247,889 matches
-
numărat Bucura Dumbravă, Ioan Bianu, Mihai Haret, Emanoil Bucuța, Mircea Nenițescu. În actul constitutiv se precizează la art.1 că Hanul Drumeților este o „Societate de turism și pentru protecția naturii, anonimă pe acțiuni, necomercială și cu scopuri exclusiv științifice-culturale-sportive”. Sediul social era în București strada General Manu nr. 7. Hanul Drumeților a avut contribuții importante la dezvoltarea turismului montan de la noi. În anul 1922 asociația efectua lucrări de reparații la poteca pe valea Jepilor în colaborare cu secția București a S
Societatea „Hanul Drumeților” () [Corola-website/Science/332824_a_334153]
-
internaționale și pot fi exploatate ca servicii sau în regim charter. DELAG, "Deutsche Luftschiffahrts-Aktiengesellschaft" a fost prima companie aeriană din lume. Ea a fost fondată la 16 noiembrie 1909 cu asistență guvernamentală, și lucra cu aeronave fabricate de Zeppelin Corporation. Sediul central a fost în Frankfurt. Patru din cele mai vechi companii aeriene de non-dirijabile]] care au existat încă sunt Țările de Jos "KLM, Columbia Avianca, Australia Qantas și Republica Cehă. KLM a zburat primul zbor în mai 1920, în timp ce Qantas
Companie aeriană () [Corola-website/Science/332813_a_334142]
-
este un studio cinematografic major din Franța și Europa, fondat de Luc Besson și Pierre-Ange Le Pogam, cu sediul în Saint-Denis, Paris, Franța. Activitatea include producția și distribuția de filme, video, coloane sonore pentru filme, VOD, vânzări de drepturi de difuzare pe plan internațional și în Franța, partnereriate și licențiere, publicitate și expoziții. Din iulie 2007, EuropaCorp este listată
EuropaCorp () [Corola-website/Science/332863_a_334192]
-
istoric OIE. Este recunoscută ca și organizație de referință pentru Organizația Mondială a Comerțului (OMC). În anul 2014 organizația avea în componență 180 de țări membre. OIE menține relații permanente cu alte 45 de orgazații internaționale și regionale și are sedii regionale și subregionale pe fiecare continent. Obiectivul principal al Organizației este acela de a controla bolile animale și astfel de a preveni răspândirea lor. OIE nu depinde de sistemul Națiunilor Unite; autonomia sa este atât instituțională cât și financiară, iar
Organizația mondială pentru sănătate animală () [Corola-website/Science/332954_a_334283]
-
Atentatul împotriva revistei "Charlie Hebdo" a avut loc la Paris, la 7 ianuarie 2015, în jurul orei locale 11:30. Procurorii parizieni au confirmat că 12 oameni au fost uciși (10 jurnaliști și 2 polițiști) și 11 răniți în atacul asupra sediului săptămânalului satiric. Doi atacatori mascați și înarmați au luat cu asalt birourile editoriale și au început să tragă cu arme automate. "Charlie Hebdo" este o revistă săptămânală satirică franceză, care își asumă un ton provocator, a creat frecvent polemici, cele
Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo () [Corola-website/Science/333549_a_334878]
-
cu profetul Mahomed. La 7 ianuarie 2015, două persoane îmbrăcate în negru și cu cagule, înarmate cu puști de asalt vz. 58 cehoslovace(cu un aspect asemănător cu cel al AK-47, dar diferite ca mod de acțiune), au intrat în sediul "Charlie Hebdo", după ce inițial au greșit adresa, intrând la nr.6 (unde se găsește arhiva Charlie Hebdo) înainte de a intra la nr. 10 pe strada Nicolas-Appert (Charlie Hebdo se mutase în acest sediu de un an). Teroriștii au forțat-o
Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo () [Corola-website/Science/333549_a_334878]
-
ca mod de acțiune), au intrat în sediul "Charlie Hebdo", după ce inițial au greșit adresa, intrând la nr.6 (unde se găsește arhiva Charlie Hebdo) înainte de a intra la nr. 10 pe strada Nicolas-Appert (Charlie Hebdo se mutase în acest sediu de un an). Teroriștii au forțat-o pe caricaturista Coco (Corinne Rey) să deschidă ușa redacției sub amenințarea armei, iar odată intrați în sediu, au început să tragă omorând zece oameni, dintre care opt jurnaliști, un oaspete și un ofițer
Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo () [Corola-website/Science/333549_a_334878]
-
