26,750 matches
-
46, mimica oamenilor întâlniți în drum spre casă etc.; * tehnici paraverbale: * exerciții de percepție participanții, cu ochii închiși, trebuie să discrimineze toate sunetele care se aud în intervalul de timp indicat; * Ritmul cu mesaj ascuns participanții trebuie să asocieze diferite ritmuri înregistrate cu mesaje posibile; ulterior, le sunt prezentate mesajele originale, se stabilește corespondența ritm mesaj și se compară cu răspunsurile oferite inițial de participanți; * Cu accent/fără accent participanții trebuie să diferențieze sensurile aceluiași mesaj accentuat diferit de la o enunțare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
participanții, cu ochii închiși, trebuie să discrimineze toate sunetele care se aud în intervalul de timp indicat; * Ritmul cu mesaj ascuns participanții trebuie să asocieze diferite ritmuri înregistrate cu mesaje posibile; ulterior, le sunt prezentate mesajele originale, se stabilește corespondența ritm mesaj și se compară cu răspunsurile oferite inițial de participanți; * Cu accent/fără accent participanții trebuie să diferențieze sensurile aceluiași mesaj accentuat diferit de la o enunțare la alta; de exemplu: Tare mi-e teamă că el nu va ajunge la
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ghidul răgușit/mut Scena inversată Improvizație cu obiecte-pretext Exercițiu de încredere Bâiguiala/Vorbirea neinteligibilă Cu decor Improvizație cu personaj de sprijin/cu personaj-surpriză Cronometrul Supus agresiv asertiv (în cerc/în paralel) Fără decor Bună ziua! Bat pari. Ghemul (cunoașterii) Nu! În ritmul muzicii Mașina timpului Mașina spațiului Ghemul comunicării Da! În fața cortinei Recunoaște/recreează scena! Cuvinte pentru o imagine Oglinda călătoare În spatele cortinei Telecomanda Cuvântul-vestă de salvare Cu/fără sonor În ritm de vals.../în ritm de rap Un actor lipsă... Cuvântul-glonț
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
paralel) Fără decor Bună ziua! Bat pari. Ghemul (cunoașterii) Nu! În ritmul muzicii Mașina timpului Mașina spațiului Ghemul comunicării Da! În fața cortinei Recunoaște/recreează scena! Cuvinte pentru o imagine Oglinda călătoare În spatele cortinei Telecomanda Cuvântul-vestă de salvare Cu/fără sonor În ritm de vals.../în ritm de rap Un actor lipsă... Cuvântul-glonț/ Cuvântul-bombă Exerciții de dicție/ Frământări de limbă În picioare/pe scaun În spatele măștii/păpușii etc. O invitație 48, așadar, de a construi propria regie a pregătirii pentru comunicare și a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Bat pari. Ghemul (cunoașterii) Nu! În ritmul muzicii Mașina timpului Mașina spațiului Ghemul comunicării Da! În fața cortinei Recunoaște/recreează scena! Cuvinte pentru o imagine Oglinda călătoare În spatele cortinei Telecomanda Cuvântul-vestă de salvare Cu/fără sonor În ritm de vals.../în ritm de rap Un actor lipsă... Cuvântul-glonț/ Cuvântul-bombă Exerciții de dicție/ Frământări de limbă În picioare/pe scaun În spatele măștii/păpușii etc. O invitație 48, așadar, de a construi propria regie a pregătirii pentru comunicare și a spectacolului comunicării, în general
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
rămâne în replică; 2. asocierea unor cuvinte în cadrul replicii dramatizării: asta presupune o aranjare specială a topicii frazei vorbite; 3. eliminarea voită a unor cuvinte nu trebuie să impieteze asupra înțelesului replicii; 4. stabilirea accentului frazei, a propozițiunii [...]; 5. stabilirea ritmului necesar unei exprimări corespunzătoare fiecărui personaj în parte și a sumedeniei de sarcini care stau în fața celui care creează textul spus pe scenă" (Tudose, 2002, pp. 49-50). 89 Pentru etapele pregătirii unui spectacol de teatru de păpuși, vezi Niculescu, 1957
