26,373 matches
-
caldă, tremurând. Sufeream cumplit, și de gelozie, și de revoltă, împotriva dragostei acesteia absurde, între carnea a două femei. Maitreyi își retrase brusc piciorul din îmbrățișare și-l trecu peste laba lui Khokha. Îmi venea să-mi mușc buzele, să fug, căci văzusem deodată cum piciorul acela negru și murdar al lui Khokha, scorojit de arșiță și de trotuare, primește apropierea caldă, ca pe o ofrandă, a trupului Maitreyiei. Khokha avea un zâmbet de câine mângâiat, și regretai că nu pot
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să spună un cuvânt. ― Ce știți voi despre religie? izbucni ea deodată, roșind, apoi pălind, gata să plângă. Rămăsei surprins, neștiind dacă trebuie să mă scuz sau să mă explic. Mantu voi s-o mângâie, dar ea se smulse și fugi în bibliotecă. Îmi sfârșii ceașca de ceai, intimidat. Nu mai vorbea nimeni. M-am retras în odaia mea, ca să răspund scrisorilor, cu o neliniște și nerăbdare necunoscute până atunci. Dar, pe când scriam, am simțit deodată nevoia de a vedea pe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ea, și ghicii după glas că e gata să râdă. ― Pentru că vorbești prostii, răspunsei, foarte sigur pe mine și pe dragostea Maitreyiei. Se petrecu atunci un lucru neașteptat. Maitreyi începu să plângă și se smulse din mâinile mele. Voia să fugă. O înlănțuii în brațe și-mi apropiai capul de părul ei, vorbindu-i în șoapte, încercînd s-o farmec, s-o rog să nu mai plângă, să mă ierte. Dar nu mă putui împotrivi parfumului și căldurii, și ispitelor acelui
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Dar nu mă putui împotrivi parfumului și căldurii, și ispitelor acelui trup neatins încă de nimeni și o sărutai. Maitreyi se zbătu și țipă, ferindu-și gura. Mi-a fost teamă să nu ne audă cineva și-î dădui drumul. Fugi din brațele mele cu un suspin care mă umili, dar nu se ptă spre ușă, ci spre fereastră. Acolo, la lumina felinarului din stradă, o putui vedea. Mă cutremurai. Avea o căutătură stranie, desperată și plânsă, părul i se răvășise
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
îmbrac bine, și Maitreyi bătu la ușă. Cum intră, trase perdeaua în urma ei (ușa ar fi fost mai riscant s-o închidă) și mi se zvârli în brațe. ― Nu mai pot fără tine, îmi spuse. O sărutai. Se zbătu și fugi lângă ușă. ― Oare nu e păcat? întrebă. ― De ce să fie păcat? o liniștit Noi ne iubim, ― Dar ne iubim fără știrea mamei și a lui babà, se tremură ea. ― Într-o zi o să le spunem. Se uită la mine ca și cum
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
le scriu, i le spuneam numai lui; cine altul m-ar fi înțeles? Și când mă mângâia el, cu frunzele pe obraz, simțeam o fericire atât de dulce, încît îmi pierdeam răsuflarea. Mă rezemam de trunchiul lui, ca să nu cad. Fugeam noaptea din odaie, goală, și mă urcam în pomul meu; nu puteam dormi singură. Plângeam sus, între frunze, până ce se apropia ziua, și începeam să tremur. O dată era să mă prindă mama, și am tras o spaimă de am rămas
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și o bătea în fiecare noapte, înainte și după dragoste ― ea o sfătuise mereu pe Maitreyi să nu se lase intimidată de legile castei și de rigorile familiei, ci să treacă la fapte, iar în cazul unei opoziții îndărătnice, să fugă cu mine în lume. Pe această prietenă a mea și tovarășe a Maitreyiei, singura care a consolat-o în zilele ei de blestemată mizerie, o vedeam foarte rar, îi vorbeam numai întîmplător și nu i-am știut niciodată numele. Am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în verandă, lângă cutia cu scrisori. Mi-a arătat un inel făcut dintr-un ac de cap încolăcit pe deget, purtând în loc de piatră o boabă de glicină. ― La noapte să nu mai încui ușa cu bara, mi-a spus ea fugind. A venit spre miezul nopții; de astă dată fără să tremure. Aproape a râs când m-a îmbrățișat. Eram fericit că păcatul n-o deprimă, că nu vine în ceasurile de dragoste cu teama că face un rău. N-am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
