2,477,388 matches
-
și Orchestra de cameră Radio care, într-un program solicitant și divers, a convins că este alcătuită din instrumentiști de calitate, capabili să se concentreze și să cânte la nivelul cerut de cota Festivalului „Enescu”. Dacă în cadrul stagiunii curente a avut și prestaŃii destul de anoste (ca să nu spun... „de serviciu”), de această dată a cântat nu doar corect, ci și cu o frumoasă sonoritate de ansamblu, cu incisivitate și percutanŃă ritmică, reușind momente de poezie sau de anvergură bine gradate, sub
Misha Maisky din nou la Ateneu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83568_a_84893]
-
cântat. Abordată cu finețe și profunzime, dar și cu o luminozitate expresivă subliniată prin omogenitatea și transparența corzilor, prin linia elegantă a suflătorilor (alăturarea instrumentelor vechi cu cele clasice fiind deosebit de interesantă), dar și prin utilizarea unui harpsicord, partitura a avut densitate, fluență, strălucire și sensibilitate, alternând momentele de introspecție cu cele pline de vervă și bogăție polifonică, planurile înlănțuindu-se firesc într-o derulare permanent susținută, fără o clipă de relaxare, de banal. Corul a evoluat la cotele performanței, cu
Pentru prima oar?, Crea?iunea ?n englez? by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83565_a_84890]
-
membrilor ei, imaginea Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România se reflectă și prin două reviste: Muzica și Actualitatea Muzicală. Prima, apare o dată la trei luni și conține cu precădere articole cu profil muzicologic - studii, analize etc. Cea de-a doua are ca obiect mai cu seamă evenimentul interpretativ, fie el instrumental sau componistic, și în raport cu toate genurile muzicale (nu doar cele academice). După cum se intitulează, Actualitatea muzicală dorește să ne prezinte cât mai mult cu putință din ceea ce constituie actualitatea vieții
Pe c?nd o edi?ie electronic?? by George Balint () [Corola-other/Journalistic/83613_a_84938]
-
un format de revistă color, elegantă și bogat ilustrată. Ne-am obișnuit și cu structura sa bine definită, cu un segment dedicat muzicii „clasice” și un altul rezervat evenimentelor pop-rock sau de jazz. Și totuși, mulți cititori - cărora mă alătur - au nostalgia numerelor din anii ’90, în care, deși într-o prezentare mai modestă, se regăseau mai multe manifestări din viața noastră muzicală, din București și din țară, alături de cele din străinătate, astfel încât asigura, cu adevărat, o reflectare a activităților din
Renun?area la "calupuri" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83609_a_84934]
-
noastră muzicală, din București și din țară, alături de cele din străinătate, astfel încât asigura, cu adevărat, o reflectare a activităților din stagiune, precum și a unor festivaluri de tradiție din centrele culturale importante, oaspeți din străinătate etc. Peste ani, un cercetător va avea în acest fel posibilitatea să recompună, citind acele câteva sute de numere, imaginea (cam) tuturor manifestărilor din cele mai variate genuri, organizate în acei ani într-o „radiografie” absolut necesară pentru a reflecta, acum și peste ani, faptul că la
Renun?area la "calupuri" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83609_a_84934]
-
înseamnă o viziune comună, atitudini similare față de lucrarea abordată, deschidere, flexibilitate; altfel spus, acea formulă a Voces-ului (nicicând teoretizată), dar simbol al formației: comunicarea muzicală inter-instrumentală (respirația la unison), evident și aceea cu auditoriul, soliști sau alte formații. Bujor Prelipcean are totuși câteva repere: „puritatea și corectitudinea sunetului, justețea intonației, omogenitatea pe verticală, cântatul împreună, pe ansamblu” (dobândite de iluștrii muzicieni în deceniile petrecute alături - sunt de 36 de ani împreună, participările în festivalul Enescu datând din 1976). Acestor precepte trebuia
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
