5,682 matches
-
ia pe domnul avocat. ― Sper că ai să-mi faci curte, iar nu să mă sperii cu ororile țăranilor? glumi Nadina către Stavrat pe când Platamonu își lua rămas bun. Olimp Stavrat își mângâia zăpăcit bărbuța, cu un surâs în care îngrijorarea se lupta cu cochetăria. Afară, în curte, Aristide era nerăbdător. Ciupise puțin pe Ileana, în glumă și de față cu tatăl ei, cu care se apucase să discute, ca să-și omoare plictiseala, despre mișcările țăranilor de prin alte părți, Dumitru
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu pătrundea nici un zgomot. Liniștea era apăsătoare. Soarele lucea de undeva cu o lumină albă, făcând mai dureroasă tăcerea în care vorbele speriate ale lui Stavrat bâjbâiau ca niște păsări fugărite. Nadina nu voia totuși să-și dea pe față îngrijorarea, ca și când ar fi fost o umilință pentru ea. Dorea să se împotrivească și, din pricina liniștii de afară, nu îndrăznea nici să deschidă gura. Numai când se auzi deodată, ca un semnal de salvare, o melodie fluierată sârguincios de Rudolf, care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
gura unui țăran ce a trecut dis-de-dimineață prin satul lor, călare și cu o cruce de argint pe piept. Pe urmă, ceva mai târziu, unul din Vaideei aduse aceeași veste sosită la ei prin Mozăceni... Printre oameni se stârni o îngrijorare grea. Se vedeau pedepsiți și rămași fără pământ, fiindcă ei n-au împlinit porunca lui vodă. Adevărat că n-au știut-o, dar acum au aflat. Mai mulți strigară că trebuie să meargă la boierul cel bătrân, să-i spuie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
doilea putea răspunde unor criterii estetice. Văzută astfel, astronava era aureolată de un fel de frumusețe exotică. Ash, fără îndoială, scotocea deja cu frenezie acest unic specimen și ar fi dat orice pentru a fi acum cu ei. Dallas remarcă îngrijorarea lui Lambert și-și zise că ea, cel puțin, și-ar fi cedat locul ofițerului științific. Kane arătase trei pustule de pe flancul navei. Când se apropiară urcând pe stânci, putură vedea mai bine aceste pustule care erau de fapt trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
atingea o altă manetă roșie, pe tabloul de bord, dar fără s-o apese. Deschiderea tambuchiului coridorului fusese deja înregistrată pe pasarelă. Dacă unul dintre ei remarcau manevra, nu se alarma. În schimb, închiderea cockpitului navei ar fi motiv de îngrijorare. Îl lăsă deci deschis, resimțind o anumită bunăstare fiind separat de Nostromo și grozăvia care-l stăpânea acum... 10 Se mai uită odată la nivelul oxigenului rămas în rezervoare, nădăjduind într-un miracol care să mai adauge un zero la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
tavan. Își aminteau cum căzuse, deși moartă, prima creatură pe umerii lui Ripley. Niciunul nu voia să pățească la fel cu cea de-a doua. Astfel că aveau grijă să nu lase nimic în umbră. ― De unde vine? întrebă Brett cu îngrijorare. Ripley pândea pe instrument cea mai mică trăsărire a acului Acesta, îndeplinindu-i dorințe, tresări violent pe cadran. Numai dacă creatura o fi în stare să treacă prin pereții de metal, altfel mișcarea acului nu aducea cu nimic cunoscut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
bobârnac în schemă.) Să reperăm canalul în care se ascunde vietatea! Apoi să încercăm s-o ducem până la un sas și s-o ejectăm în spațiu. ― S-o ducem? (Parker izbucni în râs. Timbrul cavernos nu-i trăda veselia ci îngrijorarea.) Eu mă omor să vă spun că drăcia asta e colosală! (Scuipă cu dispreț pe arma pe care o sfărâmase.) N-o s-o ducem nicăieri cu asta! ― Ai și tu dreptate, zise Lambert. Trebuie s-o dirijăm spre un sas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se poate de bine o stare de spirit mult mai generală decît evenimentul în sine. Societatea de consum a descoperit relativ recent una dintre cele mai eficiente (și îndoielnice...) strategii de marketing : frica vinde, iar frica de moarte - respectiv grija/îngrijorarea față de propria sănătate -, mai dihai decît altele. Se vorbește astfel de ceva vreme despre „cultura fricii” și, complementar, despre diverse „conspirații” menite să o întrețină din motive comerciale. Nu, nu sînt conspirații, e doar lobby, insistent și eficient, dar tocmai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
acest aspect și cu alte ocazii, așa că nu voi reveni aici cu detalii. Constanța și amploarea acestei preocupări dau însă de gîndit și dincolo de „tradiționalismul țăranului român”. Sănătatea este una dintre cele mai „personalizate” și „încorporate” probleme umane, iar grija/ îngrijorarea legată de aceasta este, la rîndul ei, una cît se poate de individuală. Doar că individul român se simte mai degrabă neputincios în această privință și trăiește cu impresia dominantă că i se poate întîmpla orice, fără ca el să poată
