2,579 matches
-
procesul de instruire pentru a putea dezvolta capacitățile coordinative: exercițiile pentru dezvoltarea îndemânării/capacităților coordinative se vor planifica la începutul lecției, când organismul elevilor este pregătit pentru efort și sistemul nervos este odihnit; nu se recomandă abordarea vitezei și a îndemânării/capacităților coordinative în aceeași lecție de educație fizică; pauzele dintre repetări: atât cât să permită revenirea marilor funcții ale organismului elevului la valori adecvate reluării efortului. Rezistența Rezistența reprezintă: „capacitatea organismului uman de a depune o activitate, un timp cât
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de efort. 3) În funcție de modul în care se combină cu alte calități motrice, rezistența se clasifică în: a) Rezistență în regim de viteză; b) Rezistență în regim de forță; c) Rezistență în regim de detentă; d) Rezistență în regim de îndemânare; 4) În funcție de natura efortului, rezistența poate fi: a) Rezistență în efort constant; b) Rezistență în efort variabil. Rezistența calitate de bază, dă posibilitatea jucătorilor de fotbal să execute toate procedeele tehnice si tactice în condițiile de joc, fără eforturi vizibile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
greutatea corporală proprie, ea scade odată cu mărirea greutății corporale. 4) În funcție de modul în care se combină cu celălalte calități motrice, ea poate fi: a) Forță în regim de viteză; b) Forță în regim de rezistență; c) Forță în regim de îndemânare. Forța este una dintre calitățile motrice importante ale elevului de fotbal, care determină rapiditatea mișcărilor și viteza de deplasare, reacție și execuție a acestuia și este totodată asociată cu îndemânarea și rezistența. În jocul de fotbal, forța prezintă importanță sub
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Forță în regim de rezistență; c) Forță în regim de îndemânare. Forța este una dintre calitățile motrice importante ale elevului de fotbal, care determină rapiditatea mișcărilor și viteza de deplasare, reacție și execuție a acestuia și este totodată asociată cu îndemânarea și rezistența. În jocul de fotbal, forța prezintă importanță sub următoarele trei forme de manifestare: 1) forța generală, ce se referă îndeosebi la mușchii trunchiului, coapsei, umerilor, spatelui și brațelor, grupe care participă la mișcările de lovire a mingii cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
puternic și complex exercitate comparativ cu celelalte activități organizate în cadrul lecției de educație fizică; Principalele deprinderi, calități motrice și însușiri moralvolitive specifice jocului de fotbal au valoare de întrebuințare și în alte domenii de activitate. Alergarea, săriturile, viteza, rezistența, coordonarea, îndemânarea, forța, dârzenia, perseverența, sunt solicitate în relații de interdependență, multiple și complexe, fapt care condiționează manifestarea inițiativei, imaginației, spiritului de observație, capacitatea de anticipare, selectare și decizie, asumarea răspunderii în luarea deciziei și alte măsuri, calități și facilități având evidente
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ca urmare a îmbinării armonioase a particularităților de ordin tehnic, tactic, fizic, temperamental ale fiecărui jucător cu cele ale pregătirii generale și specifice. Caracteristic este și faptul că este necesară o pregătire atletică a jucătorilor pe ansamblul calităților forță-viteză, viteză îndemânare, o capacitate crescută de participare a jucătorilor în diferite regimuri de solicitare fizică și încordare nervoasă în competiții. Jucătorii trebuie să fie la fel de eficienți în atac sau în apărare, în conducerea mingii sau în recuperarea ei. Așadar nominalizăm o altă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
deficitară; i. Rezistența în regim de forță a musculaturii spatelui crește la băieții între 7-12 ani cu numai 23,22 % din totalul creșterii j. Forța explozivă a membrelor inferioare (detenta) crește la băieți cu 26,8% din totalul creșterii; k. Îndemânarea generală se realizează între 7-12 ani în proporție de 43% din total; l. Mobilitatea articulară coxo-femurală și a coloanei vertebrale, în plan anterior, crește la băieți cu numai 0,76 cm la 6,95, ceea ce reprezintă doar 8,07% din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
obligațiile față de școală sau activitatea sportivă (dacă a fost selecționat). În funcție de toți acești indici morfofuncționali și psihici ai copiilor de vârstă școlară mică, recomandăm ca în lecția de educație fizică să se pună accent pe exercițiile legate de viteză și îndemânare, evitându-se eforturi de lungă durată, efectuate cu intensitate mare, precum și cele de forță, bazate pe încărcături mari. De asemenea, recomandăm ca deprinderile motrice și stereotipurile dinamice să fie dezvoltate și repetate continuu, în vederea perfecționării și stabilirii lor. Ele vor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ale picioarelor; răsuciri ale gâtului, ale trunchiului; rotări ale capului și ale brațelor; Postura corectă. 3. Calitățile motrice de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali, viteză de execuție în acțiuni motrice singulare, viteză de deplasare pe direcție rectilinie). Îndemânarea (coordonarea acțiunilor motrice realizate individual). Forța (forță dinamică segmentară). Rezistența (rezistență generală la eforturi aerobe). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers obișnuit cu ținută corectă și coordonare de brațe, mers cu păstrarea direcției către diferite repere; mers în coloană
