2,635 matches
-
p. 159). Când încearcă să dezvăluie sursa invidiei, autorii atrași de această incitantă problemă împărtășesc păreri (relativ) diferite. Unii, susțin că este un simțământ foarte adânc înfipt în ființa noastră. Bunăoară, Imm. Kant consideră că invidia este un impuls firesc, înnăscut. În concepția filosofului de la Köngsberg, aceasta ne face să nu (ne) vedem propriul bine, întunecat de binele altora. După cum a remarcat în Întemeierea metafizicii moravurilor (1972), Imm. Kant consideră că invidia include un puternic element de ciudă, astfel încât îl determină
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și creativitatea. Asta Îl face adesea mai puțin disponibil pentru cei din jur, iar obligațiile cotidiene Îl plictisesc cumplit: vrea să fie liber. Evenimente: Dacă există un talent real, dacă dinamismul creator inerent acestui aspect se Întemeiază pe anumite capacități Înnăscute, personalitatea poate exploda În sensul bun al cuvântului. Aceasta se traduce printr-o conștientizare sau reconștientizare a identității, apoi prin dobândirea independenței, a autonomiei. Rezultatele acestei independențe sunt cele care fac ca tranzitul să aibă uneori o reputație proastă. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
care servește reproducerii, construim dragostea, erotismul, poezia, muzica... În ceea ce privește natura, extinsă într-un sens mai filosofic, ea poate servi drept axiomă pentru judecățile noastre de valoare. Doctrina universală a drepturilor omului s-a construit pe concepția omului purtător de caracteristici înnăscute, prin însăși natura lui. După cum am văzut în capitolul care tratează valorile universale și relative, această doctrină nu este fixă. Evaluându-ne experiența istorică, descoperim puțin câte puțin ceea ce suntem în profunzime și ce corespunde naturii noastre. Nu poate fi
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și oblivio (pentru memorie). 2) Mentis consternatio, privind somnul nenatural, reprezentată prin: a) somnus immodicus, profundus (la oamenii normali), b) somnus, lethargus, catalepsis (la bolnavi), c) stupor (apoplexie, epilepsie, catatepsie). 3) Mentis alienatio care cuprinde următoarele: a) stultitia (de cauze înnăscute), b) temulentia, animi commotio (de cauze externe), c) mania, melancholia, parenitis și paraphernitis (de cauză internă, cu febră sau fără febră). 4) Mentis defatigatio, desemnând starea de insomnie. La scurt timp, Jonston (1644), referindu-se de data aceasta în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
punct de vedere este acceptat și de către B, Peuleikhoff și K. Mester. Pentru nevroze au semnificație patogenă „situațiile de viață” ale individului, pe când în cazul dezvoltărilor anormale, factorul decisiv îl reprezintă terenul psiho-biologic constituțional ai acestuia sau o anumită „dispoziție” înnăscută care îi este specifică. Jenkins afirmă, referitor la „teren”, că „fiecare om se naște psihopat, dar prin educație, socializare și autodisciplină se transformă în homo domesticus”. Factorii normativi represiv-modelatori, școlar-educați anali, socio-culturali și moral-religioși, au un rol foarte important în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unică, asupra căreia vom reveni. Teoria menționată punea accentul pe o ereditate încărcată patologic a individului în sfera căreia erau semnalate stigmate atavice de degenerescență. Pentru Moebius, devierile endogene și aspectele lor psihopatologice, ca tablouri clinico-psihiatrice, sunt expresia unor dispoziții înnăscute ale individului. E. Kraepelin face distincția între tulburările psihice dobândite și cele legate direct de o anumită dispoziție constituțională, sau „teren patologic” al bolnavilor psihici. O. Bumke stabilește drept caracteristică pentru noțiunea de endogen absența decelabilă a unei cauze organice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exprimă prin formele de manifestare ale ființei umane. În sensul acesta, M. Boss afirmă că „a fi om există numai în și prin exprimarea în timp a existenței, în a duce la bun sfârșit a posibilităților de comportament personale și înnăscute față de cele care îi sunt sugerate omului”. Endonul are un caracter trans-subiectiv, motiv pentru care el este atât metapsihologie, cât și metasomatic, apărând ca un „simptom” sau ca un „fenomen”. El își va modifica modalitatea sa de „a se arăta
