2,835 matches
-
căciulie de usturoi tocat mărunt, sare, piper, mărar tocat fin, 150 ml de ulei Filé-ul de șalău se condimentează, apoi se stropește cu zeamă de lămâie, după care se rulează și se prinde cu scobitoare. Punem uleiul în tigaie la încins, apoi punem peștele la prăjit pe toate părțile. Scoatem peștele din ulei pe un platou și în uleiul rămas punem roșiile și usturoiul, lăsăm să fiarbă câteva clocote, apoi adăugăm mărarul tocat și rulourile să mai dea două trei clocote
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
porții. FRIPTURĂ NOVODNÂI 1 kg mușchi de vită tăiat felii, bătut bine cu ciocanul, apoi presărăm peste mușchi: sare afumată, nucușoară, piper, pudră de usturoi și usturoi zdrobit. Separat în tigaie, punem 250 g unt la topit, iar când este încins, așezăm mușchiul și-l prăjim pe ambele părți. După ce s-a prăjit, turnăm peste mușchi 100 ml de coniac și flambăm bucățile de mușchi prăjite. Se servesc cu garnitură de ciuperci cu sos de roșii - 1 kg ciuperci călite în
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se taie felii subțiri care se condimentează, apoi se dau prin făină de grâu și prin maia, făcută din trei ouă, sare, piper, 100 ml de bere și trei linguri de făină, bătute bine cu telul. Se prăjesc în ulei încins pe ambele părți. TOCANĂ DE BERBEC 1,5 kg carne de berbec, 2 morcovi rași, 2 cepe, 100 ml ulei, 1 ardei gras roșu, 1 pahar de vin, sare, piper, foi de dafin, boia dulce, cimbru, boia iute, rozmarin, mentă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
crăticioară punem o cană de apă minerală, 2 linguri de ulei, o lingură de semințe de susan, sare, piper, făină cât cuprinde, astfel încât să fie o maia mai grosuță decât la clătite. Punem în tigaie 150 ml de ulei la încins, luăm câte o bucată de soia, o dăm prin făină de grâu, apoi prin maia și o punem la prăjit pe ambele părți. Se servesc cu piuré de cartofi și mujdei de usturoi. TOCĂNIȚĂ DE FASOLE 500 gr. de fasole
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
la prăjit cârnatul tăiat bucățele și ceapa tocată mărunt. După ce s-a prăjit puțin, adăugăm peste cartofi. Batem ouăle cu telul, punem condimentele și brânza rasă pe răzătoare, apoi turnăm totul peste cartofi și cârnați, după care dăm la cuptorul încins până se rumenește deasupra. La final, se servesc cu murături asortate sau lapte acru sau cu diferite salate. CARTOFI GRATINAȚI (1) 1 kg. de cartofi, două cepe, sare, piper, delicat, 150 gr. de margarină. Se curăță cartofii, se fierb în
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
3 pachețele de vanilie, 150 g făină, 50 g amidon sau zeamil, o linguriță rasă de praf de copt, 3 lingurițe de cacao, 1 l de frișcă nebătută, 10 foi de gelatină, esență de rom, 50 g ciocolată rasă Se încinge cuptorul la 200 de grade, se separă albușul de gălbenuș, se bat albușurile spumă cu patru linguri de apă rece, zahărul și o vanilie, se amestecă ușor gălbenușurile cu albușurile, apoi adăugăm făina și praful de copt. Două treimi din
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
obține o cocă, apoi se întinde pe planșetă cu sucitorul și se taie fâșii de 1 cm - 1,5 cm grosime, apoi se rulează pe cornet. După ce s au rulat toate, se ung cu ou și se coc la cuptorul încins la temperatura de 240 de grade, apoi se coc timp de 20 de minute. La sfârșit, după ce s-au răcit, se umplu cu diverse creme. Crema fiartă 1 pahar de lapte, 50 g făină, 100 g unt gras, 4 gălbenușuri
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
150 g zahăr, 3 ouă, 300 g făină și 2 lingurițe de praf de copt Dr. Oetker. 75 g gem de caise, încălzit și trecut prin sită, nuci întregi pentru decorat și 2 linguri de zahăr pudră - pentru glazură. Se încinge cuptorul la temperatură bună (200 grade), se unge cu ulei o tavă de chec și se tapetează cu făină. Amestecați merele cu două linguri de suc de lămâie. Separat se pun brandy, stafidele, nucile și ghimbirul. În alt vas, amestecați
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
mari la îndeplinirea datoriilor lor. Și într-adevăr, gândul P-lui Director n-a fost fără rost. În ziua hotărâtă pentru sfânta vizită, aproape toți terțiarii erau adunați dis de dimineață în biserică purtând scapularul Vizibil pe piept și fiind încinși peste haină cu cingătoarea franciscană. La orele 8, P-le Delegat a citit liturghia, a făcut predică și a dat terțiarilor sf. Împărtășanie. După liturghie P. Director a prezentat toți membrii fraternității P-lui Delegat care s-a întreținut câtva
