4,024 matches
-
bolta, chemarea, peștele, argintul, dulcele dureros și o atitudine de baptism. De unde și liniștitoarea concluzie: cine mă caută mă găsește și cine mă găsește mă cunoaște, cine mă cunoaște mă iubește, pe cine Îl iubesc Îl distrug. Povestea unui paj Îndrăzneț dar fără trusou Lecțiile de desacralizare pe care pajul le insuflă eroinei Încep prin negarea cerebralității, a meditației. I se cere fetei sa fie veselă, să nu mai stea pe gînduri să păstreze legăturile cu viața și cotidianul obișnuit. Pajul
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
va poseda voința Cătălinei. Să analizăm contextul: „În vremea asta Cătălin,/ Viclean copil de casă,/ Ce umple cupele cu vin/ Mesenilor la masă,/ Un paj ce poartă pas cu pas/ A-mpărătesei rochii,/ Băiat din flori și de pripas,/ Dar Îndrăzneț cu ochii, / Cu obrăjori ca doi bujori/ De rumeni, bată-i vina,/ Se furișează pînditor/ Privind la Cătălina./ Dar ce frumoasă se făcu/ Și mîndră, arz-o focul/ Ei Cătălin, acu-i acu/ Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Ca să-ți
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
fi intenționat el oare și implantarea unui corpus poeticus tinerei fete de Împărat ? Într-o relectură versurile” În vremea aceasta Cătălin/ viclean copil de casă/ ce umple cupele cu vin/ mesenilor la masă... băiat din flori și de pripas/ dar Îndrăzneț cu ochii...” ne aduc aminte de analiza psihologică pe care o făcea Jung arhetipului infans. Lucrarea apărută În 1940 sub titlul” Das Gottliche Kind in mythologischer und psychologischer Beleuchtung” a constituit un moment de cotitură În studiul psihologiei și fenomenologiei
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
el/ Am atunci și lumea/ Fericit ca un copil al cerului/ Care-i ține Fecioarei vălul”. Aceeași imagine o Întîlnim și la Eminescu „Un paj ce poartă pas cu pas/A-mpărătesei rochii/Băiat din flori și de pripas/Dar Îndrăzneț cu ochii”. Acel Himmelsknabe de care amintește Novalis este imaginea, patternul infansului pe care am analizat-o mai sus. Iată cum În cadrul imaginarului romantic „figurile” arhetipale migrează de la o conștiință lirică la alta, efortul de valorizare rămînÎnd să cadă În
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
să ducă până la urmă, la dobândirea independenței naționale a României. El elaborează în aceste scop, o notă, sub forma unui reproș voalat, adresată puterilor europene, prin care explica necesitatea ca România să dobândească, cât mai curând independența națională. Aceste demersuri îndrăznețe ale lui Mihail Kogălniceanu, nefiind luate în considerare, se vede nevoit să recurgă la alte mijloace. La 20 iulie/1 august 1876, într-o notă trimisă agenților diplomatici, Kogălniceanu aprobă lupta popoarelor balcanice și exprimă intenția României de a le
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
să ducă până la urmă la dobândirea independenței naționale a României. El elaborează în acest scop o notă sub forma unui reproș voalat, adresată puterilor europene, prin care esplica necesitatea ca România să dobândească cât mai curând, independența națională. Aceste demersuri îndrăznețe ale lui Mihail Kogălniceanu nefiind luate în considerare, el se vede nevoit să recurgă la alte mijloace. Constantin C. Căzănișteanu și Mihail Ionescu, realizează împreună lucrarea Războiul neatârnării României, apărută în 1977. Lucrarea înfățișează atât activitatea diplomatică cât și luptele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a unui timp adamic de către un actant feminin care își stimulează abilitatea de a retrăi, la nesfârșit, cu o memorie senzorială cât se poate de trează, povestea edenică. Apelul la o memorie mitologică fără greș, care permite asociații și justificări îndrăznețe, este, de altfel, cât se poate de evident în Altarul de pelin. Poezia Rafilei Radu păstrează urme ale binecunoscutelor evenimente arhetipale: gestica prozaică este bunăoară asociată gestualității simbolice a figurilor semnificative ale mitologiei grecești (Ariadna) sau creștine (Adam, Maria, Ana
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
XIX-lea, este contrabalansat de un personaj la fel de fascinant și ambițios, care este femeia modernă. La moartea lui Jules Goncourt în 1870, Edmond Goncourt anunță o transformare decisivă în programul său prin îndepărtarea de metodă documentarii precise. Această sarcină, prea îndrăzneață pentru descrierea "creaturilor simple" apropiate de natură, devine extrem de dificilă atunci cand ne propunem să descriem "le Parisien et la Parisienne de la société, ces civilisés excessifs, dont l'originalité tranchée est faite toute de nuances, toute de demi-teintes [subl.n.], toute
