, templul lui Solomon din Ierusalim este descris de mai multe ori în Biblie (1Reg 6-7; cf. Ez 40-43). Aceste descrieri pot fi cu greu considerate o memorie
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
lui Solomon din Ierusalim este descris de mai multe ori în Biblie (1Reg 6-7; cf. Ez 40-43). Aceste descrieri pot fi cu greu considerate o memorie directă a construirii templului în secolul al X-lea î.C., deoarece provin de la povestiri compuse câteva secole după aceea. Chiar dacă nu putem exclude a priori că povestirile biblice pot transmite memoria izvoarelor antice, cum fac de exemplu inscripțiile celebrative (așa presupune Liverani, 2005), nu pare să fie cazul aici, fie datorită complexității tăcerii totale
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
6-7; cf. Ez 40-43). Aceste descrieri pot fi cu greu considerate o memorie directă a construirii templului în secolul al X-lea î.C., deoarece provin de la povestiri compuse câteva secole după aceea. Chiar dacă nu putem exclude a priori că povestirile biblice pot transmite memoria izvoarelor antice, cum fac de exemplu inscripțiile celebrative (așa presupune Liverani, 2005), nu pare să fie cazul aici, fie datorită complexității tăcerii totale a izvoarelor pe care le avem la dispoziție, fie datorită existenței îndoielnice a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
izvoarelor pe care le avem la dispoziție, fie datorită existenței îndoielnice a unui templu atât de bogat în micul regat al lui Iuda în secolul al X-lea î.C. (cf. Cap. 2, pp. 17-18). E foarte probabil însă ca povestirea biblică din 1Reg 6-7 să se refere la ultimii ani ai Regatului lui Iuda, cu puțin timp înainte de exilul babilonian, după cum reiese din comparația descrierii coloanelor de bronz din 1Reg 7,15-16 cu cea din 2Reg 21,17 și Ier
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
conform Bibliei, aveau loc pe aceste înălțimi putem nota sacrificiile de pe altare, venerarea stelelor sau asherah, ofertele de tămâie. În ultimele decenii, această viziune a fost de mai multe ori criticată, fie datorită etimologiei dubioase, fie datorită polemicii tendențioase a povestirii biblice (2Reg 17,9 ș.u.), fie pentru că adesea aceste „înălțimi” nu sunt nicidecum rurale sau colinare, ci cu urbane (1Reg 12,32; 2Reg 19,9.29). Corelarea dintre bămâ și unele descoperiri arheologice denumite astfel (precum la Tel Dan
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
decât Deuteronomul nostru. De fapt, este destul de evident că reformele religioase realizate de Iosia pe baza cărții „găsite” - eliminarea simbolurilor de cult, a sanctuarelor și a preoților fără legătură cu templul, a venerării zeițelor astrale etc. - corespund prescrierilor Deuteronomului. Totuși, povestirea biblică despre găsirea „cărții legii” în templul din Ierusalim și citirea sa în fața regelui nu poate fi considerată o pură relatare istorică din timpul lui Iosia, fie pentru că în ea se găsesc referințe la exilul babilonian (2Rg 22,16-17), fie
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
propriu-zisă a preoției în Israel în epoca preexilică. Lucrări ample despre preoție, precum cea a lui Aelred Codi (1969) sau ale altora înainte de el, nu ar mai putea fi redactate astăzi, fie datorită creditului istoric excesiv acordat de aceste opere povestirii biblice, fie datorită imposibilității actuale de a ajunge la un consens cu privire la datarea textelor biblice. În orice caz, înainte de a recunoaște neputința de a aduna destule informații despre cultul practicat în Israel și Iuda în perioada preexilică, voi căuta să
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
profeților scriitori ca: Osea, Isaia sau Ieremia. Există însă riscul mare ca această concepție să nu reflecte întocmai fenomenul religios al profetismului atestat în Israel și Iuda în perioada preexilică. În mod asemănător, atunci când se dă credit detaliilor istorice din povestirile din mai sus amintitele cărți profetice (acelea care în canonul ebraic sunt numite „profeți posteriori”), poate duce la ambiguități destul de mari nu numai de ordin istoric, ci, mai înainte de aceasta, cu privire la corectitudinea terminologică. E suficient să amintim aici că cuvântul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