Hebdo) înainte de a intra la nr. 10 pe strada Nicolas-Appert (Charlie Hebdo se mutase în acest sediu de un an). Teroriștii au forțat-o pe caricaturista Coco (Corinne Rey) să deschidă ușa redacției sub amenințarea armei, iar odată intrați în sediu, au început să tragă omorând zece oameni, dintre care opt jurnaliști, un oaspete și un ofițer de poliție care asigura securitate caricaturistului Charb (ținta principală a atentatului). Charb, directorul de redacție, era protejat de la publicarea caricaturilor lui Mahomed în 2011
Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo () [Corola-website/Science/333549_a_334878]
-
până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Generalul american Dwight D. Eisenhower a fost la comanda SHAEF pe toată perioada de existență a Cartierului General. Eisenhower a fost transferat de la comanda Teatrul de Operațiuni din Mediterana la comanda SHAEF. Sediul SHAEF a fost stabilit în decembrie 1943 în unitatea militară SUA Câmp Griffiss din Teddington. În oraș există și astăzi o stradă numită „Shaef Way”. Membrii SHAEF au dezvoltat planurile inițiale ale Operațiunii Overlord create de generalul Frederick E. Morgan
Cartierul General Suprem al Forțelor Expediționare Aliate () [Corola-website/Science/333535_a_334864]
-
invasion of Europe before Eisenhower's appointment. și le-au dat forma finală, care avea să fie executată pe 6 iunie 1944. Întregul procesul a fost puternic influențat de Eisenhower și de comandantul forțelor terestre ale invaziei, Bernard Law Montgomery. Sediul SHAEF a rămas în Anglia până când în Franța au fost debarcate suficiente trupe a caror prezenta să justifice mutarea să pe continent. După acest moment, Montgomery a încetat să fie comandatul tuturor forțelor terestre aliate și a continuat luptele în calitate de
Cartierul General Suprem al Forțelor Expediționare Aliate () [Corola-website/Science/333535_a_334864]
-
armate se aflau pe poziții pe frontul de vest pe care aveau să le păstreze până la sfârșitul războiului —21 AG britanic în nord, 12 AG americ în centru, iar 6 AG în sud. În decembrie 1944, SHAEF și-a stabilit sediul în Palatul Versailles din Franța. On 26 April 1945 SHAEF moved to Frankfurt. SHAEF a comandat cele mai numeroase formații destinate unei operațiuni pe frontul de vest - americane, franceze, britanice și canadieni. Forțele erau formate din trei Grupuri de Armată
Cartierul General Suprem al Forțelor Expediționare Aliate () [Corola-website/Science/333535_a_334864]
-
este sediul curiei diecezane a Patriarhiei Veneției. Este situat în Piață Sân Marco, alături de Bazilica Sân Marco, și are vedere la Piazzetta dei Leoncini. Inițial clădirea, împreună cu bazilica, făcea parte din complexul Palatului Ducal. Palatul, conectat la apartamentele dogilor printr-un pasaj
Palatul Patriarhal din Veneția () [Corola-website/Science/333570_a_334899]
-
-lea de către Monopola pentru a găzdui o nouă sala de banchete, destinată recepțiilor Signoriei și a Senatului din Veneția. După desființarea Republicii Venețiene (1797) și transformarea Bazilicii Sân Marco în catedrală patriarhala (1807), această clădire a fost aleasă că noul sediu al curiei. Lucrările de modernizare, inițiate în 1837 după proiectul lui Lorenzo Sânți, au permis transferarea aici în 1840 a birourilor Curiei Patriarhale; lucrările au fost finalizate în 1870, odată cu inaugurarea noii fațade. Înainte de mutarea curiei în Sân Marco, "Palatul
Palatul Patriarhal din Veneția () [Corola-website/Science/333570_a_334899]
-
în 1840 a birourilor Curiei Patriarhale; lucrările au fost finalizate în 1870, odată cu inaugurarea noii fațade. Înainte de mutarea curiei în Sân Marco, "Palatul Patriarhal" se afla lângă catedrală Sân Pietro din Castello, cu vedere la campo-ul omonim. Abandonat în favoarea noului sediu, vechiul palat, odată sediul episcopului de Castello, a căzut curând în ruină.
Palatul Patriarhal din Veneția () [Corola-website/Science/333570_a_334899]
-
Curiei Patriarhale; lucrările au fost finalizate în 1870, odată cu inaugurarea noii fațade. Înainte de mutarea curiei în Sân Marco, "Palatul Patriarhal" se afla lângă catedrală Sân Pietro din Castello, cu vedere la campo-ul omonim. Abandonat în favoarea noului sediu, vechiul palat, odată sediul episcopului de Castello, a căzut curând în ruină.