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și raporturile sale cu celelalte personaje"; aceste etape vor facilita "distribuirea rolurilor, realizarea imaginii plastice a păpușii și decorurilor"; repetițiile; ultima etapă = "finisarea spectacolului, a fixării tuturor nuanțelor și detaliilor, a închegării tuturor elementelor componente într-un tot unitar, asigurând ritmul și intensitatea dramatică crescândă a întregului spectacol"; repetițiile tehnice de manevrare a decorului, de stabilire a luminilor, a efectelor sonore etc. = etapa repetițiilor generale. 90 De altfel, se consideră că, în general, "punerea în scenă a textului se realizează prin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vocea, gesturile, poziția, mișcările, nivelurile de energie (S. Burns, apud Erickson, 2009, p. 206). În alte lucrări, apar nuanțări de tipul: "comunicăm prin: îmbrăcăminte, postură, expresie facială, contact vizual, mișcări ale mâinii, brațelor, picioarelor; tensiune corporală, distanță, atingere, voce (ton, ritm și inflexiune)" (Borg, 2010, p. 32); limbaj corporal = sincronizarea, postura, capul, fața, culoarea pielii, buzele, umerii, respirația, mișcările, imobilitatea, automângâierea, mâncărimea, ritmurile, tonul și volumul vocii, debitul și ritmul vocii, cuvintele, mâinile și degetele (Cameron, 2006, pp. 75-91); comunicare nonverbală
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin: îmbrăcăminte, postură, expresie facială, contact vizual, mișcări ale mâinii, brațelor, picioarelor; tensiune corporală, distanță, atingere, voce (ton, ritm și inflexiune)" (Borg, 2010, p. 32); limbaj corporal = sincronizarea, postura, capul, fața, culoarea pielii, buzele, umerii, respirația, mișcările, imobilitatea, automângâierea, mâncărimea, ritmurile, tonul și volumul vocii, debitul și ritmul vocii, cuvintele, mâinile și degetele (Cameron, 2006, pp. 75-91); comunicare nonverbală = limbajul persoanei, limbajul oficial/profesional, codurile aparținând unor categorii de vârstă, sociale sau profesionale; manierele; limbajul timpului și al spațiului (Enăchescu, 2008
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mișcări ale mâinii, brațelor, picioarelor; tensiune corporală, distanță, atingere, voce (ton, ritm și inflexiune)" (Borg, 2010, p. 32); limbaj corporal = sincronizarea, postura, capul, fața, culoarea pielii, buzele, umerii, respirația, mișcările, imobilitatea, automângâierea, mâncărimea, ritmurile, tonul și volumul vocii, debitul și ritmul vocii, cuvintele, mâinile și degetele (Cameron, 2006, pp. 75-91); comunicare nonverbală = limbajul persoanei, limbajul oficial/profesional, codurile aparținând unor categorii de vârstă, sociale sau profesionale; manierele; limbajul timpului și al spațiului (Enăchescu, 2008, pp. 36-42); "comunicare nonverbală a tăcerii, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Rânzescu, G. Nedelea. * În Scrisul nostru nr.6-7, iunie-iulie 1929, G. Ursu îi răspunde lui G. Filiche Priponești - Tutova: „Ne-a plăcut în mod deosebit abilitatea de a versifica, pe care sunteți pe deplin stăpân, câteva înfloriri de imagini sugestive, ritmul armonios, dar am avut neplăcerea să constatăm cum toate aceste frumoase însușiri se pierd în sentimentalismul și-n prea multele dulcegării și subtilități mediocre. Apoi o lipsă de concentrare ce dă naștere la lâncezeala acțiunii în curs de desfășurare și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
milioane sunt aproape în totalitate concentrate în mediul rural, putem să realizăm magnitudinea unui alt factor care a determinat scăderea numărului de salariați. Acest factor reprezintă de fapt efectele unei tranziții economice de la o economie centralizată și industrializată într-un ritm alert către o economie deschisă, caracterizată de dinamism și supusă regulilor pieței. Efectele imediate au fost individualizarea relațiilor de muncă și restructurarea masivă a sectorului industrial. Supapa excedentului de forță de muncă din zona industrială de activitate economică a reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