împreună, pe ansamblu” (dobândite de iluștrii muzicieni în deceniile petrecute alături - sunt de 36 de ani împreună, participările în festivalul Enescu datând din 1976). Acestor precepte trebuia Fumiko Shiraga să le răspundă. Le cunoștea: colaborează cu Voces de peste 15 ani. Avea totuși un rol greu în partiturile care acordă instrumentului o prezență aproape continuă în discursul sonor, îngemănează rigoarea stilului cu bogăția și libertatea concertantă a scriiturii pianistice (la Schumann); în Brahms, licitând melodicitatea și omogenitate în exercițiul strălucitor al artei
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
instrumentului o prezență aproape continuă în discursul sonor, îngemănează rigoarea stilului cu bogăția și libertatea concertantă a scriiturii pianistice (la Schumann); în Brahms, licitând melodicitatea și omogenitate în exercițiul strălucitor al artei contrapunctului și polifoniei. Dar, s-a integrat ansamblului. Are tehnicitate, înțelegere europeană a muzicii. Au fost și momente în care sunetul părea abrupt față de vibrația celestă a celor patru muzicieni, de nuanțele fine, finissime ale muzicalității lor. Împreună au realizat însă recitalul - eveniment, prin acel asalt al calității
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
și prin splendoarea frazei, prin firescul cu care au rezolvat scriitura extrem de dificilă, fără urmă de efort, expresivitatea conferită fiecărui cuvânt lăsând impresia unui dialog din vorbirea curentă. Demn de remarcat este faptul că, pe lângă timbrul adesea uimitor, vocile au avut și amploare, iar tehnica performantă le-a permis să jongleze cu cele mai ingrate țesături, cu o perfectă egalitate de registre, fiind ideale și pentru repertoriul romantic de operă, ceea ce se întâmplă foarte rar. O soprană excelentă - Sophie Karthauser (Susanna
Fascinantul "Les artes florissants" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83559_a_84884]
-
glasului de sopran, pentru dezinvoltura și strălucirea cântului, un bas spectaculos ca timbru și anvergură vocal-expresivă - Maarten Koninbsberger (Chelsias) - și un altul - Alan Ewing (Al doilea bătrân) cu nimic mai prejos, un tenor - William Burden (Primul bătrân) care, fără a avea un material vocal și o penetranță deosebite, a excelat în realizarea desenului solicitant, dar și în conturarea unui personaj de compoziție, au alcătuit o distribuție de vis, în care glasurile se mariază minunat (duetele Susanna - Joachim o dovedesc din plin
Fascinantul "Les artes florissants" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83559_a_84884]
-
Acum câțiva ani părea un vis.... un vis ca atâtea altele.....crezul de mulți irealizabil în condițiile tranziției....cu tot respectul pentru seriozitatea celor care au imaginato și iau conturat destinul. Mulți vedeau în acest demers ceva copilăresc și, poate, aveau dreptate.... Copilăria e un tărâm minunat, un tărâm trăit și, totodată de ......nereatins. Ne-a scăldat în basme iar viața ne-a învățat că ele, basmele, nu se împlinesc niciodată. Nimic mai fals! Astăzi realitatea “bate” viața..... Cum să vă
by Carmen Stoianov () [Corola-other/Journalistic/83623_a_84948]
-
căruia, finalmente, nu s-a putut renunța... Este îndeobște cunoscută impunătoarea activitate artistică desfășurată de către Filarmonică, aflată, indiscutabil, într- o fază ascensională, cu concerte apreciate în termeni superlativi. În ochii publicului domnii Cristian Mandeal, Nicolae Licareț, doamna Anda Petrovici, au avut un rol însemnat în amprenta imprimată manifestărilor prestigioasei instituții. Ca atare, este greu de răsturnat această imagine cu rezonanțe atât de puternice. Cristian Mandeal este un nume de talie internațională, un nume emblematic al muzicii noastre, de care viața muzicală
Conflictul de la Filarmonica "George Enescu" by Octavian Laz?r Cosma () [Corola-other/Journalistic/83603_a_84928]
-
un rol însemnat în amprenta imprimată manifestărilor prestigioasei instituții. Ca atare, este greu de răsturnat această imagine cu rezonanțe atât de puternice. Cristian Mandeal este un nume de talie internațională, un nume emblematic al muzicii noastre, de care viața muzicală are atâta nevoie. Acest adevăr nu trebuie desconsiderat. Filarmonica dispune de un admirabil dispozitiv de artiști instrumentiști, unul și unul ca valoare, a căror contribuție a fost și rămâne esențială în proiectarea concertelor și înregistrărilor. Poate fi de înțeles că în