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de relație”. Winner consideră boala ca pe o continuare a personalității premorbide („temperamentul paranoiac genetic”), care, cu timpul, evoluează către paranoia. Krueger crede că paranoicii se recrutează dintre personalitățile cu o agresivitate constituțională, considerați de autorul citat ca fiind „paranoici înnăscuți”. K. Kolle descrie paranoicii ca pe niște personalități cu tendință la recluziune constituțională, oricând potențiali de a face o psihoză. După W. Mayer-Gross este foarte greu, în cazul paranoicilor, de a spune ceea ce aparține fondului constituțional al personalității acestora și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mare număr de oameni s-au supus unui mic număr de șefi ; și dacă, deci, supunerea este ceea ce oamenii au cultivat și exersat cel mai bine între ei, atunci suntem îndreptățiți să presupunem că fiecare dintre noi are în el înnăscută nevoia de a se supune, ca un fel de conștiință formală care poruncește: "Tu vei face acest lucru, fără să discuți ; tu nu vei face asta, fără să discuți" ; într-un cuvînt, e vorba de "vei face". Friedrich Nietzsche 51
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
e un lucru observabil, nu e dictat de real, e o "construcție a subiectului", precizează Piaget. Epistemologia sa constructivistă se opune atît empirismului, cît și ineismului 11: posibilele nu decurg din "experien-ța realului", ceea ce nu vrea să însemne că sunt înnăscute. Cercetările pe care le-a întreprins în jurul evoluției cunoașterii umane îl conduc pe Piaget la formularea unei mari legi care guvernează evoluția raporturilor între real, necesar și posibil (omul de știință elvețian precizează că necesarul este și el o "construcție
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
distilat din mere, specific regiunii franceze Normandia. (n. trad.) 10 Precum "banda lui Moebius": o foaie de hîrtie care, răsucită și prinsă la capete, nu mai are decît o singură față. (n. trad.) 11 Doctrină filosofică fondată pe acceptarea ideilor înnăscute. (n. trad.) Note și referințe 1 Marcel Conche, Anaximandre. Fragments et témoignages, PUF ("Epithémée"), 1991, p. 236. 2 "Drum prin pădure croindu-mi, ajunsei la o răscruce/ Și atunci apucai cea mai puțin bătută cărare/Și asta a înrîurit totul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mottoul lor: „Descoperirea bucuriei la locul de muncă”. Doar acest program oferă 193.330 de ocazii de a descoperi bucuria în acea fabrică din 1979. Noi avem ceva care să se compare cu asta? Japonezii par să aibă un simț înnăscut al înțelegerii modelării. Aduceți-vă aminte de acea vorbă orientală: „Mai multe picături fac un ocean”. Japonezii sunt mult mai dispuși decât noi să celebreze micile îmbunătățiri. Ei știu că cineva care vine cu o idee ce „nu valorează astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ansamblul restricțiilor care se exercită asupra competenței pentru a-i limita întrebuințarea și, ca atare, performanța fundamentează diversele utilizări ale limbii în actele de vorbire. Pe terenul gramaticii generative, s-a făcut distincția între o competență universală, formată din reguli înnăscute pe care se bazează gramaticile tuturor limbilor, și o competență particulară, formată din regulile specifice ale unei limbi, determinate de ambianța lingvistică. De exemplu, sintagmele nominale SN 1 și SN 2 din structura SN 1 + V + SN 2 sînt identice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tot astfel, în marele om, care este statul, clasele sociale inferioare trebuie să asculte de conducători. Statul ideal este acela unde domnește dreptatea, iar dreptatea este cultul competenței, adică fiecare să se ocupe de ceea ce este orânduit prin firea sa înnăscută și să nu vizeze că ar putea face orice. Aristotel (384-322 î.e.n.)a pus bazele filosofiei politice ca disciplină autonomă. Ideile sale își mai găsesc relevanță și astăzi, mulți termeni impuși de acesta mai sunt utilizați și în zilele noastre
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Nietzsche) vor contribui în mare măsură la geneza ideologiilor fasciste. Plecând de la ideea că totul este voință de putere, că această voință era firească, sănătoasă și binevenită, Fr. Nietzsche glorifică oamenii înzestrați cu voință puternică pe care îi consideră conducători înnăscuți , care impun instinctiv o anumită ordine socială, nemaiavând nevoie de nici o justificare pentru ceea ce fac. Liber este numai conducătorul înnăscut, toți ceilalți oameni devin sclavii săi. Etatismul are consecințe nefaste pentru libertatea umană atât în interpretarea fascistă cât și cea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
această voință era firească, sănătoasă și binevenită, Fr. Nietzsche glorifică oamenii înzestrați cu voință puternică pe care îi consideră conducători înnăscuți , care impun instinctiv o anumită ordine socială, nemaiavând nevoie de nici o justificare pentru ceea ce fac. Liber este numai conducătorul înnăscut, toți ceilalți oameni devin sclavii săi. Etatismul are consecințe nefaste pentru libertatea umană atât în interpretarea fascistă cât și cea utopică de tip socialist, comunist, el presupune sacrificarea libertăților individuale în numele unui bine general, situat într-un viitor nebulos și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Abraham; și teoria agresiunii ca rezultat a frustrării - W. Reich, W. Scott, Dollard, E.Miller), etologică - Laborit, K. Lorenz; și socio-genetică - L. Bercowitz, K. Horney, R.N. Goldenson. Gibbs, Treppert, Adler, Freud au explicat spontanietatea agresivității pornind de la o motivație agresivă Înnăscută și această ipoteză are multe argumente În favoarea sa. Dar agresivitatea poate fi activată și de situații În care apar frustrări ale satisfacerii unor impulsuri. Pornind de la acest fapt susținut de multe experimente, J. Dollard și colaboratorii săi au construit o