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
șezând, culcat. Mișcări specifice segmentelor corpului. Fazele actului respirator. Postura corectă în poziții și acțiuni motrice variate. 3. Calități motrice de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali și auditivi, viteză de execuție cu obiecte portative, viteză de deplasare). Îndemânarea (în acțiuni motrice individuale și pe perechi). Forța (forță dinamică generală și segmentară). Rezistența (rezistență cardio respiratorie la eforturi aerobe). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers pe vârfuri, pe călcâie, pe părțile inferioare și exterioare a labei piciorului, mers
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de dezvoltare fizică; complexe de dezvoltare fizică cu obiecte portative. Actul respirator în efort. 3. Calități motrice de bază Viteza (viteza de reacție la stimuli auditivi și tactili; viteza de execuție în acțiuni variate; viteza de deplasare pe 25 m). Îndemânarea (în acțiunile segmentelor corpului; în manevrarea de obiecte). Forța (forță segmentară cu învingerea greutății propriului corp). Rezistența (rezistență la eforturi aerobe; rezistență musculară locală). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers în coloană câte doi, mers cu pas fandat, mers
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Exerciții corective pentru atitudini deficiente (cu / fără obiecte de sprijin). 3. Calități motrice de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali, auditivi și tactili, viteză de execuție în acțiuni motrice complexe, viteză de deplasare pe distanța de 30 metri). Îndemânarea (coordonarea acțiunilor motrice în acțiunile segmentelor corpului; în manevrarea de obiecte; în relații motrice de colaborare cu partenerii). Forța (forță dinamică segmentară și generală, forță explozivă). Rezistența (rezistență generală la eforturi aerobe; rezistență musculară locală). Mobilitate și stabilitate articulară. 4
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cerebrale, mobilitatea proceselor nervoase, excitația și inhibiția și se sporesc posibilitățile de dezvoltare a calităților motrice, în mod deosebit viteza; până la 15 ani organismul prezintă posibilități pentru dezvoltarea vitezei sub formele ei simple de manifestare. Concomitent cu viteza progresează și îndemânarea, pubertatea fiind denumită „vârsta îndemânării”. Disproporția dintre diferitele segmente ale corpului face ca în executarea diferitelor mișcări să se remarce o oarecare stângăcie, dar sunt posibilități pentru mărirea îndemânării atunci când această calitate se dezvoltă simultan cu orientarea în spațiu. Îmbunătățirea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și inhibiția și se sporesc posibilitățile de dezvoltare a calităților motrice, în mod deosebit viteza; până la 15 ani organismul prezintă posibilități pentru dezvoltarea vitezei sub formele ei simple de manifestare. Concomitent cu viteza progresează și îndemânarea, pubertatea fiind denumită „vârsta îndemânării”. Disproporția dintre diferitele segmente ale corpului face ca în executarea diferitelor mișcări să se remarce o oarecare stângăcie, dar sunt posibilități pentru mărirea îndemânării atunci când această calitate se dezvoltă simultan cu orientarea în spațiu. Îmbunătățirea calităților mușchilor și mai ales
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sub formele ei simple de manifestare. Concomitent cu viteza progresează și îndemânarea, pubertatea fiind denumită „vârsta îndemânării”. Disproporția dintre diferitele segmente ale corpului face ca în executarea diferitelor mișcări să se remarce o oarecare stângăcie, dar sunt posibilități pentru mărirea îndemânării atunci când această calitate se dezvoltă simultan cu orientarea în spațiu. Îmbunătățirea calităților mușchilor și mai ales a laturii funcționale care condiționează viteza, sporește capacitatea de forță în regim de viteză sub forma detentei, a vitezei în regim de rezistență și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli auditivi. viteza de execuție: în acțiuni motrice singulare; în acțiuni motrice cu obiecte portative. viteza de deplasare: pe direcție rectilinie; cu schimbări de direcție. 2. Îndemânarea coordonarea segmentelor față de corp; manevrarea de obiecte. 3. Forța forță dinamică segmentară; forță segmentară în regim de rezistență. 4. Rezistența rezistență cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența musculară locală. IV. DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ, APLICATIVUTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli auditivi; la stimuli tactili. viteza de execuție: în acțiuni motrice singulare; în relație cu parteneri și adversari. viteza de deplasare: pe direcția rectilinie; cu ocoliri de obiecte; cu manevrarea unor obiecte. 2. Îndemânarea coordonarea acțiunilor corpului în spațiu și timp; coordonarea acțiunilor cu obiecte și la aparate; coordonarea acțiunilor cu partener și adversar. 3. Forța forță dinamică segmentară; forță segmentară în regim de rezistență. forță explozivă. 4. Rezistența rezistență cardio-respiratorie la eforturi aerobe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
