25,136 matches
-
poți să mai iei pe cineva cu tine? N-o să le las pe mama și pe Suze să mă bage În sperieți. Vorbesc În dodii. Luke și cu mine avem o relație cît se poate de stabilă, bazată pe Încredere absolută. Avem un copil Împreună. Mă simt cît se poate de sigură. În seara respectivă, În drum spre casă, trec rapid pe la Hollis Franklin, să mă uit la lenjeria pentru pătuțul copilului. Hollis Frankin e un magazin splendid, are certificat regal
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
biserica Banu și de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei etc. Astfel, Florica Musicescu (1887-1969), profesoară vestită de pian la Conservatorul din București, fiica lui Gavriil Musicescu, avea dreptate când spunea: „ĂSora mea mai mare, mama lui Păstorel Teodoreanu, avea o ureche absolută (auz absolută de care se minuna și tatăl meu”. Concomitent cu activitatea didactică și dirijorală, Sofia Teodoreanu a îmbunătățit repertoriul coral, armonizând mai multe cântece pentru trei voci egale. Sofia Teodoreanu l-a ajutat pe folcloristul Alexandru Vasiliu-Tătăruși în punerea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei etc. Astfel, Florica Musicescu (1887-1969), profesoară vestită de pian la Conservatorul din București, fiica lui Gavriil Musicescu, avea dreptate când spunea: „ĂSora mea mai mare, mama lui Păstorel Teodoreanu, avea o ureche absolută (auz absolută de care se minuna și tatăl meu”. Concomitent cu activitatea didactică și dirijorală, Sofia Teodoreanu a îmbunătățit repertoriul coral, armonizând mai multe cântece pentru trei voci egale. Sofia Teodoreanu l-a ajutat pe folcloristul Alexandru Vasiliu-Tătăruși în punerea pe note
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
epistolar legat de deconspirări și autodeconspirări. Prima scrisoare avea tonul unui îndrăgostit dezamăgit de marea sa iubire și, chiar prin asta, era complet nepotrivit pentru cauza respectivă. Pe deasupra, cred că doar cineva care se situează deasupra lumii, în poziția moralității absolute, poate emite judecăți atât de radicale. Și, în opinia mea, nu e cazul; d-l Liiceanu trăiește în aceeași lume cu noi toți și împărtășește cu noi toți, chiar dacă în proporții variabile, cam aceleași virtuți și defecte. Dorin Popa: Dar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
putea totuși vreunul dintre ei rezista în timp? Liviu Antonesei: Cu siguranță niciunul din cei de mai sus! Nici măcar Ion Gheorghe care, totuși, la un moment dat, fusese un poet promițător. Nu, acolo, pe listă, e forma culturală a neantului absolut, a acelui neant care s-a bucurat de un sprijin extraliterar enorm până în 1989. Citește și tu numele astea, gândește-te la "operele" lor și vezi dacă îți amintești măcar vreun titlu! Dorin Popa: Niște țărani de Dinu Săraru, pentru că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
capacitatea sa economică de a oferi publicitate, dar asta e! Mai sunt patru televiziuni, alte două se pregătesc să apară, iar posturile de radio nu mai reușesc să le număr, dar sunt mai mult de 10! Proporțional, nu în cifre absolute, cred că este orașul cu cea mai multă presă pe cap de locuitor din România. Și n-am pomenit de marele exod spre București, începând încă din ianuarie 1990! În primii ani de după Revoluție, cred că nu era ziar din
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
limbii, care conțin în structura lor descripțiile gesturilor digitale, posedă o seamă de conotații, care pendulează între sacru și profan, între benefic și malefic, aidoma întregului edificiu al culturii umane, ale cărei limite extreme sunt Binele Suprem (Dumnezeu) și Răul Absolut (Diavolul). Unele situații simbolice intermediare se păstrează între DIGITUS DEI (Mâna lui Dumnezeu), care i-a călăuzit și i-a ajutat pe evrei în Exodul lor din Egipt (Exodul, 8, 19), și DIGITUS DIABOLI, de care se leagă marile rătăciri
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
delimitare a cheltuielilor pe purtători și pe sectoare Aceste procedee folosesc calcule matematice simple, utilizînd diferite relații de calcul, în funcție de unul din procedeele de mai jos: *Procedeul ponderării cantităților cu prețuile sau tarifele; Procedeul cotelor procentuale aplicate asupra unor valori absolute; Procedeul defalcării de cote în raport cu numărul perioadelor de gestiune; *Procedeul statistico-experimental. Purtători de costuri Procesul de producție are ca rezultat obținerea de produse, lucrări ori servicii care au înglobate în ele cheltuieli.Contabilitatea și calculația costurilor identifică în cadrul unităților patrimoniale
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
condiții grele, periculoase, fidelitate, etc.), precum și și sume fixe considerate prime de vacanță. Primele de vacanță suportă un tratament separat, ele fiind impozitate separat, conform reglementărilor legale în vigoare. III.5.1.2. Procedeul cotelor procentuale aplicate asupra unor valori absolute Procedeul are în vedere determinarea anumitor cheltuieli prin aplicarea de procente fixe asupra unor valori absolute. Purtătorilor de costuri li se impută prin această metodă cheltuieli de natura amortizării mijloacelor fixe, uzura obiectelor de inventar, contribuția unității patrimoniale la constituirea