Conflictul de la Filarmonica "George Enescu" by Octavian Laz?r Cosma () [Corola-other/Journalistic/83603_a_84928]
-
pentru clarificarea și remedierea lor. Ca atare, un scandal cu factorii diriguitori oricând poate surveni, cu consecințe deloc pozitive, conducând la disfuncționalități și stări încordate, nefaste întru totul pentru bunul mers al instituției. În situația dată, considerăm că diferendul nu are temeiuri pentru a lua proporții și a nu putea fi stins, cu condiția reconsiderării pozițiilor și găsirea unor punți de comunicare și deplină înțelegere, în beneficiul frumosului artistic. Nu pot fi aruncate peste bord contribuții artistice de notorietate, căzându-se
Conflictul de la Filarmonica "George Enescu" by Octavian Laz?r Cosma () [Corola-other/Journalistic/83603_a_84928]
-
sub cupola Ateneului, integrala Simfoniilor de Schubert, în versiunea interpretativă a Orchestrei de cameră din Viena, condusă de un alt vestit instrumentist - violoncelistul Heinrich Schiff -, care dorește să evolueze și în ipostază dirijorală. Muzician de clasă, deosebit de charismatic, fără a avea o gestică de profesionist al baghetei, artistul a abordat cu dezinvoltură partituri care, în special în prima seară, s-au derulat corect, dar fără un relief anume, așteptarea de a-l regăsi pe “continuatorul lui Beethoven” în genul simfonic sau
Integrala simfoniilor de Schubert by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83566_a_84891]
-
a-l regăsi pe “continuatorul lui Beethoven” în genul simfonic sau de a trăi intens frământările din Simfonia Nr. 4 (care, deloc întâmplător, este supranumită Tragica), rămânând doar o speranță. Nu știu prin ce mister, a doua zi ansamblul a avut cu totul alt verv, a căpătat strălucire și expresivitate, mișcarea lui Schiff a devenit mai energică și nuanțată, implicarea generală punându-și amprenta și în paginile pline de poezie meditativă și în cele de anvergură, secvențele dansante având grație, astfel încât
Integrala simfoniilor de Schubert by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83566_a_84891]
-
ansamblul a avut cu totul alt verv, a căpătat strălucire și expresivitate, mișcarea lui Schiff a devenit mai energică și nuanțată, implicarea generală punându-și amprenta și în paginile pline de poezie meditativă și în cele de anvergură, secvențele dansante având grație, astfel încât, în sfârșit, l-am “recunoscut” pe Schubert în Simfoniile nr. 1, 6 și mai ales în Simfonia nr. 8 Neterminata, a cărei construcție, într-un discurs cu acumulări gradate, izbucniri sclipitoare sau momente de lirism, a încântat, convingându
Integrala simfoniilor de Schubert by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83566_a_84891]
-
astfel libertățile asumate de romanticii care i-au urmat. Iar ultima seară a alăturat, inspirat, două opusuri gândite în tonalități majore - Simfoniile nr. 3 și 9 -, subliniind seninătatea creatorului vienez în anii adolescenței (prima lucrare fiind scrisă în 1915, când avea doar 17 ani), apoi, în Marea simfonie, regăsindu-se toate suferințele și tristețile unei vieți prea scurte, sufletul său chinuit, dar atât de sensibil, găsindu-și liniștea eternă chiar în anul 1828, când a finalizat partitura, ca un fel de
Integrala simfoniilor de Schubert by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83566_a_84891]
-
în sine, rareori concretizat în 3 concerte succesive, iar pentru percepția melomanilor a fost un adevărat test, fiind vorba doar de muzică simfonică, fără o alternanță cu alte genuri, așa cum s-a petrecut în serile Haydn. Iar dacă inițial am avut oarecari rezerve în ce privește interpretarea, m-am bucurat să ascult și să aplaud apoi versiuni pline de culoare, expresivitate, profunzime, căldură și suplețe, elemente obligatorii pentru a reda un opus de Schubert în adevărata sa frumusețe.
