2,771 matches
-
seara la malul mării. — O să te ajute, scumpule, zise Clio. Am întotdeauna dreptate, ți-amintești? Da, mi-amintesc. — Bine, zise ea. Ei, uite un punct de început. Și, în ciuda tuturor lucrurilor, am zâmbit. — Bună. Cum te simți? — Am uitat de înghețată. — Mi-am făcut mari griji pentru tine. Când m-am întors în tabără, o jumătate de oră mai târziu, Clio stătea încă afară și mâzgălea ceva în ghidul turistic. — Știu, am spus, așezându-mă lângă ea pe covorul de trestie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o bețivă nebună și că nu i-a mai păsat nici cât o ceapă degerată de nimic pe lume. — Și care e morala poveștii? mă întrebă Clio într-o după-amiază, pe când ședeam pe un străvechi bloc de piatră și mâncam înghețată. — Nu oferi ghemul tău de lână unui soldat străin în tuneluri subpământene? Clio râse. Nu, oferă-i-l, zise ea. Dar nu te deranja după aia să mergi să-i cunoști părinții. Încă se mai juca încântată cu aparatul foto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de zi. — Ești de-o deșteptăciune ieșită din comun. — Peste zece ani o să vezi o altă cupolă făcută din cărți de telefon sau un labirint cu pereți de hârtie, o să ridici din umeri și-o să pleci să cauți ghereta cu înghețată. — Peste zece ani? — Mda, zise ea. Mda, nu văd de ce nu. — Mersi. Mi-am legănat o vreme picioarele, privind vârfurile bocancilor cum saltă în aer. Am stat împreună așa, sub o cupolă făcută din cărți de telefon. — Pot să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de lapte mai bună și calități nutriționale superioare. A schimbat lumea. Eu n-am făcut nimic, n-am creat nimic; nu i-am adus lumii absolut nimic. Dar nici n-ai făcut rău... Chipul Christianei se Întunecă, Își termină rapid Înghețata. În iulie 1976, petrecuse cincisprezece zile la proprietatea lui di Meola, pe coatele muntelui Ventoux, acolo unde, cu un an Înainte, Bruno venise cu Annabelle și cu Michel. Când Îi povestise lui Bruno despre acea vară, s-au mirat amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
apăsătoare. — Nietzscheană, preciză Bruno. Mai curând nietzscheană de doi bani, crezu el necesar să adauge. Am să-ți citesc un poem. Scoase din buzunar un carnet și declamă versurile următoare: Mereu aceeași veche nerozie Cu veșnica reîntoarcere... Lasă... Eu ling Înghețată rozalie La Zarathustra, pe terasă. — Știu ce trebuie să facem, zise ea după o nouă tăcere. Mergem să facem sex În grup la Cap d’Agde, În sectorul nudiștilor. Vin acolo infirmiere olandeze, funcționari germani, foarte civilizați cu toții, burghezi, gen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
să fac lucrurile cât mai bine și pun mult suflet, iar când totul iese cum trebuie, sunt foarte fericită. Îmi place să mă trezesc târziu la sfârșit de săptămână, să citesc povești sau cărți de aventuri, să mănânc dulciuri sau înghețată, să mă uit la televizor, să merg vara la mare și iarna la ski. Nu îmi place spanacul, seara de duminică, gripa și ploaia rece de toamnă. Am primit de la părinții mei o grămadă de daruri. De la mama am moștenit
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
mă cert cu sora mea, Nora, dar totdeauna îmi pare rău pentru asta. Îmi plac foarte mult câinii deoarece țin o companie plăcută și când ești tristă te alină cu boticul lor umed, dând vesel din coadă. Preferatele mele sunt înghețata de vanilie și prăjitura cu căpșuni. Mama spune că sunt cam mofturoasă la mâncare, pentru că nu mănânc atâtea fructe și legume câte ar trebui. Anotimpul meu preferat e vara, pentru că atunci este ziua mea și vacanța mare când pot să
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
a fascinat este „Frumoasa și Bestia” pentru că m-a impresionat bunătatea și spiritul de sacrificiu al fetei. Mie îmi place mult salata orientală. Mama spune că am gusturi bune.Dar nu îmi place borșul. Aș mânca toată ziua ciocolată și înghețată, se spune că conțin hormonul fericirii. Vedeta mea preferată este Selena Gomez pentru că este inventivă, amuzantă, frumoasă și cântă foarte bine. Îmi place viața mea și sper că părinții mei sunt mândri de mine! Numele meu este Sonia Alexandra Sitea
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
s-a deschis și În cadru s-a ivit un frigider Înaintând bălăngănit pe colțurile bazei, urmat de o mașină de spălat care Învolbura mânioasă niște rufe În ochiu-i circular. — Ne-nconjoară! a strigat Gioconda. Într-adevăr, două automate de Înghețată ocupaseră deja singura noastră cale de retragere, gangul. Trei scutere au apărut În partea opusă. — Pe-aici! am strigat, arătându-le intrarea mallului. Proptind un umăr Într-una dintre cele două uși culisante care clănțăneau spasmodic, le-am făcut loc.