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
suportă un tratament separat, ele fiind impozitate separat, conform reglementărilor legale în vigoare. III.5.1.2. Procedeul cotelor procentuale aplicate asupra unor valori absolute Procedeul are în vedere determinarea anumitor cheltuieli prin aplicarea de procente fixe asupra unor valori absolute. Purtătorilor de costuri li se impută prin această metodă cheltuieli de natura amortizării mijloacelor fixe, uzura obiectelor de inventar, contribuția unității patrimoniale la constituirea unor fonduri legale, etc. Relația matematică generală, în baza căreia se determină cheltuielile conform acestui procedeu
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
este: , în care: Ch s/i reprezintă cheltuiala pe sector (s) sau pe purtător de costuri (I); V reprezintă valoarea luată în calcul. Valoarea luată în calcul (V) este definită în prealabil, iar marirea procentului care se aplică asupra valorii absolute este stabilită prin acte normative (legi ori alte norme oficiale), iar în unele cazuri mărimile luate în calcul se precizează prin norme interne ale unității patrimoniale. Prin indvidualizare prezentăm modul de calcul al costurilor cu amortizarea mijloacelor fixe în cadrul unui
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
numărul perioadelor de gestiune. Modelul matematic de calcul primește următoarea formă: iCh = CH / N, în care: iCh reprezintă cota medie a cheltuielilor de producție, anticipate care se include în costul producției într-o anumită perioadă de gestiune; Ch reprezintă suma absolută a cheltuielilor de repartizat pe purtători sau sectoare de cheltuieli; N reprezintă numărul perioadelor de gestiune asupra cărora se repartizează cheltuielile de producție anticipate. Dintre cheltuielile de această natură enumerăm:Valoarea abonamentelor la ziare și reviste, chirii, prime de asigurare
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
dintr-o perioadă de gestiune; I= reprezintă perioada de gestiune; N=reprezintă numărul perioadelor de gestiune. b) stabilirea cheltuielilor medii aferente perioadelor de gestiune “n” conform formulei: , în care: Ch =reprezintă cheltuielile medii din perioada ni ,1= ; Ch= reprezintă cheltuielile absolute dintr-o perioadă de gestiune i; c) compararea și stabilirea prin diferență și abateri (Ap) volumului producției din fiecare perioadă de gestiune i, față de volumul mediu al producției, conform relației: PPA ip -= d) calculul abaterii cheltuielilor (Can) de producție di
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
unitar al produsului principal după ce într o etapă de lucru anterioară s-au determinat și dedus din cheltuielile totale, cheltuielile aferente produsului (produselor) secundare, conform relației: , în care: C ppu = reprezintă costul unitar al producției principale; Ch PT = reprezintă mărimea absolută a cheltuielilor totale; Ch ps = reprezintă costurile totale de evaluare a produselor secundare; q pp = reprezintă cantitatea (volumul) producției principale. Cheltuielile totale înregistrează valoarea de 3.500.000.000 lei, fiind detaliate în tabelul 35. Se cere să se calculeze
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
exprimarea generală a producției unei entități patrimoniale printr-o unitate generală de măsură, a efortului de producție denumită G.P. Autorul pornește de la considerentul că orice producție ce urmează a se realiza este rezultanta unor eforturi de producție, a căror valoare absolută, deși nu se cunoaște, poate fi stabilit un raport al lor. Astfel, o entitate patrimonială poate fi asimilată unei multitudini de raporturi ale eforturilor de producție pe baza cărora producția se poate unifica și cuantifica pentru o perioadă îndelungată. Condiția
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
pentru costurile standard. Costurile standard se înregistrează în contul „Producție” prin corespondență cu „Contul de compensare standard”. Abaterile față de costurile standard se exprimă global pe articole de calculație sub forma indicilor de eficiență și nu cu ajutorul abaterilor calculate în mărimi absolute. Relația matematică de calcul este următoarea: , în care: Iegreprezintă indicele global de eficiență; Che, Chs reprezintă cheltuielile efective, respectiv standardla nivelul unui articol de calculație. De asemenea, se pot calcula indici care să reflecte cauzele generatoare ale abaterilor prin raportarea
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