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sa e mai greu de obținut [...] decât lâna de aur" și pentru a face astfel "ca jocul să devină și mai ațâțător". Marie caută așadar să ridice mănușa și să-l întărâte pe Paul. Curând, între "frate" și "soră" se încinge o partidă provocatoare și înverșunată de care pe care. Marie începe prin a șterpeli cheile lui Cassagnac, pe care le ascunde în decolteu și pe care nu consimte să i le dea înapoi decât încălzite. Când sosește perioada carnavalului, îi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un mare dansator. Da, am fost tânăr! Și dansator bun! * După căsătorie, cu gândul la dansurile de altădată. Da, am fost tânăr! Și dansator bun! Afară, în timpul nopții, tinerii sosiți din satele vecine, - Asău, Goiasa, Comănești - și din cauza fetelor, se încingeau la discuții, unii ajungeau până să se lovească. Spre Moscova Țara era în război. Armata română și cea germană înainta vertiginos spre răsărit, spre Moscova. într-o zi mama, ca de obicei, trebăluia prin ogradă iar eu tăiam niște lemne
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe plita. Vasile avea față roșie de arșiță soarelui, un rânjet puțin cam strâmb, ochii mici ascunși parcă după ochelarii de râma din plastic, cămașă de cânepă pătată la guler, cu mânecile roase în coate, ițari cu agățători pentru opinci, încinși cu un chimir lat de piele. Brațele lui erau groase ca niște trunchiuri. Era cam stângaci la treburi, dar la cosit era fruntaș. Lama și mânerul cotit al coasei păreau jucării în mâinile lui. Coșea întotdeauna cu mișcări ample, într-
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Pâinea noastră cea de toate zilele"..., dar gândul ei e pe miriște, acolo unde ploaia a înecat brazdele. Inexorabil, va începe o nouă muncă, o vor lua de la capăt, împrăștiind iarăși fânul, întorcând iarăși brazdele, căci altfel fânul se va încinge, se va "aprinde" și nu-l vor mânca nici vacile, nici caii, si nici boii. Mâine, dacă va apărea soarele, se vor aduna iarăși în jurul căpițelor: cosași, femei, copii, toți vor întoarce brazdele, scuturându-și furcile în bătaia soarelui auriu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
nas,pe obraji, arată exact ca o mască, dar el nu renunța nicidecum la pradă lui. Lăură îl lovi atunci puternic cu piciorul drept în testicule, el se ghemui de durere, dar tot nu-i dădu drumul din mână. Se încinsese o bătălie pe viață și pe moarte, acolo, chiar în fața căminului studențesc, în imediata vecinătate a aleii principale, dar nimeni nu se arătă la orizont. -Unde mi-e supravegherea, omule! gândea Lăură, convinsă până atunci că este urmărită pas cu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
kamikaze să distrugă un vapor american. Dar atunci lucrurile erau destul de clare: dușmanul, fie el și sinucigaș, se afla, spațial, de partea cealaltă a baricadei, era un altul, pe care îl deosebeau clar de ai lor. Or, în Irak, sinucigașii încinși cu calupuri de dinamită, cu bombe în geantă sau în mașini-capcană se mișcă peste tot, pe străzi, în magazine, în metrou etc. Nu există o delimitare clară, nici spațială, nici de altă natură, între ai lor și ai noștri, între
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și Giurgiu au văzut fâlfâind drapelul poporului bulgar, când îl duceam pe câmpul de bătaie. Ați văzut aceasta, ați știut tot și niciodată nu ne-ați oprit, nu ne-ați persecutat ci, din contra, ne-ați binecuvântat în sfânta luptă încinsă pentru dezrobirea raialei. Nu există un singur exemplu ca românii să respingă pe vreunul din martirii noștri, deși de nenumărate ori ați fost îndemnați și chiar forțați a face aceasta. Salutare dar pământului sfânt al României, să fie binecuvântat! România
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a prelungit meciul nepermis de mult (probabil ca să câștige sau să egaleze una din „echipe”) și era mai-mai să o încaseze. Era distractiv, se făcea galerie pentru încurajarea sau intimidarea unuia dintre jucători, și nu de puține ori spiritele se încingeau. În legătură cu Georgică, îmi amintesc o întâmplare nostimă. Era Campionatul Mondial de Hochei pe ghiață. Se prelua transmisiunea de la Chișinău cu comentariu în limba rusă, dar la cămin nu aveam televizor. Însă era un televizor într-o sală la „Agronomie”. Pe
