4,058 matches
-
MIHAIL DRUMEȘ INVITATE LA VALS PARTEA ÎNTÎI 1 Totul s-a sfîrșit: nu-mi rămâne decât să mă sinucid. Sânt ferm convins că orice aș face de aici înainte nu rezolv nimic. Așa că, neavând încotro, mă văd silit să-mi plec steagul în fața morții. Sinuciderea se dovedește a fi un imperativ peste înțelegerea și voința mea, un imperativ aș zice organic ― împotriva căruia orice rezistență pare lipsită de sens, ridicolă chiar. Nu exagerez deloc; în
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
e că mâna destinului a aruncat cu o savantă preciziune, un laț, care mi s-a strâns concentric în jurul gâtului, și samt cum mă sugrumă. Dar de-acum încolo, ce-mi pasă? Navighez pe apele resemnării și știu foarte bine încotro mă duce corabia neagră. Doamne, ce frică-mi era odinioară de lumea umbrelor! Mă zguduiau spaime teribile, nu era chip să văd un mort fără să mi se zbârlească părul. Acum această împărăție subpământeană mi-a devenit dragă. ("Dragă" e
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
în două rânduri de fata aceasta semeață și mândră, care nu cunoștea supunerea. Era plămădită din aluatul învingătorilor, îi plăcea să poruncească, să fie ascultată fără cârtire, să nu-i iasă nimeni din voie. Cine era? De unde venea? Ce voia? Încotro o mânau pașii? Pe care drum? Numai semne de întrebare. Nu știam nimic din viața ei și iată, mă apucasem s-o ancorez de existența mea. Semeția ei era o abilitate în vederea unui scop? Sau o simplă asprime a unei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
întorceau iar bătând cu aripile în geam, probabil ca să-mi dea de veste că uitasem. Mai bine de o oră s-au frământat încoace și încolo, dar nu se îndurau să plece cu... gușile goale. În cele din urmă, neavând încotro, le-am pus porția cuvenită de pâine, după care m-au lăsat în pace. Cu Mihaela se întîmplă la fel. După o jumătate de oră, porumbița mea plecă din nou să cerceteze cutia de scrisori. Se întoarse și de astă-dată
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ea), dar ea mă ura îngrozitor. Simțeam asta numai după cum se uita la mine. Din ochii ei țâșneau săgeți otrăvite. Câteva zile mai târziu am întîlnit-o întîmplător la universitate. Era cu Cici, fata proprietarului. De data asta n-am avut încotro: trebuia s-o salut din cauza lui Cici. Ea mi-a aruncat o privire mândră, disprețuitoare, și n-am băgat de seamă dacă mi-a răspuns sau nu la salut. Ei și? Atâta pagubă! Mi-a răspuns, în schimb, Cici, care
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
idee: să m-apuc să-i fac culte lui Cici, așa, numai ca să crape de ciudă Mihaela. Prins în ițele acestui gând, am luat-o agale pe Calea Victoriei. În dreptul Teatrului Național m-a oprit Dolly, cu o explozie de veselie. ― Încotro, Monstrule? Pe unde umbli de nu te mai vezi? ― Mă prepar pentru examene, am mințit-o fără a mă sinchisi de porecla ce-mi dăduse. ― Of, școlarul mamei silitor, auzi, s-a pus cu burta pe carte, sărăcuțul! izbucni ea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
din impulsul meu pornise tot ceea ce întreprinsesem. Ea avea dreptul să se considere în proprii ei ochi (ca și într-ai mei, dealtfel) o victimă: nu voise s-o sărut; eu o silisem cu forța. Și ea, constrânsă, n-avusese încotro. Acceptase, cum accepți ceva impus dinafară, pe care nu-l dorești, dar pe care nici nu poți să-l împiedici. Dacă ar fi venit la întîlnire, se schimbau lucrurile. Nu se mai putea apăra în fața conștiinței că e silită să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cu ochii de mine. Ce era să spun? ― Merg! Am coborât împreună. Na! Asta-mi lipsea, gândeam înciudat. Iată-mă silit să-l duc până la poartă. Acolo i-am pus o întrebare cu intenția de a mă cotorosi de el: ― Încotro o iei? ― Mă duc la Colțea. Dar tu? ― Eu fac lectură la Șosea (adică în direcția opusă). ― La revedere. Ne-am despărțit. După ce s-a depărtat puțin m-am întors aproape fugind. Am urcat scările, sărind cite trei trepte. Ajuns