reacție: la stimuli vizuali; la stimuli tactili. Viteza de execuție: în acte motrice singulare; în acte și acțiuni motrice cu obiecte portative; în relație cu parteneri și adversari. Viteza de deplasare: cu schimbări de direcție; cu manevrarea unor obiecte. 2. Îndemânarea coordonarea segmentelor față de corp; coordonarea acțiunilor corpului în spațiu și timp; coordonarea acțiunilor față de obiect, aparat, parteneri, adversari. 3. Forța forța explozivă; forța în regim de rezistență. 4. Rezistența rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența musculară locală; rezistența în regim
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la eforturi variabile. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza viteza de reacție și execuție în acțiuni motrice complexe; viteza de deplasare pe distanțe progresive; viteza de deplasare în condiții variate; viteza de reacție, execuție și deplasare în regim de îndemânare; viteza de deplasare în regim de rezistență. 2. Îndemânarea orientarea corpului în spațiu și coordonarea mișcării segmentelor; îndemânare specifică probelor și disciplinelor sportive predate; îndemânare în regim de viteză. 3. Forța forța dinamică segmentară; forța explozivă; forța segmentară în regim
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Viteza viteza de reacție și execuție în acțiuni motrice complexe; viteza de deplasare pe distanțe progresive; viteza de deplasare în condiții variate; viteza de reacție, execuție și deplasare în regim de îndemânare; viteza de deplasare în regim de rezistență. 2. Îndemânarea orientarea corpului în spațiu și coordonarea mișcării segmentelor; îndemânare specifică probelor și disciplinelor sportive predate; îndemânare în regim de viteză. 3. Forța forța dinamică segmentară; forța explozivă; forța segmentară în regim de rezistență; forța specifică probelor și disciplinelor sportive predate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
complexe; viteza de deplasare pe distanțe progresive; viteza de deplasare în condiții variate; viteza de reacție, execuție și deplasare în regim de îndemânare; viteza de deplasare în regim de rezistență. 2. Îndemânarea orientarea corpului în spațiu și coordonarea mișcării segmentelor; îndemânare specifică probelor și disciplinelor sportive predate; îndemânare în regim de viteză. 3. Forța forța dinamică segmentară; forța explozivă; forța segmentară în regim de rezistență; forța specifică probelor și disciplinelor sportive predate. 4. Rezistența rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența cardio
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
viteza de deplasare în condiții variate; viteza de reacție, execuție și deplasare în regim de îndemânare; viteza de deplasare în regim de rezistență. 2. Îndemânarea orientarea corpului în spațiu și coordonarea mișcării segmentelor; îndemânare specifică probelor și disciplinelor sportive predate; îndemânare în regim de viteză. 3. Forța forța dinamică segmentară; forța explozivă; forța segmentară în regim de rezistență; forța specifică probelor și disciplinelor sportive predate. 4. Rezistența rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența cardio respiratorie la eforturi mixte; rezistența musculară locală
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
membru al Asociației Artiștilor Plastici ieșeni, Îi dă un imbold deosebit, lucrînd după orele de muncă, pînă noaptea tîrziu, pentru a putea prezenta lucrări la Întîlnirile de lucru ale membrilor asociației. Receptiv, prelua ideile și le aplica cu conștiinciozitate și Îndemînare, progresînd vizibil În abordarea cu real talent a sculpturii naïve, reușind portretizări expresive, utilizînd modalități de exprimare originale, cu conținut metaforic. Tenacitatea și dăruirea cu care s-a dedicat sculpturii au făcut posibilă o bogată activitate expozițională: - În 1998, 1999
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
78 de state, patrimoniul cultural imaterial (PCI) sau patrimoniul viu este sursa principală a diversității noastre culturale, continuarea sa fiind o garanție pentru o creativitate continuă. Conform acestei Convenții, prin patrimoniu cultural imaterial înțelegem practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele și toate îndemânările, precum și instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale care le sunt asociate pe care comunitățile, grupurile și, dacă este cazul, indivizii le recunosc ca făcând parte din patrimoniul lor cultural. Acest patrimoniu cultural imaterial, transmis din generație în generație, este recreat
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de habitus (preluată de Mauss de la Aristotel și remodelată de Pierre Bourdieu) vizează să prezinte cunoștințele dobândite care se încarnează în corpuri și în spirite sub formă de aptitudini durabile. Aceste aptitudini se observă în posturi, gesturi, mimică, exprimarea sentimentelor, îndemânarea meșteșugarilor, tehnicile corpului, viața cotidiană ca spectacol, după frumoasa expresie a lui Erving Goffman. Așadar, o mare parte din viața socială și din procesele cognitive nu trece prin limbaj și poate chiar să se exprime verbal cu dificultate. Acest simplu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]