25,546 matches
-
Cartea este una dintre cele mai importante surse despre societățile Pacificului de Sud dinainte ca influența europeană să devină importantă. Ambii Forsteri au publicat descrieri ale călătoriilor lor în Pacificul de Sud în "Magazin von merkwürdigen neuen Reisebeschreibungen" („"Revistă de povestiri de ciudate noi călătorii""), din Berlin, și Georg a publicat o traducere a lui „"A Voyage to the South Sea, by Lieutenant William Bligh, London 1792"” în 1791-93. Publicarea volumului "A Voyage Round the World" i-a adus lui Forster
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
A fost pasionat, de asemenea, de pescuit și în "Leș Soirées de Sainte-Adresse" (1853) și "Au bord de la mer" (1860) și-a prezentat experiențele sale. Memoriile sale, "Livre de bord", au fost publicate în 1879-1880. A murit la Saint-Raphaël (Văr). Povestirea "Leș Willis" a stat la baza operei "Le Villi" a lui Giacomo Puccini. Specia de bambus "Bambusa multiplex Alphonse Karr" a fost denumită în onoarea să.
Jean-Baptiste Alphonse Karr () [Corola-website/Science/334957_a_336286]
-
(2015) este un volum de povestiri al scriitorului român Liviu Surugiu. Acesta este structurat în două părți, prima dintre ele conținând proze publicate în perioada 1994-1995, iar cea de-a doua texte scrise și/sau publicate între 2013-2015. Multe dintre aceste povestiri, mai ales din prima
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
este un volum de povestiri al scriitorului român Liviu Surugiu. Acesta este structurat în două părți, prima dintre ele conținând proze publicate în perioada 1994-1995, iar cea de-a doua texte scrise și/sau publicate între 2013-2015. Multe dintre aceste povestiri, mai ales din prima perioadă, au fost finaliste sau câștigătoare a diverse premii literare. În anul 2016, cartea a primit premiul Romcon pentru cel ami bun volum de povestiri. În 1995, Liviu Surugiu a debutat în nr. 86 din "Jurnalul
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
doua texte scrise și/sau publicate între 2013-2015. Multe dintre aceste povestiri, mai ales din prima perioadă, au fost finaliste sau câștigătoare a diverse premii literare. În anul 2016, cartea a primit premiul Romcon pentru cel ami bun volum de povestiri. În 1995, Liviu Surugiu a debutat în nr. 86 din "Jurnalul SF" cu această povestire, care-i adusese premiul JSF-Atlantykron în anul precedent. Ea prezintă modul în care visele avute în starea REM a somnului ajung să producă legături la
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
prima perioadă, au fost finaliste sau câștigătoare a diverse premii literare. În anul 2016, cartea a primit premiul Romcon pentru cel ami bun volum de povestiri. În 1995, Liviu Surugiu a debutat în nr. 86 din "Jurnalul SF" cu această povestire, care-i adusese premiul JSF-Atlantykron în anul precedent. Ea prezintă modul în care visele avute în starea REM a somnului ajung să producă legături la nivel fizic între persoane, fiind republicată în 2015 în revista "Ficțiuni.ro" și "CPSF", în
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
somnului ajung să producă legături la nivel fizic între persoane, fiind republicată în 2015 în revista "Ficțiuni.ro" și "CPSF", în cea din urmă sub titlul "Ultimul vis al lui Mart Senson". Publicată inițial în nr. 568 din "CPSF Anticipația"', povestirea arată cum, cu ajutorul umbrelor, un copil reușește să readucă la viață diverse ființe, cu consecințe tragice pentru cei din jur. Textul a fost recompensat cu Premiul Juriului - Pozitronic 1995. Povestirea a primit premiul SuperNova în 1994. A apărut pentru prima
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
Mart Senson". Publicată inițial în nr. 568 din "CPSF Anticipația"', povestirea arată cum, cu ajutorul umbrelor, un copil reușește să readucă la viață diverse ființe, cu consecințe tragice pentru cei din jur. Textul a fost recompensat cu Premiul Juriului - Pozitronic 1995. Povestirea a primit premiul SuperNova în 1994. A apărut pentru prima dată în nr. 124-125 al "Jurnalului SF", fiind reeditată în 2015 în revista "Nautilus". Intriga prezintă ascensiunea unui boxer ajuns în grija unui antrenor care folosește metode stranii de lucru
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
ascensiunea unui boxer ajuns în grija unui antrenor care folosește metode stranii de lucru. În loc să-l pregătească pentru lupta unui adeversar anume, el îi antrenează separat mâinile ca să-și devină, una alteia, dușman. Apărută în nr. 158 din "Jurnalul SF", povestirea descrie un viitor distopic, în care oamenii sunt folosiți în fabrici în perioada visului. Acest lucru duce la creșterea productivității, dar are efecte devastatoare asupra muncitorilor, a căror viață reală se scurtează în ritm accelerat. În 1995, textul a fost