serie de măsuri stimulative de ocupare a acestor persoane, însă, per ansamblu, activitatea de plasare a acestora este destul de dificilă și cele mai mari neajunsuri se întâlnesc în cazul persoanelor cu rezidența în mediul rural. În altă ordine de idei, ritmul de creștere a ratelor de ocupare nu este determinat exclusiv de activitatea agențiilor de ocupare. Influențe mult mai puternice sunt exercitate de modul în care economia crește, se dezvoltă și mai ales de sistemul și nivelul de taxare. Stabilizarea din
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
timp, România a devenit în prezent și teritoriu de depozitare, în care drogurile, introduse în special prin frontiera de sud, sunt stocate pe diferite perioade de timp, iar în final sunt direcționate spre țările cu consum ridicat din vestul Europei. Ritmul accelerat de creștere a criminalității în legătură cu fenomenul drogurilor este evident după anii ’90 și din ce în ce mai îngrijorător după anul 2001. Spre exemplu, anul 2003 se caracterizează printr-o creștere cu 13,2% a infracțiunilor constatate față de anul 2002 și cu 118
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se implice în fiecare zi. El nu poate aștepta ca acest tribunal să pronunțe verdictul... Este deci necesar să ducem analiza mai departe. Multiplicând cazurile și observațiile, ni se pare că, în traiectoria sa, umanitatea ajunge, foarte lent, într-un ritm secular, să facă o triere în memoria sa colectivă. Din experiența sa se desprinde un lot de valori care se afirmă, dincolo de restul amorf. Ele apar drept achiziții istorice. Este vorba despre o noțiune deschisă: de fapt, ca urmare a
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este cel al unei școli fără constrângeri și fără competiție, al cărei arhetip este Summer Hill. Raportul între cei ce predau și cei care învață se stabilește aici în afara oricărei obligații disciplinare, iar învățarea se realizează în funcție de interesele și de ritmul fiecăruia. Nu era nevoie de decenii pentru a realiza că astfel de concepții nu puteau rezista pe termen lung. Păstrând inspirația de la '68, mai devreme sau mai târziu, s-a tins către o muncă mai regulată și către un minim
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
să elimine însingurarea și toate suferințele. Dumnezeu și omul sunt disociați. Omul are din ce în ce mai puțină nevoie de Dincolo pentru a explica universul, pentru a trăi în univers, pentru a-și găsi fericirea. Societatea devine seculară: religia îi reglează din ce în ce mai puțin ritmurile, obișnuințele, sărbătorile, spațiul public. Pe al doilea loc menționăm autoritatea (B. 2.), deoarece constituie valoarea în numele căreia expansiunea noilor valori este blocată. Fie că este vorba de autoritatea în cadrul Statului, în familie, la școală, la muncă, ea este cunoscută ca opresivă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
încântătoare a lucrurilor și a ființelor. Vedem că limbajul lor este foarte diferit de cel al științei. Aceasta nu cunoaște muzica decât prin sunete, lungimi de undă, măsuri, acustică. Arta vede miraculosul melodiei, melancolia sau veselia cântecului, cadența îndrăcită a ritmului. A face o serenadă este cu totul altceva decât a ține o conferință la un congres. Morala este cunoașterea binelui și a răului. Ce este corect? Cum să acționăm într-o anume circumstanță sau în alta? Principii, legi, imperative, idealuri
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a individului. În sensul acesta se notează două forme de imaturitate. a) Imaturitatea EEG caracterizată prin persistența unui traseu bioelectric instabil în raport cu norma medie. În sensul acesta se descriu două submodele de imaturitate EEG: • modelul lui D. Hill reprezentat prin ritmul thetha dominant post-central, ritmul alpha variant și focare de unde lente temporale posterioare; • modelul lui C. Lairy-Bounes reprezentat prin următoarele aspecte EEG: un traseu lent global în raport cu vârsta subiectului, traseu prezentând o sensibilitate particulară la activarea prin hiperpnee, traseu cu unde