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pierde Basarabia, aceasta va fi din cauză că are un guvern roșu care e suspect în Rusia monarhică. Kogălniceanu a răspuns recunoscând că bazele armistițiului sunt jignitoare pentru România, arătând că a protestat contra acestor baze în ceea ce privește România. O pasionată discuțiune se încinge în Senat și, de astă dată Dimitrie Ghica, ca și Vasile Boerescu și Epureanu, susținând că guvernul a lucrat greșit, a propus următoarea moțiune de blam: „în urma interpelațiunii prințului Dimitrie Ghica, Senatul, ascultând explicările guvernului, declară că Ministerul n-are
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un descendent din familia Filipeștilor, un bătrân încărcat de ani, care fusese ofițer de cavalerie în armata moscovită. De cum au intrat rușii în București, Dadu Filipescu și-a comandat o scânteietoare uniformă de colonel de gardă, a îmbrăcat-o, a încins sabia și în fiecare zi bucureștenii îl vedeau, trecând pe jos pe Podul Mogoșoaiei, puțin cam încovoiat și târând piciorul. Lumea îl privea cu mirare căci, în adevăr, atât prin vârsta cât și prin uniforma lui, era o arătare din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
care nu putea încălzi cogeamite hardughie, era frig ca afară. Mi-aduc aminte cum într-o noapte, la inspecția ofițerului de serviciu, în timpul plantonului dintre orele 12 și 3 dimineața planton de serviciu fiind Hudiță negăsindu-l la post, îmbrăcat, încins cu sabia și stînd de veghe, s-a dus la patul lui să vadă ce-i cu el. Cum toți dormeam cu pătura trasă pînă peste cap, ofițerul ajuns la patul lui Hudiță și văzînd o căciulă ieșită de sub pătură
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
creștinească, ci o adevărată sarabandă, dezlănțuită de la un capăt la celălalt al Bucureștiului, spre a culmina în centrul capitalei, în marșul oficial și public al gărzilor în uniforme verzi, cu drapele și pancarte de propagandă politică. În fruntea acestui marș, încinși peste cămăși verzi și cu cizme militărești, alături de Corneliu Codreanu și toți comandanții legionari, se găsea însuși ministrul Spaniei. Impresie penibilă. În străinătate, guvernul a fost bănuit de duplicitate politică. Dumitru Iuca a recunoscut că a fost înșelat și onest
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
noastre Verona. Ele au găsit câte-un păpușoi roșu și l-au atârnat de grinda șurii, la vedere. N-au vrut însă să se retragă, motivând că încă nu le este somn. Atmosfera cu muncă, glumă și poveste s-a încins și râsetele se auzeau până în uliță. Eu, de oboseală, fiind și cea mai mică muncitoare, am adormit în pănușile moi. Nu mai știu ce a fost! Am visat ceva sau am avut un coșmar, c-am sărit deodată drept în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care cântă la instrumente de suflat și de percuție). S-au așezat pe bănci în ograda noastră și-au început să cânte. Răsuna tot satul. Cu mic cu mare, au venit la noi, la horă, invadând toate ungherele. S-a încins un joc ca în poveste. Vremea fiind prielnică, au venit flăcăi și fete din satele vecine (Frătăuții Vechi și Noi, Dornești, Iaz, Măneuți, Gălănești și Bilca). În timp ce tinerii bătătoreau iarba înfocați într-o sârbă sau horă, tata cu câțiva prieteni
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se desprinse de lemnul cu care parcă se contopise și-l urmări cu fereală. Când Îl văzu intrând pe poarta casei, umbra se Întoarse din drum și dispăru În Întunericul mohorât al iernii. Urs o chemă pe doică, porunci să Încingă focul și să aducă lapte cald. — Doică, spuse el, jură-mi că nu spui nimănui nimic. Jură pe mântuirea sufletului tău! Eliberă pruncul din toate valtrapurile În care era Înfășurat. Era un băiețel dolofan, Învelit În scutece scumpe de mătase
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a ajunge la sursa de apă care mă atrăgea ca un magnet puternic. În sfârșit, am ajuns. Lângă fântână, pe o piatră, stătea un bărbat frumos, în floarea vârstei, îmbrăcat într-o rasă albă, strălucitoare, ce-i ajungea până la sandale, încins peste mijloc cu un cordon din păr de cămilă. Hai, vino, copile, te aștept de multă vreme. Ai cam întârziat. De ce? Soarele, soarele e... Da, într-adevăr, soarele arde puternic. M-am uitat cu atenție la fântâna zidită din piatră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]