trebuia acum să stea în pat, într-o odăiță vecină cu dormitorul d-nei Sen. Nu vorbea mai nimic și, când vorbea, pomenea de Robi Thakkur, de "calea", adică drumul pe care îl vedea din odaia Maitreyiei și, de câte ori rămânea singură, fugea în balcon, ca să-l privească, și cânta de acolo, îi făcea semne cu brațele, plângea. De aceea era totdeauna păzită de Lilu și de surorile lui Khokha. Ciudat, nu recunoștea decât pe Maitreyi și pe mine; foarte rareori pe d-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
se părea că toți o doresc pe Maitreyi, că ea se abandonează tuturor. De ce ne spionează șofeurul, dacă nu o dorește, dacă nu speră că, într-o zi, să riște tot și să intre în camera ei, chit că ar fugi chiar în acea noapte, fără leafă? Îmi închipuiam lucruri cu desăvârșire absurde și sufeream cumplit, căci imaginația nu mă cruța o clipă, ci îmi filma cele mai chinuitoare amănunte. Eram incapabil să mă smulg dân această durere bolnăvicioasă de a
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
am să sufăr eu, și eu nu sunt vinovat. Dacă i se cere, Maitreyi nu mă va mai vedea niciodată, căci numai ea a fost aceea care a păcătuit. Se gândea, am aflat mai târziu, că între timp va putea fugi cu mine. Îi era teamă numai de d. Sen, care ar fi putut-o închide în camera ei sau mărita în câteva zile, înainte ca ea să aibă timp să mă vadă și să poată aranja fuga. În noaptea aceea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
simțit gheața aceasta și m-am ridicat, ștergîndu-mi ochii, suspinând. ― Ia-ți ceaiul, vorbi. Am pus mâna pe ceașcă, dar m-a înăbușit un hohot și mi-am ascuns fața cu brațul. Lilu n-a mai putut răbda și a fugit pe coridor, plângând. D-na Sen a rămas tot acolo, lângă ușă, privindu-mă cu același surâs înghețat, puțin batjocoritor, îndemnîndu-mă: ― Ia-ți ceaiul... Am curățit ca prin somn o banană și am sorbit din ceașca în care se răcise
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
atenția. Dar tonul cu care spusese acele câteva cuvinte mă făcu îndată să mă simt străin de el. Poate a ghicit și Khokha această jenă, căci a schimbat vorba. ― Când am început să iau lucrurile din camera ta, Maitreyi a fugit jos și a început să le îmbrățișeze, să țipe. A trebuit s-o ia cu forța înapoi. D-l Sen, care e o brută, a lovit-o peste față cu pumnii până a podidit-o sângele. A leșinat în odaia
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Să vezi cum trec toate. O operație la ochi nu e chiar un lucru atât de grav... ― Dar ce crezi mata, mrs. Ribeiro, că Allan de operația aceea plînge? întrebă sarcastic Geurtie. Are el altceva mai grav, i-o fi fugit vreun lăutar cu fata... ― Taci din gură, mă răstii eu, înfuriat deodată, sculîndu-mă de pe scaun. ― Te rog să fii mai politicos cu mine, îmi răspunse Geurtie, roșind. Aici nu ești la negrii tăi din Bhowanipore. ― Geurtie! țipă Clara, apucîndu-i brațul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mai pot. Aș vrea să-ți spun... Glasul i-a amuțit deodată. Venise cineva, probabil d-na Sen. Am strigat în zadar: ― Allo! Allo! Nu mai răspundea nimeni. M-am întors abătut de moarte în odaie. Aș fi vrut să fug, pereții mă sufocau, mă chinuiau lucrurile acelea ale mele, jețul de pai, pe care de atâtea ori se așezase Maitreyi. Fiecare din ele îmi evoca o scenă, un cuvânt, și eram incapabil să mă trezesc, să pun odată capăt amintirilor
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
doctorii. Pe Maitreyi au închis-o în odaie, după ce d-na Sen a chemat șoferul s-o bată cu vergile în fața ei, până când a căzut în nesimțire. I-a cerut și lui Khokha să facă același lucru, dar el a fugit. Chabù a încercat să se sinucidă, cu creolină. E și ea, acum, la spital. Maitreyi îmi trimite un plic în care de-abia avusese timp să închidă o ramură de oleandru înflorit, iar pe o irunză scrisese, cu creionul, apăsat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