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
care oamenii sunt folosiți în fabrici în perioada visului. Acest lucru duce la creșterea productivității, dar are efecte devastatoare asupra muncitorilor, a căror viață reală se scurtează în ritm accelerat. În 1995, textul a fost recompensat cu Marele Premiu ARSFAN. Povestirea a fost publicată în nr. 143 al "Jurnalului SF" și aduce în discuție o metodă revoluționară de tratare a copiilor cu dizabilități psihice folosind dresajul canin. Metoda dă rezultate extrem de bune, dar nu ia în seamă condiționările pe care le
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
la concursul Sigma din 1995. Această nouă distopie vorbește despre un viitor în care oamenii fără câini însoțitori sunt prinși de hingheri întocmai ca și câinii fără stăpân. Secțiunea 2013-2015 începe cu o continuare scrisă după 21 de ani a povestirii care deschide volumul. De dincolo de moarte, Mart Senson revine să-și încheie socotelile cu apropiații rămași în viață. Un om găsește în propria curte o plantă rădăcinoasă care prezintă similitudini cu morcovul și cartoful. Interesat de evoluția ei la culturile
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
ei la culturile din jur, protagonistul o transferă într-un sicriu pe care-l avea în gospodărie. Dar efectele negative ale plantei încep să se extindă la animalele și oamenii din jur, iar încercarea de a o distruge dă greș. Povestirea a fost premiată de "Gazeta SF" în 2013 și a fost publicată sub pseudonimul Christian Lis. Aparent o utopie în care oamenii au atins nemurirea, schița aduce în discuție accentele neplăcute ale acestui lucru și încercarea disperată a omenirii de
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
devină un geniu al picturii. Un accident pune însă capăt carierei sale, dar acest lucru îi permite să pătrundă mai adânc în tainele pictorilor renascentiști și să descopere o legătura stranie care-i unește pe zece dintre aceștia. Acțiunea singurei povestiri care n-a mai apărut anterior în vreo publicație se petrece în perioada alegerilor prezidențiale din 2014 din România. În centrul ei se află un bărbat care nu știe de ce a devenit brusc ținta serviciilor secrete, asta până când descoperă legăturile
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
amânată, păcălită, răzbunată. Visul e un instrument sau o realitate paralelă. După o analiză mai atentă, am putea concluziona că oamenii sunt rămășițele viselor.”. În anul 2016, volumul a fost recompensat cu premiul Romcon pentru cel mai bun volum de povestiri al anului 2015.
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
Clubul scriitorilor, fiind intervievat de principalele ziare idiș din oraș, iar prestigioasa revistă "Literarishe Bleter" i-a publicat articolele. Din 1929 Manger și-a editat și propria sa revistă literară, intitulată "Cuvinte alese", pe care a umplut-o de poezii, povestiri și manifeste artistice. În același timp, Manger a continuat să-și publice creațiile literare la diferite edituri: o serie de poezii moderniste inspirate de Talmud ("Midrașul lui Itzik," 1935), o rescriere teatrală a poveștii sărbătorii Purim ("Cartea Cântecelor Meghilei", 1936
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
Preafrumoasa Malkele" (1937) și "Amurg în oglindă" (1937). „Midrashul lui Itzik” și „Cântecele Meghilei” reprezentau primele sale încercări de a rescrie un material antic și familiar printr-o prismă modernă. În „Midrashul lui Itzik” Manger prezinta un comentariu modern al povestirilor clasice din Biblie, plasând anacronistic personajele biblice în lumea Europei de est din vremea sa. Atitudinea glumeață a lui Manger față de textul original se plasează în tradiția parodică și purimică existentă la evrei încă din vechime. Cum spunea în prefață, „când am
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
în tradiția parodică și purimică existentă la evrei încă din vechime. Cum spunea în prefață, „când am scris această carte, mi-a stat permanent în fața ochilor șapca coțcarului din spectacolele evreiești de Purim”. Inspirat de genul Purimshpiel, care folosea o povestire din tradiția religioasă pentru a ironiza normele și așteptările vieții religioase evreiești din secolele precedente, Midrashul lui Manger revizuiește în mod radical portretele tradiționale ale personajelor biblice, cerându-le să-și justifice faptele potrivit cu norme și valori moderne. Personaje în