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de Saccard, "Renée devait être la nymphe Echo. La question des costumes fut beaucoup plus laborieuse" [Zola, La Сurée, p.340]. Unele abuzează de posibilitatea de a se decolta și devin ridicole. În goana după senzații, costumul lor depășește conveniențele. Îndrăzneață Renée apare într-un costum vaporos, aproape de cel al Evei biblice, fapt ce scandalizează publicul 249. Dansurile la modă sunt: "Leș polkas, leș valses, leș mazurkas alternèrent avec leș quadrilles" [Zola, La Curée, p.368], dar dânsul prin excelență este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pour te parler maintenant! Tu te conduis avec moi comme un gueux depuis que je te connais, et tu prétends que je ne te le dise pas?"" [Maupassant, Bel-Ami, p.295]. Manieră conversației și limbajul Parizienei se pot califica drept îndrăznețe: "Mme de Marelle avec une audace naturelle qui ressemblait à une provocation, Mme Forestier avec une réserve charmante, une pudeur dans le ton, dans la voix, dans le sourire, dans toute l'allure, qui soulignait, en ayant l'air de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pariziene au subminat religia feminină a dragostei în folosul unei iubiri mai puțin condiționate, mai putin omniprezențe și al falsității sentimentelor împărtășite. Neantul emotiv și incapacitatea de atașament afectiv duc la solitudinea să metafizica. Pariziana de la sfârșitul secolului este mai îndrăzneață în pasiunea să: ea schimba și inversează rolurile în geometria baletului intim, devenind agent activ al scandaloaselor povești de amor, de adulter și divorț. Toate acestea vorbesc atât despre o continuă liberalizare a societății și individului, cât și despre elasticitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în aceste opinii despre metalogism un precedent al figurilor de stil folosite de poeții ermetici. Autorul Infinitului preciza, de exemplu, ca plăcerea generată de metaforele noi, neașteptate, se datorează multitudinii de idei cărora le dau naștere; îndeosebi dacă metaforă e îndrăzneață, altfel spus dacă ideile nu sunt foarte apropiate, așa încât, desi diferite, aproape că par a se contopi una cu alta.168 Procedeele analogice teoretizate în Zibaldone (1482, 1483) ajunseseră un loc comun al discursului critic din deceniile trei, patru și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în slujba propriilor interese poeții ermetici au abuzat de un procedeu leopardian, au împins până la extrem obscuritatea metaforei, respinsă de poetul romantic, care, de fapt, o condamnă în alte fragmente din Zibaldone, unde precizează că metaforele prea îndepărtate și prea îndrăznețe sunt obositoare, deoarece cititorul nu ajunge să cuprindă cu gândul spațiul dintre cele două idei reprezentate, anulându-se astfel efectul spontan ce condiționează reușită unei asemenea figuri retorice. Acest refuz al obscurității din partea maestrului a fost mai puțin accentuat de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ce trebuie atins.262 Îl vago, după cum explică însuși scriitorul filolog, inseamna poetic în cel mai înalt grad (Zibaldone, 26). În sfera lui intra, în primul rând, utilizarea unor cuvinte imprecise, în al doilea, abilitatea cu care autorul creează alăturări îndrăznețe de termeni, în al treilea, o corectă elaborare a cronotopului. Acești trei piloni ai tehnicii vagului pot constitui și punctele de reper pentru analiză de față, menită să formuleze noi observații privind artă scriitoriceasca a ermeticului. Leopardi afirmă necesitatea de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
transparența a cantului un sens nou întrutotul spiritual, vibrant.268 Impresia de noutate, prospețime și spontaneitate oferită de unele analogii quasimodiene se bazează pe capacitatea de a crea alăturări surprinzătoare de termeni, transferuri neașteptate de sens, de a utiliza expresii îndrăznețe, de a fauri acele structuri asemănătoare cu cele numite de Giacomo Leopardi, cu mai bine de un secol înainte, "ardiri". Spre deosebire de alte figuri de stil, epitete, propoziții, metafore acestea, precizează Leopardi, nu sunt adesea decât o bună utilizare a elementului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și pe apropierea dintre cuvinte este, fără doar și poate, ingambamentul, recurent atât în Canturile lui Leopardi, cât și în volumele lui Quasimodo. Analiza din rândurile următoare îi este dedicată și este urmată de o privire mai atentă asupra alăturărilor îndrăznețe, frapante, indiferent dacă acestea iau formă metaforei, a epitetului sau a oximoronului. Quasimodo separă cuvintele de contextul lor prin veritabile pauze ritmice: o oboseală se cuibărește / în mine (În străvechea lumină a mareelor); Ceasul bătea pe cel din urmă / liman
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
au arătat admirația față de operă lor. Mare parte din dificultatea de a traduce texte străvechi, afirmă scriitorul romantic, constă în diferența fundamentală dintre stilurile antic și modern. Cel din urmă este afectat și minuțios, în vreme ce primul este simplu, clar, dezinvolt, îndrăzneț, aproape degajat.468 El înțelesese că una dintre problemele majore ale literelor moderne se află în faptul că textul clasic pierdea în traducere simplitatea și autenticitatea trăirilor prezentate: se știe că operele clasice antice, oricum ar fi traduse, nu numai
