9,974 matches
-
nu m-a fript la degete, Țambal. Are artilerie grea, nu glumă... M: - Ce mai... dogorește pană la mine; laser ala Coandă olteanu', hă-hă-hă!... C: - ... Ia zi-i mai departe, cum fuse? „ Pungașu'...Iar se bărbierește...” M: - La început nu-ndrăznea și a pipăit-o puțintel... C: - Cine?!... M: - Lilica, nevastă-mea; ce uituc ești!... Ne-ncrezătoare, dar i-a făcut o mică probă... Dorea să vadă dacă-i pe măsura ei. Când a simțit-o ca e caldă, a-nceput
CIZMA ELECTRICĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367563_a_368892]
-
pentru defuncți e posibilă în Biserică, fiindcă Iisus Hristos a biruit deja moartea prin moartea și învierea Sa, iar omul e de acum potențial eliberat. “Hristos a înviat, dezlegând din legături pe Adam cel întâi zidit și sfărâmând tăria iadului. Îndrăzniți dar, toți morții, că s-a omorât moartea, s-a prădat și iadul împreună cu ea și a luat împărăția Iisus Hristos, Cel ce S-a răstignit Și a înviat. Acesta ne-a dăruit nouă nestricăciunea trupului; Acesta ne va scula
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
prezența acestui bărbat reușește să mă zăpăcească atât de mult, încât să uit de mine și de locul public unde ne aflăm? Am senzația că suntem doar noi doi, prizonieri ai timpului, blocați împreună parcă pentru o eternitate... de ce nu îndrăznesc să-i șoptesc cât de mult îl doresc? Nu cred că ar interpreta greșit, dar nu vreau să-l pierd. M-ar înțelege oare?” se întreba Laura rușinată de propriile ei gânduri. „Unde oare am trăit până acum? Nu-mi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
Unde oare am trăit până acum? Nu-mi amintesc să fi adulmecat un miros atât de plăcut de femeie așa cum simt acum... Și ce bine îmi este aproape de ea! Unde a fost? De ce nu ne-am cunoscut până acum? Să îndrăznesc să-i șoptesc cât de dragă îmi este? Să-i spun cât de mult o doresc? O simt aproape, o simt în suflet și simt că gândește la fel ca mine”, medita Iustin, prelungind acea îmbrățișare de care avea nevoie
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
iubirea mea dintotdeauna, pentru minunatul și unicul Bacău, oraș cum nu mai e altul pe lume, suplimentând la marele tablou despre Nicu Enea, tablou cu atât de mulți autori, și o tușă de-a mea, ceva mai mică, pe care îndrăznesc totuși a o pune, oarecum, în lumină. N-aș face-o, dacă Viorel Savin nu m-ar fi încurajat, introducând în paginile volumului său și semnătura mea, incluzând acolo un articol scris cam pe vremea studenției mele și preluat din
NUMAI PRIN IUBIRE, SE POATE ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367643_a_368972]
-
o telepatie profundă. Ajunseseră în învelișul comod, modest, păzit de lună, unde își găsiseră locul două canapele, o masă și un dulap plin cu cărți și caiete. În odaia vecină, erau două fotolii goale, neatinse de nimeni, în care nu îndrăznea să se odihnească cineva din ele. La Radio Moldova se difuza muzică nocturnă cu cele mai minunate șlagăre, pănă la ora 02.00. În geam, bătea luna torențială, din cauza ninsorii ce izbucnise, ca o avalanșă de lumini albe, sclipitoare. Era
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
din aspirațiile cele mai importante pe care le am, este realizarea unei Expoziții la unul din muzeele de artă modernă din Spania. Asta cred că mi-ar deschide porțile și la Muzeul de Artă din Tel Aviv. Aicea, recunosc, nu îndrăznesc să mă adresez. Poate că asta ține și de firea mea... Conducerea anterioară a acestui Muzeu, cum să spun, nu am observat a fi deosebit de amabilă și cu receptivitatea cuvenită. Acum situația e alta, chiar și deschiderea ei spre o
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
vrea să recunoască, un perdant, un înfrânt: de destin, de propriile slăbiciuni și inconștiențe. Narațiunea sa, prin care și alături de care se exprimă autoarea, este a unui om care „se pregătește de marea plecare”. Magdalena Brătescu i se substituie, aș îndrăzni să spun, diabolic. Totul este scris de ea prin viziunea psihologică a unui bărbat precum Boaz. E o performanță. Dar și un mod al scriitoarei, de altfel izbutit, de a-și voala și propriile trăiri, unele motive reale sau imaginare
„VALOARE ŞI VIGOARE” – UN NOU ROMAN AL MAGDALENEI BRĂTESCU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367705_a_369034]
-
