2,477,388 matches
-
pe jos și care era patul stăpânului colibei. De mâncare îi aduse românul un dărăb de mămăligă rece. Vodă se uită la lumina unui tăciune, ce-l ținea românul în mână, la mămăliga cea vârtoasă și întrebă pe om: ce are la mămăligă? Dacă n-are lapte, carne, legume ori altceva. Românul însă îi zise că n-are nimică decât mămăligă. Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării, că doară mai petrecea el nemâncat și însetat prin războaie, decât în
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
patul stăpânului colibei. De mâncare îi aduse românul un dărăb de mămăligă rece. Vodă se uită la lumina unui tăciune, ce-l ținea românul în mână, la mămăliga cea vârtoasă și întrebă pe om: ce are la mămăligă? Dacă n-are lapte, carne, legume ori altceva. Românul însă îi zise că n-are nimică decât mămăligă. Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării, că doară mai petrecea el nemâncat și însetat prin războaie, decât în tihnă lângă o masă domnească
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
rece. Vodă se uită la lumina unui tăciune, ce-l ținea românul în mână, la mămăliga cea vârtoasă și întrebă pe om: ce are la mămăligă? Dacă n-are lapte, carne, legume ori altceva. Românul însă îi zise că n-are nimică decât mămăligă. Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării, că doară mai petrecea el nemâncat și însetat prin războaie, decât în tihnă lângă o masă domnească plină de fel de fel de bucate și mâncăruri care de care
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
fel de fel de bucate și mâncăruri care de care mai alese și mai gustoase. Uitându-se el însă la mămăliga cea rece și vârtoasă, tot parcă îi venea oarecum s-o îmbuce așa sacă. Dar văzând că românul n-are alta nimic, făcu voie de nevoie și începu să îmbuce și să înghită din ea, parcă era un fel de cele mai alese bucate. După ce-și sătură foamea și-și astâmpără setea cu o dușcă de apă rece ca
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
în tonuri albastre sau, în același tablou, într-un orange ceva mai luminos, costumele cenușii, cu o croială poate mai apropiată de portul țăranilor europeni din Evul Mediu timpuriu, uniformizând masa corului, dar și soliștii, purtând invariabil peruci (probabil) cărunte, având chipul vopsit ca o mască de asemenea gri. Astfel, imaginea de ansamblu a întregului spectacol a fost cenușie, ceea ce a evidențiat și mai mult aspectul static, mai curând oratorial, corul fiind masat pe practicabile, deplasându-se compact, personajele rămânând adesea
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]
-
rezolvată cu acuratețe, credibil și baritonul Vicențiu Țăranu, un Teseu închistat, enunțând superba linie melodică mai curând cu agresivitate și oricum plat, monocolor. În spectacolul următor, structura a fost identică, dar în Oedip a apărut Ștefan Ignat, despre care am avut ocazia să scriu cu prilejul evoluțiilor sale anterioare. După cum am aflat la conferința de presă, producția se va întoarce la Toulouse, dar după seria de reprezentații din stagiune, va reveni la București, așa încât o vom regăsi pe afișul ONB, bucurându
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]
-
așteptat un plus de strălucire, de percutanță în atac și în structurile ritmice, dar se prea poate ca atracția lui Roy Goodman către muzica veche să determine o anume abordare chiar și în partituri din epoci mai apropiate nouă. Am avut prilejul să ascultăm, în deschidere, Concertul pentru clarinet și orchestră de Copland, pe care solistul - reputatul Aurelian Octav Popa - l-a interpretat, pentru prima oară, în urmă cu 4 decenii, chiar sub conducerea compozitorului, pe atunci oaspete al Bucureștiului. A
Poate mai mult? str?lucire by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83563_a_84888]
-
un tușeu rotund, dar fără acea strălucire ce conferă dantelei sonore luminozitatea specifică autorului, densitatea discursului cursiv, cu o anume masivitate, fără o coloristică specială. Nici apariția sa scenică nu ar fi lăsat să se ghicească faptul că Teo Gheorghiu are doar 17 ani, părând extrem de matur. Cred că se simte mai bine în lucrări care implică în primul rând o velocitate robustă, deși paradoxal, s-a afirmat, pe scene importante, cu opusuri romantice (Rachmaninov, Chopin, Mendelssohn-Bartholdy, Schumann), așa încât ar fi
Poate mai mult? str?lucire by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83563_a_84888]
-
originalitate și prin performanța instrumentiștilor, ci tocmai pentru că, timp de două ore, au fost atrași într-o altă dimensiune, într-o lume pe care noi, europenii, ne tot străduim să o înțelegem, pentru că e... “altfel”. În treacăt fie spus, avem compozitori (mai curând... compozitoare) care apelează de câțiva ani la asemenea instrumente ce aduc, discret și pregnant deopotrivă, un abur de poveste. Pentru că și în acea seară, urmând “drumul mătăsii”, am trăit o poveste. Un proiect născut din dorința de