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dată să nu se împiedice de ele vreun băiețelu’ mamei sau vreo fetița tatei cu fustiță plisată, în carouri. Colegii cuminți spun că nu rămân niciodată în pană de subiecte de conversație atunci când ies cu prietenul sau prietena la o înghețată. Discută despre cum să‑ți petrecu cu folos timpul liber, despre școală, despre cine s‑a încurcat cu cine de la politehnică sau cine s‑a ales doar cu un funcționar chipeș și vioi. Alte subiecte de conversație sunt concertele, teatrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
întâlnești, indiferent de persoana căreia îi aparține. Mama o cheamă pe Sophie în casă ca să nu răcească și, în afară de asta, sunt oaspeți care vor s‑o vadă. Prietenul tău poate să se ducă la bucătărie și să se servească cu înghețată de zmeură făcută în casă, n‑are decât să ia cât vrea, că e destulă. Nu poți să‑mi cumperi dragostea, mamă. Mămica țâșnește pe loc în casă, se aruncă pe pat și urlă, într‑o criză de isterie, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
rozaliu, ca al unui copil. Se aude un țipăt scurt care seamănă cu numeroasele chemări ale păsărilor de pe aici. Însă țipătul amuțește imediat. Aoleu, așa sunase țipătul. Ce prostie. Cred că trebuie să te răcoresc un pic. Îți aduc imediat înghețata, ți‑o aduc imediat. Gazonul parcă se ridică înspre Rainer, are senzația asta din cauza greței, greața îi vine de la propria agresiune, agresiunea vine de la pofta pe care i‑o trezește Sophie, pofta se trage din faptul că Sophie e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pe Rainer. Rainer îmbrățișează animalul nesimțitor care se lipește de el. Câteodată animalele sunt mai bune decât oamenii și ai ce învăța de la ele. De exemplu, tandrețea și apropierea fizică. Sophiei îi lipsește și una și alta. Rainer își ia înghețata din mâna servitorului și pleacă cu pas tărăgănat, părăsit demult de Sophie și mai nou chiar de Selma, care o ia la fugă peste gazon, săltând zburdalnic pe labele ei îngrijite (fiindcă momentan nu are vreo însărcinare), urmărind un dușman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
se bucură însă cu atât mai mult că există simboluri care exprimă atât de minunat și direct ceea ce pur și simplu nu poți spune în cuvinte. Hans ascultă conversația asta păsărească și‑și lasă privirea să alunece peste sortimentele de înghețată în culori pastelate, pliculețele de ceai stoarse și cănile de ciocolată caldă, și‑o retrage însă brusc și speriat, atunci când observă că nimeni n‑are nevoie de privirea lui. În final, elevul îi spune elevei: probabil că nici cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cu forțe conjugate, se prepară masa de prânz, apoi se discută iar despre datorie și plăcere. Unele liturghii sunt așa de frumoase, profunde și totodată simple, încât îți pătrund până în adâncul inimii. Hans poate, în sfârșit, să mai mănânce o înghețată și tot amestecă emoționat și neîndemânatic cu lingurița în terciul ciudat de culoare roz‑verde‑maronie, purcelul. Nu‑i așa că‑s porc, întreabă Hans, iar Sophie zâmbește. Iar acum mai vreau totuși și o prăjitură de‑aia cu ciocolată. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și care tocmai se întoarce dintr‑o expediție pe munte. După aceea, toată familia iese în oraș. Asemenea legături armonioase care străbat încăperea ca o ceață deasă îl scot din sărite pe Hans. Furios, strivește cu lingurița ultimele bucăți de înghețată din cupa de metal, vărsându‑și astfel nervii asupra unor alimente nevinovate. Traversarea ghețarului și despărțirea de familie, descrise cu lux de amănunte. Sisterheart Christine, care e la curent cu toate năzbâtiile. Drumul la poștă și drumul lung, de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cu Anna, numai că mult mai bine, fiindcă acum a intervenit iubirea. Sophie îl privește cu atenție pe Hans. Rainer vrea ca Sophie să‑l privească pe el cu atenție, nu pe Hans, și dă de pământ cu porția de înghețată care tocmai îi este adusă. Înainte de a călca în picioare înghețata colorată - fiindcă nu‑i place, iar când te înfurii banii nu contează - Sophie spune: te‑ai țicnit? Sophie, dacă vrei, îl pun pe Hans s‑o mănânce de pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