alianțe cu alte națiuni (Is 30,1-2). Consultarea preventivă este plauzibilă din punct de vedere istoric pentru că este larg atestată și la celelalte regate din Orientul Apropiat antic (cf. van der Toorn, 1987). Chiar dacă este reelaborată literar, este foarte instructivă povestirea conflictului dintre regii lui Israel și Iuda împotriva lui Meșa, regele Moabului, relatată în 2Rg 3 și în stela lui Meșa (o parte din această stelă a fost tradusă în Cap. 3, pp. 31-32). Ambele texte prezintă consultarea oraculară preventivă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ș.u.; 22,14-20; Am 7,10-17). Critica profetică împotriva comportamentului suveranilor și a celor puternici din popor a fost dintotdeauna considerată o însușire distinctivă a profeției antice israelite și iudaice. În ciuda neîncrederii recent exprimate cu privire la caracterul realmente istoric al povestirilor profetice și a atenției sporite asupra calităților literare ale cărților profetice, nu se poate exclude existența unei profeții critice față de monarhie deja din profetismul preexilic. Funcțiunea critică religioasă putea fi exercitată de profeți chiar dacă nu erau inserați direct în structura
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
se referă direct la practicarea necromanției. De exemplu, 2Rg 21,6 îl acuză pe regele Manase că a practicat-o, iar următorul rege, Iosia, este lăudat pentru că a înlăturat din țară pe toți necromanții (2Rg 23,24). Deși în ambele povestiri despre domnia regelui nelegiuit, Manase, și despre regele evlavios, Iosia, se simte efectul elaborării literare și teologice, nu sunt motive juste să ne îndoim de răspândirea efectivă a practicii divinatorii în timpul domniei lor. Ceva asemănător acestei practici se poate deduce
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
domnia regelui nelegiuit, Manase, și despre regele evlavios, Iosia, se simte efectul elaborării literare și teologice, nu sunt motive juste să ne îndoim de răspândirea efectivă a practicii divinatorii în timpul domniei lor. Ceva asemănător acestei practici se poate deduce din povestirea 1Sam 28,3-25 și din acuza din Is 8,19-20. În definitiv, deși nu putem considera că mărturiile biblice sunt descrieri istorice precise ale practicii necromanției, este foarte plauzibil ca în situații limită, precum atacurile militare, sau în absența răspunsurilor
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
foarte complexă și, din păcate, în acest loc nu e posibil să o dezvoltăm, din rațiuni evidente de spațiu. Concepția despre om Substantivul ebraic care indică persoana, omul nespecificat din punct de vedere sexual, este ’ădăm, termen care apare în povestirile teologice din Cartea Genezei și este frecvent utilizat și în sens colectiv de „umanitate”. În gândirea religioasă a vechiului Israel, persoana era concepută întâi de toate ca o creatură a lui Dumnezeu (Gen 1-2). Deși primele capitole din Cartea Genezei
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
1-2). Deși primele capitole din Cartea Genezei au fost redactate în forma finală în epoca (post)exilică (cf. F. Giuntoli, în Merlo, 2008, pp. 113-116), învățătura lor despre natura omului reelaborează concepții specifice Orientului Apropiat antic prezente deja în vechile povestiri ale creației (de exemplu, miturile babiloniene Enuma Eliș sau Atrahasis), astfel că este foarte posibil ca ideea că omul este creatura lui Dumnezeu să fi existat în Israel cu mult timp înainte de redactarea Gen 1-2. Conform Gen1-2, omul recunoaște că
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Nașterea și fertilitatea Procreația este o consecință naturală a unirii dintre bărbat și femeie, dar ea era considerată și o lucrare divină și, în cazul în care nu avea loc, trebuia cerută prin rugăciune (1Sam 1,11). Multe personaje din povestirile biblice și mulți eroi din textele epice din Orientul Apropiat au reușit să rezolve lipsa descendenței numai datorită intervenției divine directe. Concret, se considera că embrionul provine din sămânța bărbatului în timp ce femeia, comparată ca rol „mamei pământ”, ducea la îndeplinire