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poetului din Modica, se baza pe conceptul-pivot de indefinit, propus drept ideal ce trebuie atins. Îl vago, cu sensul de poetic în cel mai înalt grad sommamente poetico (Zibaldone, 26) implică utilizarea unor cuvinte semantic slab marcate, valorificate prin contiguități îndrăznețe de termeni și prin elaborarea adecvată a cronotopului. Pornind de la aceste trei repere ale artei ambiguității și analizând modul în care tehnică scriitoriceasca a emulului ermetic le reflectă, s-a constatat în primul rând o predilecție pentru cuvintele antico și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
complex de politici sectoriale privind securitatea energetică prin creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de GES. Obiectivele stabilite la nivelul Uniunii prin acest pachet, pentru orizontul de timp 2020, denumite „obiectivele 20-20-20”, sunt foarte îndrăznețe: reducerea cu 20% a emisiilor de GES în raport cu nivelul din 1990; un procent de 20% din energia generată la nivelul UE să provină din surse regenerabile (eoliană, solară, hidro, biomasă etc.); creșterea eficienței energetice prin reducerea cu 20% a consumului
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
complex de politici sectoriale privind securitatea energetică prin creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de GES. Obiectivele stabilite la nivelul Uniunii prin acest pachet, pentru orizontul de timp 2020, denumite „obiectivele 20-20-20”, sunt foarte îndrăznețe și se referă la: reducerea cu 20% a emisiilor de GES în raport cu nivelul din anul 1990; creșterea la 20% din energia generată la nivelul UE a ponderii energiei provenite din surse regenerabile; creșterea eficienței energetice prin reducerea cu 20% a
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
închis. Bibliografie Jonathan Coe Cercul închis. Traducere de Radu Paraschivescu, Col. "Bibioteca Polirom", Iași: Polirom, 2009. Poezia Irlandei profunde O traducere din poetul irlandez Seamus Heaney (lau reat al Premiului Nobel în 1995) este, în principiu, o între prindere editorială îndrăzneață, din cel puțin trei motive, să le spunem, culturale. Mai întîi, opera poetică în discuție se află în plină derulare, autorul continuînd să publice noi volume, cu ritmicitate aproape anuală, volume care, în mare măsură, revizuiesc și reconfigurează vechile sale
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
intitulat Reeditarea lui Ion Pillat. Această privire tot timpul iscoditoare asupra peisajului literar românesc în integralitatea sa îi oferea specialistului în Veche o perspectivă proaspătă, asupra acestui segment întemeietor, și posibilitatea restituirii lui într-o lumină nouă și printr-o îndrăzneață și novatoare hermeneutică. Când fundalul s-a modificat și asistenta, cu un doctorat dobândit în 1972 cu o lucrare privitoare la opera lui Miron Costin, a acces la catedră, modul acesta înnoitor de abordare a fenomenului literar românesc medieval a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și nici în bibliografia de autor, crescută o dată cu impresionanta carieră dedicată Universității, Doamna Elvira Sorohan nu a fost exclusiv un istoric și un interpret al acestei perioade literare. Că i-a imprimat o autonomie, asociindu-i un discurs critic modern, îndrăzneț și inovator, că a dat un Cantemir de o uriașă anvergură analitică și a ordonat în monografii, antologii și chiar o Istorie a perioadei pe toți autorii implicați este un fapt. Acestei substanțiale priorități tematice, continuă și de excepțională profesionalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cerea achitarea lui Julien. În ajun i-o arătase abatelui de Frilair care îi dăduse asigurări: asul din mînecă al abatelui era domnul de Valenod, unul dintre jurați. Dacă l-ați cunoaște, ați fi sigură de izbîndă. E un flecar îndrăzneț, nerușinat și grosolan, făcut să-i ducă pe proști. Anul 1814 l-a găsit în mizerie și am să-l fac prefect. E în stare să-i bată pe ceilalți jurați dacă n-or să voteze după dorința lui." Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
indignat Etienne de La Boétie52. "Ce viciu implacabil a denaturat ființa umană singura născută pentru a trăi liber, încît a făcut-o să uite cu totul starea sa originară și chiar dorința de a o regăsi?" La Boétie emite o ipoteză îndrăzneață: vor fi existat, înainte de ceea ce el numește "neînțelegerea" (suprema decădere), societăți fără stăpîni și supuși, fără servitute voluntară. Este imposibil să nu fi existat, în primele momente ale aventurii umane, lumi de oameni liberi și egali. Oamenii moderni au nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]