Integrala simfoniilor de Schubert by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83566_a_84891]
-
a depășit toate așteptările. Destinul tragic al lui Paul Celan, care l-a inspirat pe compozitor, s-a aflat poate pentru prima dată, cu prilejul Festivalului “George Enescu” din acest an, în atenția publicului românesc, în timp ce poetul de origine română are de mult timp în Occident reputația de mare artist. Pentru Aurelia Florian interpretarea unui rol dintr-o creație contemporană nu putea fi decât un pariu extraordinar, căci se găsea în fața unei scriituri cu care nu era obișnuită și în contextul
Celan la Bucure?ti by Mariana Nicolesco () [Corola-other/Journalistic/83596_a_84921]
-
contemporană trebuie cântată nu “modernist”, ci cu aceeași pasiune, cu aceleași rigori de stil ca muzica barocă, romantică sau veristă, cu o eleganță belcantistă pe cât posibil, Aurelia a asimilat creația lui Peter Ruzicka și, pregătind noi împreună premiera în care avea să strălucească, a reușit într-adevăr să cânte pagini contemporane la altitudinea pe care numai belcanto o impune. Lucru pe care avea să-l noteze cu încântare Peter Ruzicka, după cum mi-a mărturisit el însuși la finele spectacolului. După această
Celan la Bucure?ti by Mariana Nicolesco () [Corola-other/Journalistic/83596_a_84921]
-
eleganță belcantistă pe cât posibil, Aurelia a asimilat creația lui Peter Ruzicka și, pregătind noi împreună premiera în care avea să strălucească, a reușit într-adevăr să cânte pagini contemporane la altitudinea pe care numai belcanto o impune. Lucru pe care avea să-l noteze cu încântare Peter Ruzicka, după cum mi-a mărturisit el însuși la finele spectacolului. După această prezentare în versiune de concert, aștept cu încredere premiera scenică a operei, care va intra în repertoriul Operei Naționale din București începând
Celan la Bucure?ti by Mariana Nicolesco () [Corola-other/Journalistic/83596_a_84921]
-
Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 333. footnote> (D. Dan, Șezătoarea, vol. VIII, f.68) Ștefan-Vodă a plecat într-o bună dimineață voios, împreună cu o mulțime de boieri și căpitani, să caute un loc potrivit pentru o sfântă mănăstire. Și avea pricină Domnul Ștefan să fie voios și să caute loc pentru locaș dumnezeiesc, că tocmai îl ajutase Dumnezeu de se întoarse biruitor dintr-o goană a căpcăunilor de tătari care năvăliseră ni-tam ni-sam în biata țară a Moldovei
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
că pădurea era atât de deasă, că nu puteai străbate nici într-un fel. La urmă curtenii osteniți ca vai de ei, se așezară pe iarbă într-un loc mai lărguț din pădure, aprinse un foc și îmbucând fiecare ce avea cu sine, se puseră ca să le treacă de urâtul nopții la povestitul întâmplărilor de prin cele războaie. Povestind, ba unul, ba altul, întâmplări vitejești, ba de ale dragostei cu cutare jupâneasă, sau cutare fată de boier, se treziră că se
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
Atunci ieși un român, care tocmai se trezise din somn, și-l întrebă, că ce vrea. Ștefan îi spuse că-i un drumeț și că a rătăcit prin pădure și-i mort de trudă și de foame. Și dacă n-are loc în colibă, să se culce, și să-i dea ceva de mâncare? - Ba este, zise românul, și una și alta. Vodă se tupilă și, intrând în colibă, se așeză pe un braț de fân moale ce era așternut pe
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]