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
afirmația poate fi generalizată : cu cît facem mai multe „pentru sănătatea noastră”, cu atît ne e mai frică să nu o pierdem. Dar asta-i bine, își vor freca mîinile marile industrii din domeniu, căci vînzările sînt direct proporționale cu îngrijorările ! Există și în România un paradox, dar profund diferit. Vorba veche românească, încă actuală, spune că sănătate să fie, că de restul om mai vedea ! Doar că această sănătate nu este în responsabilitatea fiecărui individ, ca la ame ricani, ci
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mult în legătură cu sănătatea, dar în același timp obțin și cel mai mare procent de pe continent la afirmația „sînt conștient că nu mă îngrijesc de sănătatea mea atît cît ar trebui”. Altfel spus, la categoria juniori, sîntem pe primul loc la îngrijorare și pe ultimul loc la îngrijire. Ce ne spune acest lucru ? Păi, generalizînd puțin, s-ar zice că sîntem tot mai post moderni (sau post-industriali, după preferință) în ceea ce privește temerile legate de propriul corp și buna sa funcționare, dar rămînem mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
sănătăți, aceasta fiind lăsată în continuare pe seama divinității. Ne lăsăm încă în seama lui Dumnezeu, dar ne temem tot mai mult de rezultatele acestei încrederi. Pe de o parte, corpul devine deci tot mai mult un obiect de atenție și îngrijorare contingentă, ca la trend-setter ii americani ; pe de altă parte însă, el rămîne, în majoritatea cazurilor, un corp premodern și țărănesc, la care privim doar pentru a ne aminti, cu un fatalism imanent, de suferințele inevitabile la care îl poate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
spre tipologii mai mo derne. Ar fi interesant de studiat această problemă”, a adăugat directorul EMEA Research, Claire O’Connor. Ce ne spune această alăturare cu Polonia ? Că s-ar putea prea bine ca acest „tradiționalism” încărcat de griji și îngrijorare să nu fie legat atît de șomaj, cît de particularitățile societăților post țărănești, adică, în cazul de față, să fie mai degrabă simptomul unei ieșiri încă neconsumate deplin, nedigerate și neașezate din cele mai masive și longevive societăți țărănești din
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cîțiva ani prin apartamentele sucevenilor și a scris o excelentă teză de doctorat despre ele. Și aceasta în primul rînd deoarece, după cum remarcă el, cîmpul semantic al „îngrijirii” acoperă sau înso țește practic toate activitățile omului, motivat de griji și îngrijorări și străduindu-se să le rezolve purtînd de grijă și îngrijind oamenii, spațiile și bunurile care îi definesc viața. „în acest sens, îngri jirea poartă în sine semințele propriei sale raison d’être, mai ales în context domestic, deoarece a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
său nu a fost „slab”, după cum presupune un altul. Guvernatorul este mulțumit că se punea la adăpost în spatele recomandării marilor preoți ca Isus să fie dat la moarte, pentru că prin asta nu atrăgea asupra sa niciun risc politic. Singura sa îngrijorare era ca osândirea lui Isus să nu-i provoace pe iudei, sau ca acțiunea sa să nu fie văzută drept un alt exemplu de brutalitate din partea Romei. Pilat nu dorește să-și aprindă paie pe cap singur. Vrea doar să
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de cruce peste noapte sau, poate, până la noi ordine, și în niciun caz n-au fost aruncate într-un șanț sau groapă comună, să fie expuse animalelor. Fără a lua în considerare preocuparea față de cei decedați sau față de familiile lor, îngrijorarea majoră avea ca obiect profanarea țării și a cetății sfinte. De asemenea, din punct de vedere politic, ar părea ciudat ca în ajunul Paștelui, o sărbătoare care celebrează eliberarea de dominația străină, Pilat să fi dorit să provoace populația iudaică
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
care civilizația modernă l-a desfășurat, și continuă să-l desfășoare, are ca scop restrângerea tot mai mare a raporturilor dintre sensul comun și cunoașterea științifică. Calea» sensului comun este «netezită» de cunoașterea procedurilor, de conținuturile și domeniile ce exorcizează îngrijorările omului, prin eliberarea lui de tot ceea ce poate fi imprevizibil și misterios. Ca urmare, astăzi, existența nu mai este o aventură, sau, mai exact, este o aventură controlată științific. Echipe de psihologi, de psihanaliști, de planificatori, cot la cot cu