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
menstruația nu are nimic de a face cu boala, dar în mentalitatea timpului, pierderea de sânge era în mod necesar corelată cu ideea unei afecțiuni și a contagierii celor care intrau în contact cu ea. Acest lucru este atestat de povestirea din Gen 31,34-35 când Laban, căutând terăfîm-ii furați de Rahela, evită să caute sub șaua cămilei Rahelei după ce aceasta a spus că, aflându-se în perioada menstruației, s-a așezat pe ea. Contaminarea produsă de fluxul menstrual nu era
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
bărbatului care-și duce sămânța sa în sânul matern al femeii (Is 45,8), la fel cerul distribuie rodnicie sânului pământului. Deși asemănarea pe care Biblia o face între ploaia căzută din cer și sperma umană e cunoscută în diferite povestiri mitologice din Orientul Apropiat antic, ea se diferențiază de aceste mitologii prin aceea că nu cerul dă direct rodnicie pământului, ci, prin intermediul său, Yhwh, creatorul cerului (Ps 78,23-25; cf. Dt 28,12). Pământul și marea Conform Gen 1, între
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Pentru prima dată religiozitatea ebraică a început să gândească în termeni de exclusivitate a credinței proprii, fundamentând propria identitate religioasă pe exclusivismul yahwist, contestând existența reală a altor divinități în afară de Yhwh. În textele atribuite tradiției sacerdotale exilice - ca de exemplu, povestirea creației din Gen 1 - se notează cu ușurință polemica dură împotriva divinităților și a teologiei babiloniene. În precedență însă, când exista încă regatul lui Iuda această polemică era inutilă, întrucât supremația lui Yhwh se manifesta prin însăși existența regelui, ales
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
uneori greșit sau reținute fragmentar. Profesorul începe prin a povesti o piesă de teatru la care a asistat la Paris. Din cele notate în dactilogramă nu am putut identifica decât numele autorului piesei, autor cunoscut, Jules Romain. Am lăsat deoparte povestirea intrigii, care servește doar de captatio benevolentiae și nu este necesară înțelegerii a ceea ce avea să urmeze. Aceeași dificultate apare și în reproducerea ideilor sociale ale profesorului sau în citarea numelor, din care am identificat mai multe corect scrise. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
geopolitice. O nouă retorică, un nou dinamism, antipozitivism pe anumite paliere, încredere în știință pe altele, aplicabilitate și realism sunt noile trăsături ce caracterizează geopolitica. Pământul ia locul personajului principal - eroul, în narațiunile geografico-istorice ale geopoliticienilor, configurând decisiv istoriile naționale, povestirile exemplare, caracteristicile grupurilor etnice și naționale etc. Ca o manifestare a unui răspuns la modernitate, ambivalența geopoliticii față de societatea Germaniei weimariene trebuie considerată, credem noi, ca un aspect al modernismului, chiar dacă deseori își exprimă opoziția cu tendințele vieții „moderne”. „Limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
până acum, dar purtând pecetea contaminării de aceeași insidioasă propagandă, de la discursurile prezidențiale la benzile desenate: scenariile de film, cărțile de învățătură pentru pionieri, textele omagiale, romanele populare, poeziile patriotice și revoluționare, folclorul nou, piesele de teatru partinic, documentarele propagandistice, povestirile eroice pentru copii, antologiile și abecedarele. Te fascinează să citești în altă cheie texte care, sub masca onorabilității, au avut o certă intenționalitate ideologizantă, partinică, festivistă. Autorii acestei recuperări își propun să contracareze operația de „ștergere a urmelor”, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]