C?l?torind pe "Drumul m?t?sii" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83593_a_84918]
-
acea seară, urmând “drumul mătăsii”, am trăit o poveste. Un proiect născut din dorința de a studia circulația și interferența ideilor și sonorităților în diferite culturi de-a lungul “drumului mătăsii”, din Asia în Europa, imaginat de Yo Yo Ma, având deci toate datele interioare pentru a percepe și transmite asemenea conexiuni, afirmând că “trăim într-o lume a interdependențelor și cred că muzica poate acționa ca un magnet ce adună oamenii împreună. Prin ascultarea și învățarea vocilor muzicii tradiționale autentice
C?l?torind pe "Drumul m?t?sii" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83593_a_84918]
-
Așteptări, frustrări, nostalgii... Un concert cu Nelson Freire și Orchestre du Capitole de Toulouse reprezintă o atracție, iar programul alcătuit din capodopere de Brahms și Berlioz sporește speranța melomanilor de a avea o seară împlinită. Cu o astfel de speranță am venit în Sala mare a Palatului. În prima parte am ascultat Concertul al doilea în si bemol major de Brahms, una din lucrările de culme ale artei pianistice. De fapt, marele
A?tept?ri, frustr?ri, nostalgii... by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83597_a_84922]
-
dar insuficient ca sonoritate, susținut cu expresivitate medie, fără pasiunea incadescentă în lipsa căreia muzica lui Brahms nu poate trăi cu adevărat. Orchestra a colaborat eficient, iar ca moment de grație am reținut minunatul solo de corn. Partea a doua a avut o pornire precipitată, cu un auftakt prea grăbit care s-a repetat astfel în toate revenirile temei principale și care a dăunat echilibrului întregii structuri. În partea a treia, Andante solo de violoncel a fost o încântare, iar participanții au
A?tept?ri, frustr?ri, nostalgii... by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83597_a_84922]
-
partea a patra, ansamblul a sunat cu adevărat ca o orchestră mare. Ultima mișcare a adus ideea fixă transformată în chip grotesc, a impresionat prin caracterul inevitabil, eschatologic al motivului Dies Irae. Dirijorul Tugan Sokhiev a arătat că, împreună cu orchestra, are viziunea globală a simfoniei, forță de convingere, amplitudine. Publicul a răsplătit cu aplauze entuziaste performanța ansamblului, care a oferit cu generozitate, ca supliment, două momente orchestrale din opera Carmen de Bizet și un dans slav de Dvorak. Am încheiat seara
A?tept?ri, frustr?ri, nostalgii... by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83597_a_84922]
-
lui Prokofiev a dispus de fluența pașilor de dans pe poante, dirijorul nelăsând să-i scape nici un efect din suculenta partitură a compozitorului rus. Coloritul orchestral viu a alternat permanent în discursul muzical cu ritmul variat și melodia inedită, suita având adeseori tablouri vizuale cinematografice. Concertul oaspeților ruși s-a deschis cu șlagărul lui Ceaikovski : Concertul pentru vioară și orchestră în Re Major, op.35. Din păcate, solistul danez Nikolaj Znaider a surprins publicul prin glasul plăpând al instrumentului său, fără
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
fiind riguros repartizată în așa fel încât să poată fi reprezentată echilibrat muzica simfonică și cea camerală, corală, muzica ușoară și de jazz - un întreg evantai al creației și interpretării autohtone sau universale; 2. Din punct de vedere managerial, revista are în general succes prin aspectul său atrăgător, competitiv, pornind chiar de la prima sa pagină (coperta), care poate fi reprezentată de o personalitatea marcantă a muzicii românești culte sau din domeniul divertismentului (în acest caz cu atât este mai atrăgătoare imaginea
O atmosfer? elevat? ?i spiritual? by Irina Od?gescu () [Corola-other/Journalistic/83619_a_84944]
-
Terahertzii Actualității muzicale Marcel FRANDEȘ O revistă modernă în secolul 21 are neapărată nevoie de înfățișarea ‘color’. Nu se știe ce noutate va răsări peste câțiva ani. Poate vom beneficia în curând de holograme. Oricum, e știut: percepția culorilor de către ochi este complicată de faptul că analizatorul vizual compară culoarea luminii reflectate
Terahertzii actualit??ii muzicale by Marcel Frande? () [Corola-other/Journalistic/83622_a_84947]
-
virtuoz de prestigiu chiar de la primele acorduri. El a reușit să aducă o linie de distincție materialului muzical, evitând capcanele banalității, prezente în unele pagini ale acestei lucrări. A convins prin temperamentul artistic înflăcărat, prin sinceritatea și naturalețea cântării. Solistul are un farmec care trece rampa, cucerește publicul, confiscă atenția ascultătorilor și le transmite bucuria muzicii. Am admirat cu precădere dialogul violoncelului cu pianul din partea lentă, cu momente de fuziune perfectă a celor două instrumente. Și în partea finală au existat