Palatul Patriarhal din Veneția () [Corola-website/Science/333570_a_334899]
-
(în ) este un grup de clădiri impunătoare din Veneția, situat în sestiere Sân Marco și care mărginesc pe trei laturi Piața Sân Marco. Ele poartă aceste nume pentru că aici își aveau sediile procuratorii din Sân Marco. sunt împărțite în trei aripi care delimitează aproape în întregime partea din față Bazilicii Sân Marco: Procurațiile Vechi (Procurație Vecchie) la nord, Aripa napoleoniana (Ăla Napoleonica) la vest și Procurațiile Noi (Procurație Nuove) la sud. Procurațiile
Procurațiile () [Corola-website/Science/333567_a_334896]
-
Palatul Ducal (în ), denumit anterior Palatul Dogilor (în ) pentru că acolo era sediul dogilor, simbol al orașului Veneția și capodoperă a goticului venețian, este o cladire monumentala care se afla in Piata Sân Marco, în sestiere Sân Marco, între piazzetta omonima și molo di Palazzo Ducale, lângă Bazilica Sân Marco. Caracterizat printr-un
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
păstrează încă o galerie de artă, ce cuprinde lucrări realizate de cei mai renumiți maeștri venețieni, printre care Jacopo și Domenico Tintoretto, Tiziano Vecellio, Francesco Bassano, Paolo Veronese, Giambattista Zelotti, Jacopo Palmă cel Tânăr, Andrea Vicentino și Antonio Vassilacchi. Vechi sediu al dogilor și al magistraturii venețiene, fondat după 812, avariat de mai multe ori de incendii și reconstruit, a urmat istoria Serenissimei de la început și până la final. După anexarea Veneției la Regatul Italiei, clădirea a trecut clădire sub jurisdicția statului
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
ori de incendii și reconstruit, a urmat istoria Serenissimei de la început și până la final. După anexarea Veneției la Regatul Italiei, clădirea a trecut clădire sub jurisdicția statului și a devenit muzeu, păstrându-și această ultimă funcție până astăzi; ea găzduiește sediul Muzeului civic al Palatului Ducal, parte a Fondazione Musei Civici di Venezia (MUVE), vizitat în 2012 de 1 319 527 persoane. Primul Palat Ducal, din care nu s-a mai păstrat nimic, a fost construit la Heraclia și acolo s-
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
anului 700, primul doge al Republicii Venețiene, Paolo Lucio Anafesto. Acestuia i-au urmat Marcello Tegalliano și Orso Ipato, a cărui asasinare în 737 a dus la crearea unui "magister militum" ales anual. Ca urmare a restaurării în 752 a sediului ducal, a fost construit în mandatul noului doge, Teodato Ipato, un sediu nou în orașul Metamaucum, fiind transferat la rândul sau în 812 la Rivoaltus, vechiul Rialto, din dispoziția lui Angelo Partecipazio. În acest oraș, considerat mai sigur, a fost
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
au urmat Marcello Tegalliano și Orso Ipato, a cărui asasinare în 737 a dus la crearea unui "magister militum" ales anual. Ca urmare a restaurării în 752 a sediului ducal, a fost construit în mandatul noului doge, Teodato Ipato, un sediu nou în orașul Metamaucum, fiind transferat la rândul sau în 812 la Rivoaltus, vechiul Rialto, din dispoziția lui Angelo Partecipazio. În acest oraș, considerat mai sigur, a fost înălțata o cladire nouă, având aspectul unui castel, pe un teren deținut
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
sfinților Marcu și Teodor și realizase o formă primară a podului Rialto, are loc în timpul dogelui Sebastiano Ziani, fiind însoțită de o reorganizare generală a zonei monumentale a pieței Sân Marco în perioada 1173-1177 cu scopul de a construi un sediu pentru difertele procurații. Lucrarea a constat probabil în construcția aripii cu vedere la rio di Palazzo pe terenurile achiziționate de la maicile de la Sân Zaccaria și în extinderea zonelor marginale ale clădirii, determinând o reducere substanțială a digului (molo). La încheierea
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
treilea incendiu de proporții a izbucnit la 20 decembrie 1577 în Sala dello Scrutinio: au fost distruse mai multe opere de artă, iar acoperișul de plumb s-a topit. După ce diferitele instituții guvernamentale au trebuit să-și găasească un nou sediu, cei mai multi arhitecți chestionați, printre care Palladio, Francesco Sansovino și Rusconi, au evidențiat probleme structurale dificile, în principal pe colțul dinspre Ponte della Paglia. Opiniile contradictorii au dus la o restructurare ce a durat patru ani și a constat în înlocuirea
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
un arc de triumf dedicat lui Francesco Morosini, a fost restaurată Scală dei Giganți, s-au realizat cele cinci ferestre cu vedere în curtea interioară și s-au restaurat mai multe picturi. După căderea Republicii Venețiene, palatul a devenit un sediu administrativ și a fost privat de multe opere de artă: din 1807 sediu al Curții de Apel, devine în 1811 sediu al Bibliotecii Marciana și este transferată acolo colecția arheologică. Birourile, bibliotecă și muzeul au fost mutate respectiv în 1821
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
Giganți, s-au realizat cele cinci ferestre cu vedere în curtea interioară și s-au restaurat mai multe picturi. După căderea Republicii Venețiene, palatul a devenit un sediu administrativ și a fost privat de multe opere de artă: din 1807 sediu al Curții de Apel, devine în 1811 sediu al Bibliotecii Marciana și este transferată acolo colecția arheologică. Birourile, bibliotecă și muzeul au fost mutate respectiv în 1821, în 1904 și în 1918: au fost efectuate alte renovări de mică amploare
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]