identificării caracteristicilor de bază, a publicului căruia se adresau, a difuzării lor, a existenței specialiștilor și a asociațiilor de presă. Partea finală a lucrării Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești reprezintă firul roșu, ideea centrală și noutatea absolută a cercetării noastre. Crearea unor instituții și a unor evenimente care au avut scopul de a organiza și controla mass-media (și implicit presa catolică) din toate zonele geografice ale planetei, prin impunerea unor norme, principii și direcții de acțiune comune
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și de normele statului liberal. În plus, catolicii din Est erau polonezi la origini și în consecință, se temea de o eventuală răscoală. Statul prusac dorea să impună un model economic și cultural, reglementând activitatea socială, iar puterea sa era absolută. Pe lângă arestarea și expulzarea câtorva episcopi, preoți și călugări în 1873, au fost adoptate legile din mai, care reglementau tot ceea ce ținea de cler, făcând din preot un simplu funcționar al statului. Această confruntare de idei s-a transformat în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o anumită naționalitate"278. Marea Unire a schimbat radical situația existentă în ceea ce privea cultele. În Constituția din martie 1923, s-au regăsit articole și legi referitoare la acest subiect. În articolul 22, de exemplu, se specifica: "Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor deopotrivă libertatea de protecțiune, întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinii publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale Statului"279. După 1918, aproape toate cultele puneau problema organizării lor la nivelul întregii țări. Trebuia să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu în totalitate 295. Comportamentul mult mai agresiv al comuniștilor față de Biserica Catolică se explică prin structura centralizată a acesteia, puternica ei subordonare față de Vatican și solidaritatea dintre diferitele comunități din întreaga lume296. Papa Pius XII vedea în comunism "răul absolut, astfel că ciocnirile dintre cele două instituții au fost constante și violente"297. Deși au existat numeroase tentative inițiate de comuniști, nu a fost posibilă o înțelegere între PCR și Biserică. Statutul legal al Bisericii Catolice, așa cum reiese din legea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
religia ortodoxă "era nu numai religia marii majorități a populațiunii, dar și religie de Stat; celelalte culte erau numai tolerate"648. Această situație s-a schimbat prin Constituția din 1923, care prin articolul 22 a consacrat "libertatea conștiinței, ce era absolută" și faptul că Statul garanta libertate și protecție tuturor cultelor. S-a precizat că "Biserica Ortodoxă Română era biserica dominantă în statul român". Autorul materialului a afirmat că articolul din Constituție referitor la culte conținea unele aspecte care se contraziceau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
main features of their target audience, of their spreading, of the existence of specialists and press associations. The final part of this book Ways and attempts to unify the Romanian catholic pressrepresents the red thread, the main idea and the absolute novelty of our research. An extremely important feature of the Church's adaptation process to the new social, political, economical and cultural realities is given by the creation of some institutions and events in order to organize and control mass-media
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a născut la Napoli, la data de 10 ianuarie 1834 a decedat la Tegernsee, la data de19 iunie din 1902) a fost un istoric și un om politic britanic care a rămas celebru prin fraza "puterea corupe și puterea absolută corupe în mod absolute". El este cunoscut sub numele de Lord Acton pentru că a fost primul Baron Acton. El a fost director al revistei catolice The Rambler, din 1859. A fost profesor la Regius Universitatea din Cambridge (1895) unde a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Napoli, la data de 10 ianuarie 1834 a decedat la Tegernsee, la data de19 iunie din 1902) a fost un istoric și un om politic britanic care a rămas celebru prin fraza "puterea corupe și puterea absolută corupe în mod absolute". El este cunoscut sub numele de Lord Acton pentru că a fost primul Baron Acton. El a fost director al revistei catolice The Rambler, din 1859. A fost profesor la Regius Universitatea din Cambridge (1895) unde a elaborat lucrarea Istoria Modernă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
l'Encyclique du 8 décembre, în care Papa Pius IX era înfățișat ca victimă a libertăților moderne;se atrăgea atenția că sensul propozițiilor trebuia dedus pornind de la documentele de unde fuseseră preluate, deoarece o propoziție putea fi condamnată în formularea ei absolută, dar aprobată în anumite cazuri particulare, nuanțate. În privința libertății de cult, Dupanloup s-a bazat pe diferențierea facută de către P. Curci, în La Civiltà Cattolica, între teză și ipoteză: în anumite situații, societatea poate tolera cultele non-catolice, dar nu poate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]