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
Ibn Yaqẓăn aw asrăr al-ḥikma al-mašriqīyya"), pune problema evoluției interioare și a atingerii desăvârșirii prin amestecul dintre sufism și raționalism. În perioada preislamică, "adab"-ul se referea la normele de conduită și la buna educație transmise prin prisma poeziei, anecdotelor, povestirilor și nu numai. După apariția islamului, "adab"-ul s-a încetățenit ca fiind tot un set de norme etice și morale, însă respectate în vederea achiziției supremului model cultural arab. Conceptul de "adab", originar din Orient și inventat de Ibn al-
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
(2015) este un volum de povestiri al scriitorului român Florin Pîtea. Este prima carte din seria Cartea cu scoarțe de argint, ferecate, o combinație steampunk-fantasy care descrie o societate bazată pe extrapolarea tehnologiei existente în secolul al XIX-lea, face referire la o serie de elemente
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
societate bazată pe extrapolarea tehnologiei existente în secolul al XIX-lea, face referire la o serie de elemente istorice, geografice, culturale și personaje reale sau prezente în opere din perioada respectivă. În perioada care a precedat lansarea cărții, unele dintre povestiri au apărut în diverse publicații SF românești. Volumul este conceput sub forma unui roman modular, textele având personaje comune și făcând referire unele la celelalte. Un bibliotecar pasionat de pariuri este nevoit să vândă un exemplar rar - o carte cu
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
tânăr care pleacă pe front, niciunul dintre stăpânii săi nefiind capabil să-i deschidă lacătul. În cele din urmă, ea sfârșește în mâinile unui băiat, care reușește s-o deschidă fără probleme și începe să citească poveștile ascunse între coperte. Povestirea a fost publicată pentru prima dată în 2014 numărul 9 al revistei online "Ficțiuni.ro" și relatează peripețiile unui urs de circ, Fram. Acesta se satură de spectacole și cere să fie trimis acasă, doar că, din greșeală, este dus
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
idee doctorului Victor Rammstein (aluzie la savantul din romanul "Frankenstein"), care apelează la un medium pentru a contacta spiritul defunctului. Apoi, cu ajutorul unei invenții, îi readuce spiritul în corp, înviindu-l. Însă, spre deosebire de precedenta sa viață, Pălărierul este acum Sănătos. Povestirea a apărut inițial în Almanahul Anticipația 2015. Sătulă de faptul că toate sporturile erau războinice și dedicate în exclusivitate bărbaților, Lady Badminton se hotărăște să inventeze o disciplină accesibilă femeilor. Pornind de la un joc similar baseballului practicat de clasele sărace
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
care se joacă folosind rachete și un fluturaș de gumă, căruia îi dă numele ei. Răspândirea lui în sânul claselor aristocratice ale altor țări îi permite Gorenei să infiltreze spioni care să țină sub observație acțiunile desfășurate pe alte meleaguri. Povestirea a fost publicată în 2015 în numărul dublu 25-26 al revistei CPSF Anticipația. Deoarece Oveko amenință un aliat cu o poziționare strategică, serviciul secret gorenian îl trimite pe agentul Bon d'Age în acea țară pentru a împiedica izbucnirea războiului
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
-i oferă flacoane în care se află încapsulat delirul pacienților săi. Ajuns în Oveko, Bon d'Age împrăștie flacoanele în cercurile înalte ale societății, provocând halucinații în masă și haos care duc la amânarea războiului pe termen nelimitat. Prima dată, povestirea a fost publicată în 2015 în numărul dublu 32-33 din CPSF Anticipația. Hărțuit de creditori, Victor Rammstein încearcă să fugă din Gorena, dar este prins. Singura care scapă este Fecioara de Fier Forjat, creația sa. Aceasta călătorește la bordul unui
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
robot telefonic cu mesagerie, un convertor de text, un aparat de fotografiat, un dispozitiv de localizare similar GPS-ului, sau un aparat care permite comunicarea video. În final, produsul ajunge să ocupe atât de mult spațiu, încât este denumit telefonie-mobilă. Povestirea a apărut și în Almanahul Anticipația 2016. Această schiță a apărut în anul 2014 în numărul 4 al revistei "Ficțiuni.ro" și prezintă strădania unui călugăr de a atinge iluminarea.
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]