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
merge direct spre catastrofă. Simt că nu voi fi în stare să scriu nici un cuvânt despre ceva incidental, neimplicat în obsesie, în himeră. De când am început să scriu, băbuța a băgat de câteva ori capul pe ușă, privindu-mă cu îngrijorare. De fiecare dată, i-am arătat un semn furios cu mînile, să mă lase în pace .Mi-e teamă că vor aduce medicul și voi fi silit să joc comedia normalității. Îmi privesc acum mâna cu care țin stiloul. Oja
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de margele și se prefăceau că ștearg praful de pe mobilele stil și icoanele cu lujeri de viță-de-vie încărcați de struguri, ieșind din coasta lui Cristos. Dar sfârșeau prin a se apropia de mine, a-mi mângâia părul lung cu o îngrijorare prost ascunsă. Bătrânica efectiv lăcrima când eu, pe un ton oricum mai blând decât la început, le explicam că nu am nimic, că vreau doar să scriu o povestire și că pot să cheme și-o sută de doctori după
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să le citesc, în privința asta ești însă inflexibilă. Dacă nu voi face de unul singur investigații, nu voi cunoaște niciodată nimic din versurile tale. Mă întrebi dacă m-am plictisit. Nu știu dacă în vocea ta e cochetărie sau chiar îngrijorare. O iau drept cochetărie și-ți răspund brutal: "M-ai plictisit de moarte." Apoi încep să râd, în timp ce tu cred că doar zâmbești, cu o bucată de măr umflîndu-ți obrazul dinspre mine. Zi mai departe, fir-ai să fii. Încetul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
-i monteze orga, vărsând, din cauza unui gest exaltat, paharul cu gin bulgăresc pe care i-l oferise Virgil Ciotoianu. După ce arhitectul plecă, depanatorul avu o lungă discuție pe un ton scăzut, la telefon, cu doamna Popescu. Din vocile lor emana îngrijorarea. Ca o consecință, Elena îl amenință pe arhitect că, dacă intenționează să distrugă mașina, divorțează de el fără nici un regret. El încercă să-i explice că e vorba de un experiment, dar ea nici nu vru să-i asculte explicațiile
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
până la încheierea păcii generale. Cu grele sacrificii, guvernul Al. Marghiloman a asigurat menținerea statului român și a dinastiei și, în același timp, a urmărit cu atenție evenimentele din Basarabia, contribuind la apropierea unirii. Formarea acestui guvern a provocat o oarecare îngrijorare printre fruntașii basarabeni, fiind cunoscută poziția Partidului Conservator în problema reformelor înscrise în Constituție. Imediat după numirea ca prim-ministru, Al. Marghiloman și-a precizat poziția de neamestec în chestiunea reformei agrare, fără a depăși, în esență, atitudinea de ansamblu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
revizioniste: Germania, Italia, Ungaria; din alte motive, Polonia era categoric împotriva pactului româno-sovietic. În interior, anumite organizații și oameni politici respingeau această idee, îngrijorați de posibilitatea prezenței trupelor sovietice pe teritoriul României. În 1935-1936, situația internațională înregistra noi semne de îngrijorare; politica de securitate colectivă primea lovituri puternice prin atacarea Abisiniei de către Italia, prin ocuparea zonei renane, izbucnirea războiului civil din Spania etc. „Ocuparea, fără nici o piedică, a zonei demilitarizate a Rinului (martie 1936 - n. ns., I. A.) - va scrie, mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în mod precis și categoric integritatea noastră teritorială”. În condițiile politicii de cedare în fața agresorului și a agresiunii, promovată de statele occidentale, situația României devenea tot mai incertă. Ocuparea Austriei de către Germania (Anschluss-ul, 13 martie 1938) a trezit o profundă îngrijorare în cercurile politice și opinbia publică din țara noastră, care considerau evenimentul ca o etapă în drumul spre răsărit al Germaniei. Acordul de la München (29-30 septembrie 1938), prin care s-a „atribuit” Germaniei regiunea sudetă, a stat la baza dezmembrării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de înfăptuire a stabilității și păcii, de respectare a drepturilor naționalităților. Ocuparea Poloniei și noul tratat Ribbentrop-Molotov, desființând statul vecin, cu care eram legați printr-un tratat de alianță și prin interese vitale în apărarea granițelor de est, a atârnit îngrijorarea opiniei publice românești. Această manieră de „rezolvare” a problemei poloneze a stăruit în mintea cercurilor politice conducătoare, supuse la noi presiuni și amenințări în primăvara și vara anului 1940, și le-a determinat, împreună cu alți factori, să adopte o anumită
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]