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ei erau de-o severitate excesivă. Își lăsă capul în piept. Dădui s-o îmbrățișez, dar se trase repede înapoi, speriată: ― Nu! Să nu faci asta! ― Ascultă, Mihaela, încă nu simți că destinele noastre sânt legate pentru totdeauna? N-avem încotro: trebuie să ne supunem lor. M-am bucurat că găsisem o frază de efect, care părea c-o impresionează puțin. Simplă iluzie; nu era chiar atât de naivă pe cât lăsa să se creadă. Luciditatea revenindu-i mă dojeni aspru: ― Nu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
merge o dată, de două ori, dar nu așa ― la infinit. Ce să vezi? S-a supărat foc moșneagul și, nici una nici alta, ne pretindea să ne mutăm dacă nu ne place, că el nu ține chiriași mofturoși. N-am avut încotro: i-am bătut în strună. În cele din urmă ne-am obișnuit cu felul lui de a fi. Așa că în fiecare seară înfulecăm pe gratis. ― S-ar zice că-i un tip original... ― M-da... Mai degrabă om de viață
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Mă simțeam dezarmat împotriva acestei atracții copleșitoare. Și poate aș fi înfruntat-o, în orice caz i-aș fi opus o dârză rezistență, dar ea ― oiudat ― nu venea din afară, ci chiar dinăuntrul meu. Mihaela era în mine atotstăpînă... Neavând încotro, mă lăsam pradă vrajei. O vedeam cu spaima pe față, atunci când o sărutasem întîia oară pe scara mansardei; îmi tiuia în urechi obsedant: șapte, șapte, șapte! de la cazinoul din Constanța; retrăiam nebunia posesiunii sau mă înfioram de strigătul ei: "Aș
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
în aceeași zi. Punînd-o la curent cu cele întîmplate, m-am mirat că nu citeam pe fața ei dezaprobarea mult așteptată. Mi-a spus răspicat: ― E prea mândră, trebuie s-o luăm cu duhul blândeții. Până la urmă n-o să aibă încotro. Dealtfel, în situația ei, nici nu are de ales. Am pus în aplicare un plan de lucru bine organizat, cu stăruințe zilnice, corespondență asiduă și intervenții de-ale rudelor. După un timp Alexa începu să arate îngrijorare: ― E nemaipomenit ce
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mă descoasă, lucru pe care nu-l făcuse până atunci: ― Câte parale câștigi pe lună, băiete? ― Opt mii, tată. ― Numai atît? Hm! Și v-ajung vouă banii ăștia? ― Nu se ajung, dar ne mai strângem și noi. Când n-avem încotro, ne împrumutăm. Nu-mi răspunse nimic. Urmărea în sine firul unui gând care-l muncea. Într-un târziu, reluă: ― Măi, băiete, cu leafa ta n-ai să faci mare scofală; copilul vine și cere, mai vine al doilea, poate și
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
casă. Nori groși de fum inundau odaia și nu mai puteam suferi nici fumul. M-am îmbrăcat să ies. ― Plecați? se miră slujnica. Nu i-am răspuns. Abia jos, în stradă, m-am întrebat: ― În definitiv, ce trebuie să fac? Încotro s-o apuc? Nehotărât, am rămas deocamdată locului, scurmând cu privirile în dreapta și în stânga, doar-doar voi zări-o apropiindu-se. Nici gând. Mi se părea că pietonii trag cu coada ochiului la mine, și mă miram stupid că unii oameni
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
atâta căldură încît împotrivirea mea începu să se clatine. Poate tot n-aș fi primit până la urmă dacă ghinionul nu făcea să treacă o mașină. El o opri și așteptă să mă urc. În fața faptului împlinit, n-am mai avut încotro. Ceea ce a urmat, o știi. Șoferul a luat-o razna cu 80 km pe oră și în dreptul Arcului de Triumf, vrând să ocolească o trăsură, făcu un viraj brusc. Din cauza șoselei stropite cu apă mașina derapă și se izbi de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
adevărat că nici nu l-ai putut împiedica. Rămâi cu bine, dragul meu! Iartă-mă dacă aceste rânduri iți vor tulbura clipele de beatitudine cu... (scrisese probabil Cici dar s-a răzgândit și a șters durerosul nume). N-am avut încotro. Dacă nu scriam scrisoarea de față, n-aș fi putut să mor. Nu-i nimic. Ai să mă uiți repede și după aceea îți vor rămâne de trăit încă ani mulți și fericiți. În plus îți las și partea mea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
avut la timp aceste date. Mi-aș fi luat măsuri de apărare, n-aș fi rămas descoperit ca acum. Drama începe de acolo că n-am izbutit să mă cunosc decât atunci când era prea târziu. N-am știut când trebuia încotro să-mi îndrept pașii, în ce chip să-mi stăpânesc pornirile inimii și, apucând la întîmplare pe un drum greșit, iată-mă ajuns înainte de vreme la sfârșitul său. Adică în fața prăpastiei. Dar să mă explic: Spuneam Ia începutul aceste: spovedanii