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
materialului tematic, intervențiile dramatice desăvârșit realizate ca tehnică individuală, pe compartimente și în ansamblu. Ca bis am ascultat cu încântare o mișcare din Simfonia a treia în Fa major de Brahms, plină de poezie nostalgică. O umbră de neîmplinire am avut și aici: mișcarea pra înceată nu a permis desfășurarea dinamică, pe deplin convingătoare a minunatei muzici. Mai presus de aceasta, însă, calitatea ansamblului era atât de frumoasă, încât aveai motive să te bucuri de frumusețea sonoră în sine, ca scop
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
de Brahms, plină de poezie nostalgică. O umbră de neîmplinire am avut și aici: mișcarea pra înceată nu a permis desfășurarea dinamică, pe deplin convingătoare a minunatei muzici. Mai presus de aceasta, însă, calitatea ansamblului era atât de frumoasă, încât aveai motive să te bucuri de frumusețea sonoră în sine, ca scop unic. Astfel, în armoniile operei brahmsiene declarate „un triumf al inspirației” încă de la primele audiții publice, s-a încheiat maratonul muzical de mare ținută al Festivalului Internațional „George Enescu
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
filmărilor și... biciclete. Alături de ele în videoclip apar Mircea Cazan (care de altfel cântă în piesa la bouzoukia) și ansamblul de dansuri grecești Ellas; make-up artist Miki Ioniță. Ținutele din videoclip sunt realizate de Raluca Tănase, care după cum se știe are o casă de modă, în lanul de grâu surorile fiind învesmântate în ținute inspirate din portul tradițional grecesc. Iată ce au declarat fetele de la Bambi: “Suntem foarte încântate de noul nostru single, “Leyla”, l-am cântat în concerte și
Bambi by Sanda C?rcel () [Corola-other/Journalistic/83694_a_85019]
-
FLOREA Îl ascultasem pe Lado Ataneli, cu câțiva ani în urmă, la Opera din Paris, în Tosca, descoperind atunci un glas baritonal amplu, extrem de calitativ, dar nu un artist și nicidecum un interpret; cât privește vocea sopranei Iano Tamar, am avut întotdeauna rezerve, pentru că nici timbrul nu este frumos, nici tehnic nu pare pusă la punct, inegalitatea registrelor, apelul la notele de piept într-o manieră dezagreabilă și acutul cam strident fiind suficiente argumente în acest sens. Publicul nostru a avut
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
avut întotdeauna rezerve, pentru că nici timbrul nu este frumos, nici tehnic nu pare pusă la punct, inegalitatea registrelor, apelul la notele de piept într-o manieră dezagreabilă și acutul cam strident fiind suficiente argumente în acest sens. Publicul nostru a avut prilejul să-i urmărească “pe viu” în spectacolul cu Macbeth de Verdi, controversată producție a Operei Naționale. M-am bucurat să regăsesc materialul vocal excelent al baritonului într-o partitură care îi convine ca țesătură, permițându-i să etaleze registrul
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
sobru și impunător în Banco, aducând o linie frumoasă, cu o anume eleganță, în arie, punându-și în valoarea glasul profund și “încărcat” care, încă din primii ani de activitate, l-ar fi recomandat pentru o carieră importantă (desigur, nu are nicio vină că rostește fraza finală “să plecăm din acest loc întunecos” în timp ce scena este chiar foarte luminată...) - și, ca de obicei, tenorul Teodor Ilincăi, spectaculos în intervențiile lui Macduff, partitură ideală pentru vocea sa metalică, strălucitoare și sigură în
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
de ridicol, stricând efectul (în principiu) terifiant al momentului. Tot mai bun este tenorul Liviu Indricău care, în Malcolm, s-a impus pregnant, iar în duetul cu Teodor Ilincăi nu a fost cu nimic mai prejos, ba chiar cred că are mai multă suplețe și căldură în glas. În Dama de companie a apărut soprana Crina Zancu, solistă căreia cineva ar fi trebuit să-i explice faptul că, în scena petrecerii, nu poate sta alături de cuplul regal, venind în prim plan
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
pentru violă și pian, este scrisă de soțul ei, compozitorul Thierry Huillet (care participă cu o comunicare la Simpozionul de Muzicologie din cadrul festivalului) și alta, Printemps, care aparține lui Robert Dussaut - tatăl pianistei - autor francez răsplătit cu Premiul Romei (1924), avem imaginea unei adevărate echipe care a propus un program foarte unitar stilistic, conceput sinusoidal, cu creșteri și relaxări, toate raportate la întreg. Recitalul a debutat cu dificilul Konzertstück de Enescu, în care violista a demonstrat tehnică și sensibilitate deosebită în
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]