2,708 matches
-
soldați pedeștri înarmați cu arcuri și săgeți înmuiate în otravă. Când se deplasează dintr-un oraș într-altul, se urcă pe o cămilă, la fel ca oamenii curții sale, care sunt însoțiți și de cai ținuți în frâu de slugi înarmate. Dacă nimerește peste dușmani și e nevoit să se bată, prinții și soldații sar pe cai, în vreme ce slugile leagă picioarelor cămilelor. Când principele obține o victorie, toată populația care s-a luptat împotriva lui e capturată și vândută, adulții la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
zi am plecat la palat, unde mi-a fost acordată o audiență chiar în ziua aceea, ținându-se seamă de doliul care îmi lovise familia. Totuși, nu am fost primit în particular. Suveranul îi avea în preajmă pe căpitanul slugilor înarmate, pe șeful cancelariei domnești, păstrător al sigiliului regal, pe maestrul de ceremonii, cât și pe alți curteni, cu toții mai somptuos înveșmântați decât monarhul însuși și pălăvrăgind nestingheriți între ei în vreme ce eu înșiram, emoționat, fraze cu trudă pregătite dinainte. La răstimpuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
unirea musulmanilor. De îndată ce vei porunci, voi porni spre Sousa ca să-l întâlnesc pe Ahmed și voi face tot ce pot ca să-l aduc la chibzuință. Suveranul mă bătu ușor pe umăr în semn de satisfacție și le ceru căpitanului slugilor înarmate și păstrătorului sigiliului regal să se apropie: — Veți trimite chiar în seara asta un sol la casa lui Zeruali. Îi veți porunci să părăsească orașul nostru pentru cel puțin doi ani. Să se ducă în pelerinaj, apoi să se întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
întorcea cu destulă teamă în provincia aceea în care făptuise atâtea fărădelegi în trecut, dar stabilise câteva contacte cu principalii șefi de clanuri, împărțise câteva pungi cu bani și pusese să fie însoțit în călătorie de vreo patruzeci de gărzi înarmate, cât și de un văr al suveranului din Fès, un prinț alcoolic și destul de pârlit pe care l-a poftit să stea o vreme în casa lui, trăgând astfel nădejde să-i amăgească pe oamenii muntelui că era în continuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la lumina zilei, să străbat ulicioarele, care forfoteau de oameni, urmat de o impunătoare caravană: două sute de cămile încărcate cu tot soiul de mărfuri, dar și cu douăzeci de mii de dinari, o comoară apărată de vreo cincizeci de gărzi înarmate, îmbrăcate și întreținute pe cheltuiala mea, ceea ce era menit să le taie avântul bandiților care mișunau pe drumuri. De trei ori m-am oprit, în fața medersei Bu-Inania, în curtea moscheii andaluzilor, apoi pe ulița Olarilor, în vecinătatea zidului, ca să azvârl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pluteam în derivă, de pe o stradă pe alta, de la un suk la altul, pe jumătate inconștient, trăgând pe nări mirosul de șofran și de brânză prăjită, auzind ca într-un vacarm îndepărtat strigătele vânzătorilor care mă solicitau. În lipsa slujitorului meu înarmat, rămas la spectacolul lui macabru, măgarul începu să hoinărească prin oraș după cum avea chef și după cum era deprins. Și acest lucru a durat până ce un negustor, băgând de seamă starea mea de indispoziție, apucă frâul și-mi întinse o cupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
făgăduiala că aveam să părăsesc această țară de îndată ce Nur se va fi refăcut. Pe strada mea, toți oamenii de vază își dosiseră în cavourile de familie obiectele de preț și așternuturile, de teama prădăciunilor. În ziua aceea, totuși, slujitorul meu înarmat se înfățișă cu măgarul în fața porții, ca de obicei, ca să mă ducă în oraș. Băiatul îmi povesti hlizindu-se că, venind spre mine, se poticnise de capul tăiat al unui ofițer mameluk. Cum eu nu râdeam deloc, și-a îngăduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
dintre aghiotanții săi. Adunarea abia începuse când s-a produs un tumult neobișnuit: sute de cămile purtând încărcături de câlți aprinși, dădeau năvală spre pozițiile otomane, incendiind astfel corturile. Era deja noapte și, profitând de haosul creat, mii de oameni înarmați încercuiră tabăra. În fruntea lor era Tumanbay. Trupele lui cuprindeau soldați, firește, dar mai ales oameni de rând, mateloți, sacagii, foști condamnați care se alăturaseră milițiilor populare. Unii erau înarmați cu pumnale, alții nu aveau decât niște praștii, sau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să fiu cel care îl va săvârși! ANUL CETELOR NEGRE 932 de la hegira (18 octombrie 1525 7octombrie 1526) Stătea în fața mea, statuie alcătuită