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Dumnezeul lui Israel, care mi-a dat astăzi un urmaș pe scaunul meu de domnie, și mi-a îngăduit să-l văd!" 49. Toți cei poftiți de Adonia s-au umplut de spaimă; s-au sculat și au plecat care încotro. 50. Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat și el, a plecat, și s-a apucat de coarnele altarului. 51. Au venit și au spus lui Solomon: "Iată că Adonia se teme de împăratul Solomon, și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
și fii om! 3. Păzește poruncile Domnului, Dumnezeului tău, umblînd în căile Lui, și păzind legile Lui, poruncile Lui, hotărîrile Lui și învățăturile Lui, după cum este scris în legea lui Moise, ca să izbutești în tot ce vei face și ori încotro te vei întoarce, 4. și pentru ca Domnul să împlinească următoarele cuvinte pe care le-a rostit pentru mine: "Dacă fiii tăi vor lua seama la calea lor, umblînd cu credincioșie înaintea Mea din toată inima lor și din tot sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
față de bou iar înapoi, toate patru aveau cîte o față de vultur. 11. Aripile fiecăreia erau întinse în sus, așa că două din aripile lor ajungeau pînă la cele învecinate, iar două le acopereau trupurile. 12. Fiecare mergea drept înainte, și anume încotro le mîna duhul să meargă, într-acolo mergeau; iar în mersul lor nu se întorceau în nici o parte. 13. În mijlocul acestor făpturi vii era ceva ca niște cărbuni de foc aprinși, care ardeau; și ceva ca niște făclii umbla încoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
roți erau pline cu ochi de jur împrejur. 19. Cînd mergeau făpturile vii, mergeau și roțile pe lîngă ele; și cînd se ridicau făpturile vii de la pămînt, se ridicau și roțile. 20. Unde le mîna duhul să meargă, acolo mergeau încotro voia duhul, și împreună cu ele se ridicau și roțile, căci duhul făpturilor vii era în roți. 21. Cînd mergeau făpturile vii, mergeau și roțile; cînd se opreau ele, se opreau și roțile; cînd se ridicau de pe pămînt, se ridicau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
o piatră de hrisolit! 10. După înfățișare, toate cele patru roți aveau același chip; fiecare roată părea că este în mijlocul altei roți. 11. Cînd mergeau, mergeau pe cele patru laturi ale lor, și nu se învîrteau în mers, ci mergeau încotro mergea capul, fără să se învîrtească în mersul lor. 12. Tot trupul heruvimilor, spatele lor, mîinile lor și aripile lor, erau pline de ochi, ca și cele patru roți dimprejur. 13. Am auzit cu urechile mele că roțile erau chemate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
-l vărsaseră în țară, și din pricina idolilor cu care o spurcaseră. 19. I-am risipit printre neamuri, și au fost împrăștiați în felurite țări, i-am judecat după purtarea și faptele lor rele. 20. Cînd au venit printre neamuri ori încotro se duceau, pîngăreau Numele Meu cel sfînt, așa încît se zicea despre ei: Acesta este poporul Domnului, ei au trebuit să iasă din țara lor." 21. Și am vrut să scap cinstea Numelui Meu cel sfînt, pe care-l pîngărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
-mă haotic spre lucruri nebănuite încă de lume. M-am trezit pe un râu, spre mirarea mea, din suc de portocale. Pluteam lin pe o cascadă parfumată de șerbet cu gust de portocale. Am ieșit din acel deliciu curgător, neștiind încotro s-o apuc... Iarba de pe solul de ciocolată era de fapt o gigantică turtă dulce care ne îmbia prin culoarea sa și prin aromele care atrăgeau roiuri și roiuri de albine, fluturași și alte gângănii. Pe lângă râu erau praline din
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
stăpânită De-o bucurie nepotolită ...că iarna vine! În sufletu-mi mistuit De dorință cucerit, Începe să prindă culoare Ideea că iarna-i aproape...și... că vine... Rotaru Ionuț - Petronel Școala Gimnazială Rediu Cine poate ști... De unde vine vara Și încotro se duce Împreună cu căldura ei dulce? Se spune că vine de departe, Poate dintr-o carte ! Ascunsă-n depărtare... De lume și de Soare, Undeva unde Lumea n-o aude Într-o țară veche, fără de pereche, Dar acum va pleca
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]