care le-am petrecut în Himalaya, într-un bungalow dintre Almora și Ranikhet, sunt prea triste și prea senine pentru a le putea povesti, ca o urmare nefirească la dragostea și despărțirea mea de Maitreyi. Am ajuns aici după ce am fugit rând pe rând din Delhi, Simla, Naini-Tal, unde întîlneam prea mulți oameni, și mai ales prea mulți albi. Mă temeam de oameni, pentru că trebuia să le răspund la salut, să vorbesc lucruri fără nici o importanță, să-mi pierd timpul; și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-i să mă uite! Allan a murit! Pe cine mai așteaptă acum? Mă gândesc dacă există vreo nebunie prin care, înfăptuind-o, Maitreyi ar ajunge din nou a mea, pentru totdeauna. Dar nu găsesc nimic, nu îmi închipui nimic. Să fug cu ea în lume... Dar cum s-o fur, cum să pătrund din nou în acel Bhowanipore păzit de Sen?... Și poate mai e ceva; poate nu o mai merit, Nu știu nimic, nimic. Aș vrea. să mă uite, să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dar gura îi era uscată, și în acea clipă simți, cu surprindere, aproape cu spaimă, că i se face dintr-o dată frig. Încercă să grăbească pasul dar aproape nu-și mai dădea seama cât de repede înaintează. Se trezi că fuge, cu carabina în mâna dreaptă, și cu stânga ținîndu-și ranița, să nu-i salte în spate. Se opri obosit; respiră adânc de mai multe ori. - De ce v-a fost frică, domnule filozof? se auzi întrebă în șoaptă. Întoarse speriat capul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ele... Spuneați totuși că suntem indestructibili. Nu trebuia să vă fie frică... Darie își trecu încurcat mâna pe frunte. - Nu mi-a fost frică. M-a luat deodată cu frig și nu știam ce am, și atunci am început să fug... Asta a fost tot... Ivan îl privi lung, cu simpatie, și zâmbi din nou. - Mi-ați vorbit frumos adineaori, ieri, alaltăieri, când o fi fost asta. Mi-a plăcut mai ales pentru că ați înțeles, atât de tînăr! că suntem indestructibili
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cunosc pe Zevedei și știam și de pelerină, dar nu știam c-o poartă, așa peticită, iarnă și vară. Îl cunosc bine pe Zevedei, adăugă după o scurtă pauză. Eu l-am băgat în închisoare. Aflasem că se pregătește să fugă în munți, să se alăture unui grup de sabotori, destul de bine înarmați. Și pentru că știam că grupul fusese înconjurat, mi-a fost milă de Zevedei: îl cunoșteam de tânăr, și pe vremuri cunoscusem bine pe unchiu-său, colonelul Bruno Flondor. Așa că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
coșciug. Om găsi noi, în șapte sate, dulgher să-ți facă coșciugul. - Dar nu ca Vasile, spuse Moșu. Nu mai găsim noi meșter ca Vasile. Întoarce încet capul spre Ilaria: De ce-o fi plecat? - I-a fost frică. A fugit și el ca ceilalți, spre munte. - Poate că nu știe, spuse Moșu, și d-aia a plecat. Că nu știe... - Ce să știe? îl întrebai. - Nu știe, repetă coborând glasul. Închise din nou ochii. Părea că doarme, senin, împăcat. Popa
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
streche deutsch. Aber wenig, sher wenig... Unul din ofițeri începu să râdă. Celalt mă privea nedumerit, ca și cum s-ar fi întrebat dacă nu cumva îmi bat joc de el. - Vorbim românește, spuse. Ce se întîmplă aici? Unde sânt oamenii? - Au fugit în munte. Le-a fost frică... Locotenentul care râsese cu atâta poftă mă privea acum prietenos, dar cu mare tristețe. Se apropia încet de mine. - Unde ți-ai lăsat brațul? mă întrebă. - La Cotul Donului. În a doua bătălie de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
comoară, începui. Sîntem toți oameni săraci. Pe aici, pământul nu e bun. Ne-am hotărât să căutăm comoara și când om găsi-o, s-o împărțim frățește, creștinește. Sîntem vreo sută de familii. Dar acum s-au risipit oamenii, au fugit în munte. Am rămas puțini și merge greu. - Ce merge greu? - Șanțurile. Săpatul șanțurilor. Muncim numai nopțile. Ne cam ferim de vecini. Ne e frică de ruși. Dacă n-o găsim până ce dau rușii peste noi, n-o mai găsim
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ar fi auzit un tanc, n-am înțeles de la început. Dacă aș fi înțeles, aș fi alergat și le-aș fi strigat că șoseaua e desfundată. L-am auzit însă când s-a împotmolit în șanțuri și am început să fug. - Să nu se aprindă tancul și să ardă de vii! le-am spus trecând pe lângă ei. Îi auzeam pe amândoi, în urma mea, alergând. Apoi am auzit și pe alții. Veneau și Lixandru cu nepoții, și dascălul, și popa. Tancul se
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]