din carne și din fier, din râsete puternice și din imense izbucniri de mânie. Eu sunt brațul înarmat al Bisericii! Era totuși numit „marele diavol“ și era iubit ca atare, neîmblânzit, cutezător, avântat, luând cu asalt femeile și fortărețele; oamenii se temeau de el și le era teamă pentru el, de aceea se rugau lui Dumnezeu să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ceremonios ginerelui său: — Messer Giovanni-Leone, geograf, poet, diplomat la curtea papală. Condotierul sări din șa. Unul din oamenii săi îi aduse spada, pe care o vârî la loc în teacă, înfățișându-mi-se cu o jovialitate excesivă: — Eu sunt brațul înarmat al Bisericii! Avea părul scurt, o mustață brună și deasă, ajustată la vârfuri, și o privire care m-a străpuns mai iute decât o lance. Pe moment, omul mi s-a păru foarte neplăcut. Dar mi-am schimbat curând părerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vocea surorii Olivia de la școală în minte. Femeia arătă spre locul doamnelor din cadrul acestei separări și plecă. Maggie se întrebă cât mai putea sta acolo până să o mute cineva. Trebuia să afle unde să se ducă. Văzu un polițist înarmat și îl întrebă de tunelurile Zidului de Vest. Îi arătă o arcadă îngustă, care părea proaspăt construită în lungul zidului mai mult scund ce cădea perpendicular chiar pe Kotel. Afară se afla un grup cam de treizeci de bărbați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
scrie scrisoarea de demisie imediat, domnule. Și da, voi lăsa să se înțeleagă că a fost o operațiune scăpată de sub control, în întregime din inițiativa mea. La revedere, domnule președinte. Fără nici un alt cuvânt, Miller făcu un gest către bărbații înarmați. Cu armele încă ridicate, se retraseră încet pe scări în sus, departe de model, formând un fel de cordon de protecție pentru retragerea lui Miller. Câteva secunde mai târziu se făcură nevăzuți. Uri lăsă camera jos și se îndreptă către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
În...? Și de ce mâna mea transpirată pipăia mânerul pistolului lăsat de Eva? Ce caraghioslâc: profesorul Adam Adam, În loc să-și susțină În mod cuviincios comunicarea la Congresul de istorie, se pregătește să facă direct, personal și neînfricat istorie, Înfruntând cu brațul Înarmat... Pe cine se pregătește el să Înfrunte cu brațul Înarmat? Nu se știe, dar, pentru orice eventualitate, a primit În dotare un pistol militar și o dischetă civilă cu care să-i Învețe minte pe dușmani, oricine ar fi ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de Eva? Ce caraghioslâc: profesorul Adam Adam, În loc să-și susțină În mod cuviincios comunicarea la Congresul de istorie, se pregătește să facă direct, personal și neînfricat istorie, Înfruntând cu brațul Înarmat... Pe cine se pregătește el să Înfrunte cu brațul Înarmat? Nu se știe, dar, pentru orice eventualitate, a primit În dotare un pistol militar și o dischetă civilă cu care să-i Învețe minte pe dușmani, oricine ar fi ei și oriunde s-ar afla. Mai e cazul să precizez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și Antonio Jose de Almeida în frunte, sunt gata să fugă. Mai multe regimente care trebuiau să se răscoale, rămân loiale Regelui. Doar un regiment de infanterie se revoltă; sergenții își arestează ofițerii și, împreună cu grupuri de marinari și civili înarmați, se întăresc în Rotonda care domina orașul, actuala Piață Pombal. Armata guvernamentală atacă de mai multe ori piața, fără să izbutească să o cucerească. Artileria bombardează centrele insurecte de la gară și castelul S. Jorge. Revoluționarii ar fi depus poate armele
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de inițiativă din partea celor două forțe de temut - armata și monarhiștii - adversarii regimului lui Sidonio Paes încep să se organizeze. Alfonso Costa, de la Paris, trimite ordine. Se întorc în țară șefii activi ai democrației. Sunt eliberați deținuții politici și sunt înarmați vechii membri ai organizațiilor secrete. Guvernul păstrează față de toate aceste dovezi de suspect exces de zel republican, o atitudine mai mult decât îngăduitoare. Este adevărat că Anglia anunțase Guvernul din Lisabona că nu vede cu ochi buni nici o "aventură militară
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
da Costa și mulți alții de la Cartierul general revoluționar nu știau nimic de soarta pe care o va avea mișcarea. Adeziunile celorlalte garnizoane întîrziau. La Lisabona nu se petrecea nimic. De la Porto se îndrepta spre Braga o puternică și bine înarmată coloană guvernamentală cu misiunea de a înăbuși răscoala. A fost un interval de cumplită îndoială, când se credea că totul e pierdut și generalul Gomes da Costa, îmbrăcîndu-și uniforma de mare ținută, cu pieptul plin de decorații, aștepta din ceas