iubirea. Sophie îl privește cu atenție pe Hans. Rainer vrea ca Sophie să‑l privească pe el cu atenție, nu pe Hans, și dă de pământ cu porția de înghețată care tocmai îi este adusă. Înainte de a călca în picioare înghețata colorată - fiindcă nu‑i place, iar când te înfurii banii nu contează - Sophie spune: te‑ai țicnit? Sophie, dacă vrei, îl pun pe Hans s‑o mănânce de pe jos cu lingurița. Azi te porți din nou ca un copil (Sophie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
bătaia vântului și trosnesc fiindcă sunt bătrâni și protejați de lege ca monumente ale naturii. Hans vrea s‑o protejeze pe Sophie tot restul vieții și, cu ocazia asta, să petreacă mult timp în aer liber. În curând salonul de înghețată o să‑și deschidă porțile și o să primească tineretul din împrejurimi. Hans se bucură deja la gândul că va mânca înghețată de zmeură la cutie și o va invita și pe Sophie. Mai e puțin și vine vara, iar atunci poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pe Sophie tot restul vieții și, cu ocazia asta, să petreacă mult timp în aer liber. În curând salonul de înghețată o să‑și deschidă porțile și o să primească tineretul din împrejurimi. Hans se bucură deja la gândul că va mânca înghețată de zmeură la cutie și o va invita și pe Sophie. Mai e puțin și vine vara, iar atunci poate - ba nu, chiar sigur - o s‑o poți vedea pe Sophie într‑un sumar costum de baie din două piese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
într-o piață : adică într-un vis, care devenise o piață reală, neverosimilă. Scrâșnetul foilor de varză smulse una după alta, ca niște cămăși apretate, tovalul gros al dovlecilor despicat cu barda rece, șirul de broboade și căciuli multiplicând aceleași înghețate vesele chipuri aspre, de turtă arsă. Și-au adus aminte, zăpăciți probabil de ceea ce se întâmpla în jur și cu ei, că o pierduseră pe doamna Hariga. S-au întors s-o caute. Piramide de gogoșari groși, lăcuiți. Mormane de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
culcată la pământ de vânturile care nu conteneau niciodată la aceste Înălțimi. Cât vedeai cu ochii, nici o colină, nici un deal, nici un copac. Am luat-o spre Apus și, după jumătate de zi, am dat peste un lac Întins, cu maluri Înghețate. Avea apa atât de verde și de limpede, Încât ziceai că din ea izvorăște gerul care ne cuprindea din ce În ce. Am cufundat burțile de apă În lac, umplându-le cu apă proaspătă, și ne-am continuat drumul. Undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
banilor au Încercat să creeze cea mai minunată poveste din lume și au inventat povestea aurului risipit pe pămînt. Era o imagine la fel de naivă, dar nu la fel de frumoasă ca cea a copilului care visează un rîu de limonadă, munți de Înghețată, păduri de prăjituri și bomboane, dar America a confirmat această istorioară despre aur Într-un singur an al istoriei sale, iar apoi a continuat să scoată din buzunare și din pămînt cantități uriașe de bogăție care au făcut ca visurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Problema e că se închide automat. - Și ce-i cu asta? se miră olteanul cu părul vâlvoi și mâna dreaptă ridicată spre lustră. - Păi acolo sunt toate formularele de examen, iar cheile sau rămas înăuntru. Acolo e și frigiderul cu înghețata de vanilie pe care ați cerut-o. - Serios? Păi e grav! Universitarul se prăbușește în fotoliul înconjurat de măsuțe încărcate cu sandvișuri și castronașe cu salată de vinete, de roșii, de boeuf, de castraveți, de muguri de pin. Bagă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
țipau de-ți luau auzul. Băieții huiduiau și fluierau. Directoarea, colegii și comisia oltenească scoseseră capetele pe ferestrele de la etajul unu. Mă încurajau cu toții: - Multă grijă, domnu’ Leo, că dacă alunecați dumneavoastră, pe cine mai trimitem? - Aoleu, Doamne ferește, se topește înghețata! Fac pași mărunți, sprijinindu-mă de zid. La jumătatea distanței mă opresc. De pe cornișa Liceului „Sfântul Pantelimon” se văd Stadionul Național, turnul Pro-Tv-ului și o cireadă de blocuri. La dreapta, în Băneasa, mă așteaptă ochii de căprioară ai Sabinei. Iubita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]