-i opresc pe derbedei, că au oprit ei singuri în fața mea, trăgând regulamentar pe dreapta. Probabil și pentru faptul că rămăsesem mască și ei nu înțelegeau bine dacă mă mir sau sunt doar nervos. —Să trăiți, domn’e șef! a îndrăznit Corcodușe. —Măi, dracilor, ăsta ce atelaj mai e?! A cui e capra? i-am luat eu la trei-păzește. — Nu e capră, că e țap, sări-i-ar ochii din cap! recită Afaceristu’. Și e al meu. Îl cheamă Mehmet, ca
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
A bătut cu putere. − Georgia! Georgia! Sunt eu, Alex, mă auzi? − Nu te aude, nu are cum, auzi o voce cunoscută în spatele său. Judecătorul s-a prăbușit pe genunchi, scrijelind cu unghiile vopseaua albă a ușii. Parcă n-ar fi îndrăznit să întoarcă privirea. − Spune-mi, în ce stare e? − E sedată, dar va fi bine. A strigat în continuu numele tău, trebuia s-o opresc cumva. − E grav? A avut noroc, mare noroc. Eu am operat-o. Alexandru s-a
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
timp scurt au mai apărut două, unul tânăr ce nu avea mai mult de treizeci de ani iar celălalt apropiindu-se de cincizeci de ani. Costumele pe care le purtau le evaluau funcțiile cu care sfidau pe toți cei ce îndrăzneau a se ridica să le stea în cale. Se apropiară de birou și, când au intrat, sfidând persoana semenului robust, care nădăjduia tăcut, bineînțeles că primirea le-a fost pe măsura așteptărilor. Timpul se scurgea greu. Groaznica așteptare în zadar
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
destinație așa că toți începuseră să se pregătească de coborâre. Mă întinsesem să-mi iau bagajul când cea cu care se însoțise i se adresă pe numele de familie, un nume care-mi sună destul de cunoscut. M-am întors și am îndrăznit să o întreb: Sunteți fiica fostului ... de la Departamentul de Stat?... Ea ridică privirea de la bagajele pe care tocmai și le așezase pe canapea schițând un semn de întrebare: L-ați cunoscut pe tata? I-am răspuns scurt: Da. A mai
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
să fac ce-mi place, să developez, îmi lăsa aparatele acasă, iar când aveam fotografii cu mama, îmi oferea hârtie să le scot. La școală mă implicam în toate activitățile. După ce ajunsesem să fiu văzută bine de către conducerea școlii, am îndrăznit să merg la o secretară de partid care mă cunoștea foarte bine. Vreau să vă rog ceva. Eu am o problemă acasă. Nu am tată. Mama s-a recăsătorit, iar după șapte ani de conviețuire cu tatăl vitreg, ne-a
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
pe care i-o adresase cu bunăvoință, atunci când pătrunsese în cameră. Nu înțelegea schimbarea. Îl privi, strângându-și puterea de sine, dând libertate cuvintelor care-i curgeau, ca un izvor limpede. - După opt ani, de când sunt soția fiului dumneavoastră, am îndrăznit să calc locul, dar nu și casa în care s-a născut soțul meu. Privirea bătrânului se îndreptă spre ea. Întâlnindu-i ochii își plecă privirea, prefăcându-se că-și strânge câteva foi răzlețe, care se aflau pe birou. Încordarea
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
sub multiple forme, fără să li se poată deosebi originea întotdeauna. Sfântul Apostol Pavel a formulat, cu pregnanța care-i era proprie, învățătura despre darurile duhovnicești, pe care le face să rodească unul și același Duh (I Cor. 12, 1-11). Îndrăznim însă să credem cu tărie și convingere că afirmația paulină: "Darurile sunt felurite, dar același Duh"(I Cor. 12, 4) are o semnificație mult mai largă, ea putându-se aplica tuturor darurilor cu care sunt înzestrați oamenii și pe care
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
ochilor mici, de mongoloid, îi observa respirația precum și privirea dură, plină de răzbunare. Cine cuteza să o privească în ochi când era stăpâna țării? Iar acum, păgânul, cu șalvarii lui violet, fluturând în bătaia vântului, cu iataganul prins la mijloc, îndrăznea să-i facă propuneri din priviri, să o șantajeze. Se apropie mai mult de car și, aproape șoptindu-i, spuse: - Bașta iazîlmîș olanin ghelmeși vagiptîr (ceea ce este scris pe frunte trebuie să se întâmple), pronunță iute, apăsat, după care zâmbi
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
cu semilună. Se produse un freamăt pe care tobele îl acoperiră. Un grup de ieniceri duceau încadrați treizeci de oameni, prizonieri în uniformă valahă și polonă. Ochii familiei domnești întâlniră privirile celor aleși a li se tăia capul, fiindcă au îndrăznit să ridice sabia împotriva armatei marelui padișah, împăratul împăraților lumii. Liniștea, așternută grea peste aceste locuri, împrăștie în sufletele celor prezenți teamă și totodată ură. Copiii de suflet strânși din casele arse și prădate ale țăranilor, urmăreau supliciul, adunați unul