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
jenă. Găsea scena de un grotesc penibil. Patru bătrânei smulși brutal de la tabieturile lor inofensive ― cleveteli banale cu o farfurioară de dulciuri în mână și o partidă meschină de poker la cinci bani deschiderea ― puși dintr-o dată în fața unor necunoscuți înarmați. ― Deci chestiune de câteva ore, rezumă Nucu Scarlat mângâind patul revolverului. În măsura în care vă veți vedea de treabă, aproape că nu vă vom deranja. Puteți continua să jucați sau, mă rog, ce aveți chef, cu condiția să nu vă apropiați de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
187 P-îngă casa maicei trece Părăuaș cu apă rece, Maica iese să se spele Dede că-s lacrimi de-a mele. Eu din grai așa grăii: - Nu fii maică, supărată Că mie - așa mi-a fost dată Să port pușcă înarmată, Nu fii, maică, năcăjită C-așa-mi-a fost rânduită Să port pușcă flintuită, Pușca-i grea, borneiu-i greu, Toate-s pe umărul meu. Tu, maică, -m-ai blăstămat Vinerea pe nespălat Să n-am eu noroc în sat, Nici în sat, nici în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ce să grăiască, nici ce să tacă. 141 Grabnic la auzire, zabavnic la grăire. 142 Grăitorul de rău și pe morți îi judecă. 143 Cam de obște toți grăiesc ca cei mai învățați, iar urmările lor sunt ca de nebuni înarmați. 144 Când grăiești întunecat, ca și când n-ai grăi nimic, că nimeni te înțelege, iar când grăiești cu deslușire mai multe înțelege cel ce te ascultă decât de la tine aude. 145 Când grăiești cu oarecine nu strâmba din gură ca cei
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai târziu, pe la șase după-amiază, Da, domnule președinte, voi fi acolo. Frontiera era la fel în toate punctele de intrare în oraș, o împrejmuire mobilă grea, o pereche de tancuri, fiecare pe partea sa de șosea, câteva barăci și soldați înarmați, îmbrăcați în uniforme de campanie și cu fețele vopsite. Proiectoare puternice luminau platoul. Președintele coborî din automobil, răspunse cu un gest civil și pe jumătate neglijent impecabilei politeți militare a ofițerului din comandament și întrebă, Cum merg lucrurile pe aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
parte din lumea lui și petrecuse nenumărate zile îngropat așa, așteptând o turmă de gazele. Le lăsa să se apropie încet, rumegând lujerii din grara, până când aproape că putea să le scuipe în bot și, în momentul exact, ridica brațul înarmat și le împușca în inimă. Așa sfârșise și cu un enorm ghepard care îi devora caprele, un animal feroce, sângeros și viclean, ce părea că presimte pericolul sau că era protejat de o ființă malefică, care ataca păstorul dezarmat când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
de încuviințare, își luă pușca, spada și sacul de piele în care pusese muniții, ceva de-ale gurii și tot avutul său și porni în direcția indicată, dar taxatorul îi strigă de pe acoperișul autobuzului: — Hei! Aici nu poți să umbli înarmat! Dacă te vede cineva, dai de bucluc... Ai permis? — Ce? — Permis de portarmă - dădu din mână. N-ai! Mi-am dat seama că n-ai... Ascunde chestia asta sau o să ajungi la pușcărie! Gacel rămase încremenit în mijlocul bazarului, dezorientat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cu totul din puterile ei. Fusese de multe ori agresată de succesul unora, dar niciodată până acum de cineva care eșuase. — Lovitură de stat comunistă În Belgrad, citi ea. Noaptea trecută, la o oră târzie, o bandă de agitatori comuniști Înarmați au făcut o tentativă de a ocupa gara și Închisoarea din Belgrad. Poliția a fost luată prin surprindere și, timp de aproape trei ore, revoluționarii au fost ocupanții netulburați ai poștei generale și ai terminalului de marfă. Toate comunicațiile telegrafice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
lui. 19. Tu dai putere calului, și-i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfîie? 20. Tu-l faci să sară ca lăcusta? Nechezatul lui puternic răspîndește groaza. 21. Scurmă pămîntul și, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmați; 22. își bate joc de frică, nu se teme, și nu se dă înapoi dinaintea săbiei. 23. Zăngănește tolba cu săgeți pe el, sulița și lancea strălucesc, 24. fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n-are astîmpăr cînd răsună trîmbița. 25
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]