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesta se notează două forme de imaturitate. a) Imaturitatea EEG caracterizată prin persistența unui traseu bioelectric instabil în raport cu norma medie. În sensul acesta se descriu două submodele de imaturitate EEG: • modelul lui D. Hill reprezentat prin ritmul thetha dominant post-central, ritmul alpha variant și focare de unde lente temporale posterioare; • modelul lui C. Lairy-Bounes reprezentat prin următoarele aspecte EEG: un traseu lent global în raport cu vârsta subiectului, traseu prezentând o sensibilitate particulară la activarea prin hiperpnee, traseu cu unde lente predominent occipitale. b
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anumit tip de boală mintală. La baza endogenității tulburărilor psihice stă „endonul” pe care H. Tellenbach l-a denumit ca fiind „unitatea, baza configurației individuale, ca instanță creatoare a evenimentelor vieții”. El reprezintă totalitatea „fenomenelor psihice cu caracter ritmic, periodic (ritmul somn/veghe, ciclul menstrual, aportul alimentar, activitatea sexuală etc.) care concură la dinamica globală a personalității. Tulburarea „ritmului endogen” duce la apariția unor grave și variate tulburări psihice ale sistemului personalității (psihozele schizofrenice, psihoza maniaco-depresivă etc.) pe care le vom
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
denumit ca fiind „unitatea, baza configurației individuale, ca instanță creatoare a evenimentelor vieții”. El reprezintă totalitatea „fenomenelor psihice cu caracter ritmic, periodic (ritmul somn/veghe, ciclul menstrual, aportul alimentar, activitatea sexuală etc.) care concură la dinamica globală a personalității. Tulburarea „ritmului endogen” duce la apariția unor grave și variate tulburări psihice ale sistemului personalității (psihozele schizofrenice, psihoza maniaco-depresivă etc.) pe care le vom studia mai departe. Ceea ce trebuie reținut este faptul că „sistemul personalității” se dispune între acțiunea „factorilor exogeni” și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vizuali, va declanșa apariția unor stări de neliniște, anxietate, halucinații și tulburări de conștiință de diferite grade și intensități. O altă metodă constă în deprivarea somnului. Subiecții voluntari sunt împiedicați să doarmă. Suprimarea somnului va duce la importante tulburări ale ritmului psiho-biologic, a alternanței „somn-veghe”, cu consecințe imediate asupra stării psihice a subiecților. Apare o stare de neliniște anxioasă, iritabilitate, labilitate emoțională, dificultăți legate de operațiile mintale, gândire, memorie, atenție, tulburări de conștiință etc. Reinstaurarea somnului și revenirea la bio-psiho-ritmurile normale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
d) În psihiatria clinică, simptomul este mai fluctuant și mai schimbător, în comparație cu alte domenii ale clinicii medicale generale. Simptomul psihiatric, spre deosebire de simptomul somatic, nu face trimitere la „organ”, ca în medicina internă sau în chirurgie, ci depinde mai mult de „ritmurile omului” (L. Daudet). Simptomul nu este tributar relației anatomo-clinice, ci se integrează în temporalitatea diadei observator/observat, precum și în dinamica procesului patologic. Importanța cunoașterii semnificației simptomului în sfera psihopatologiei este absolut esențială pentru cunoașterea și înțelegerea naturii tulburărilor psihiatrice, considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
durată. Ele se datorează fie unor stări toxiinfecțioase sau post-epileptice, fie, în cazurile grave, unor leziuni ale trunchiului cerebral, situate la diferite niveluri ale acestuia. Tulburările de somn Somnul natural este un mod periodic de restaurare al vieții psihice consecutiv ritmului vigil al individului, din cursul zilei. El este necesar și indispensabil, fiind complementar ca funcție stării de vigilență, pentru păstrarea echilibrului psihic și al stării de sănătate mintală a individului. În psihopatologia generală a somnului se descriu două tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]