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
rămâne domnul meu, pentru că viața mi-o vor lua păgânii aceștia. Se întoarse către pașă, înfigându-i în ochi săgețile pline de ură ale privirilor sale. Schender se cutremură și făcu semn să îl ia din față pe ghiaurul ce îndrăznise să-l privească amenințător. În fața eșafodului, tânărul căpitan se opri. Căzu în genunchi, spunându-și rugăciunea: "Tatăl nostru care ești în ceruri Sfintească-se împărăția Ta, Facă-se voia ta, precum în cer si pe pământ..." Tobele băteau căutând să astupe vocile
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
și fratele său mai mic priviseră chinul celor ce-și jertfiseră viața pentru ei, se zdrobea de bolovănișurile locului, înroșindu-le cu sângele ce nu contenea să se scurgă. Un ienicer defilă apoi prin fața tuturor cu capul tânărului căpitan care îndrăznise a înfrunta pe marele pașă, ca semn că cei care vor mai îndrăzni să se ridice împotriva "Sfântului Imperiu", așa vor păți, aceasta fiind una din ușoarele pedepse a celor răzvrătiți.. Schender se retrase, împreună cu cei ce îl însoțeau, în
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
ei, se zdrobea de bolovănișurile locului, înroșindu-le cu sângele ce nu contenea să se scurgă. Un ienicer defilă apoi prin fața tuturor cu capul tânărului căpitan care îndrăznise a înfrunta pe marele pașă, ca semn că cei care vor mai îndrăzni să se ridice împotriva "Sfântului Imperiu", așa vor păți, aceasta fiind una din ușoarele pedepse a celor răzvrătiți.. Schender se retrase, împreună cu cei ce îl însoțeau, în cortul pregătit pentru ospăț. Mai-nainte avea să-l pună în scaun pe
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
mai facă doi frați: Ibrahim Bey și Mustafa Bey, și surori: Caise Catum și Ihume Catum, ca să nu fii singur. În timpul celor doi ani petrecuți la mănăstirea Iverului, întrerupse orice legătură cu exteriorul. Vroia să-și vadă tatăl dar nu îndrăznea să-i mai spună maică-si nimic, observând-o așa de pornită împotriva lui. Ajunși la Veneția, îl purtă prin minunata Piață San Marco, sub cerul minunat de senin al acelei luni de sfârșit de vară, în acompaniamentul valurilor înspumate
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Duhul Sfânt nu este separat de Iisus Hristos, nici Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu este separat de Duhul Sfânt: " Atunci când se consideră Duhul Sfânt separat de Fiul Preaiubit, Duhul Sfânt se șterge, dispare. Nu ne rămâne nimic în mâini dacă îndrăznim să spunem așa. Viața Bisericii este plină de această dublă prezență, a Fiului și a Sfântului Duh. Ne unim cu Duhul Sfânt pentru a fi în Fiul. Cu Fiul noi iubim pe Tatăl, pe Tatăl găsit în Fiul. Participând la
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
ochii cu speranță. Dacă găsesc pe cineva care să îmi arate cum să vorbesc și cum să mă port... - Lecții vrei? Cine să creadă că ești chiar om de zăpadă? Șic nu ești, rotund nu ești, mă mir chiar că îndrăznești Iarna s-o privești în față în această dimineață. Spunând acestea, Ominus îl împroșcă pe Ominomi cu un strat de zăpadă și se îndepărtă râzând alături de Omonis. Rămas tare în urma ultimului șir de oameni de zăpadă, Ominomi se opri din
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
să știi că m-ai uimit, de Cubism mi-ai amintit! - Știți, eu...nu știam dacă să vin! Mi s-a spus că nu arăt și nu vorbesc ca un om de zăpadă. Reginei îi pieri râsul. - Cine poate să-ndrăznească oamenii să mi-i jignească? - Păi, acum chiar nu mai contează, se bâlbâi Ominomi, am venit totuși! - Câștigător eu te declar și ești cel mai bun, e clar! Plin de bucurie, Ominomi, îl îmbrățișă pe Omenas și chiui să se
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
română?! Asta fiindu-le de fapt, voia și dorința. Să-i căutăm așadar, chiar dacă ei nu ne apar în cale, să-i întrebăm dacă ei nu vor să vorbească, să-i citim, dacă vrem să-i cunoaștem. Pe ei, și îndrăznesc să-i numesc pe: Gheorghe Andrei Neagu, Ioan Dumitru Denciu, Constanța Cornilă, Elena Stroe-Otavă, Gheorghe Mocanu, Culiță Ușurelu, Paul Spirescu, Marin Moscu, Adrian Botez, George A. Stroia, Ionel Marin, Gheorghe Sucoverschi, Petrache Plopeanu, Marina Raluca Baciu, Camelia Ciobotaru, Ionel Moni
PRIETENIE CIRCUMSTANŢIALĂ de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367054_a_368383]