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
forțelor conservatoare, clericale, drept socialist; dimpotrivă, socialiștii, care erau suspicioși față de individualismul și atitudinea lui religioasă, presimțeau în el un clerical reacționar.“ (R. Monk, op. cit., p. 208.) 58 Sunt semnificative relatările surorii sale Hermine: „În multe privințe, Ludwig este profesorul înnăscut: totul îl interesează și știe să prindă și să facă clar din toate ceea ce este mai important. Am avut și eu de câteva ori prilejul să-l văd la lucru, deoarece și-a consacrat câteva după amiezi școlii mele de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
studiul lui Granovetter (1985) În comparație cu ceilalți autori amintiți. Abordarea sa are la bază conceptul de imersiune (embeddedness) a acțiunii În sistemul de relații sociale. În economia neoclasică se operează cu modelul actorului rațional subsocializat, ale cărui preferințe și dispoziții sunt Înnăscute, date, principiu ce impune oricărei acțiuni, indiferent de contextul social, normativitatea raționalității instrumentale. Ordinea socială este contractuală, de tip hobbesian, indivizii raționali alegând, prin prisma interesului propriu, să stabilească un contract social. Pe de altă parte, În sociologie se operează
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la optimizare este doar un element. Nu ne putem aștepta ca oamenii să-și îmbunătățească relațiile dintre ei și cu instituțiile sociale, pe baza unor lecturi, oricât de exemplare ar fi sursele acestora. Abilitățile de comunicare sunt, se pare, și înnăscute, sau oricum, la oamenii maturi se află deja structurate, și nu cu ușurință pot fi ele modificate. Dar o carte ca cea de față, scrisă într-un limbaj foarte accesibil, cu exemple concrete și sugestive, poate contribui substanțial la ridicarea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
aceleași mijloace fără scrupul, de care se servesc și politicienii. Stabilim deci că, dacă autorul rus e într-adevăr om politic, el răspunde asemenea numai unui om politic, nu poetului, care atare se bucură pe scara omenirii de un rang înnăscut atît de mare încît pe lîngă dînsul mulți dintre principii reali sînt numai niște bieți comedianți și tragicomedia mizeriei, înjosirii și meschinătății omenești, al căror corelat în politic este răpirea prin putere și amăgirea prin cuvînt" (Un răspuns rusesc, "Timpul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
bărbați: Jazz de Y.S. Laurent și Tsar de Van Cleef și Arpels. Scorpion Ambițioase, reflexive și uneori singuratice, nativele din Scorpion preferă miresmele profunde ascunse sub un covor de flori într-un parc strălucitor. Aveți atâta siguranță și mândrie înnăscute, încât gravitați în mod firesc către acele parfumuri care sunt pe măsura voastră, cum ar fi: Poison de Dior sau Shalimar de la Guerlain. Vi se potrivesc, de asemenea, L’Air Du Temps de Nina Ricci, Mitsouko de Guerlain, Mystère de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
aceste măști tot ce detestă mai mult: dezgusturile sale, disprețurile, scârbele, ranchiunele, ororile, urile. Cu toate acestea, nota dominantă a spiritului său e... elegia. Nu-i rămâne, desigur, decât să se accepte tel-quel și să lucreze În spiritul harurilor sale Înnăscute. Să lucreze scriind și transferând aceste contradicții unor personaje fictive. Colac peste pupăză, Își descoperă și o manie a persecuției, care complică și mai mult supraîncărcatul peisaj mental. În fapt, ce e real și ce excrescență resentimentară În acest du-te-vino
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
acțiune al omului, având la bază variate forme de transmitere a experienței acumulate de întreaga specie umană în timp și spațiu. Învățarea începe odată cu nașterea, copilul reacționând cu precădere la stimuli ce acționează direct asupra organismului, formându-și primele reflexe înnăscute, ereditare: alimentare, apărare, orientare, investigare. Odată cu învățarea limbajului din mica copilărie, se instalează reacțiile - cuvinte și reacții verbale la stimuli neverbali. Are loc mai întâi învățarea neintenționată, ludică și apoi, în perioada preșcolară și școlară, învățarea intenționată, acționând capacitatea de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
variate forme de transmitere a experienței acumulate de întreaga specie umană în timp și în prezent. Învățarea începe odată cu nașterea, când copilul reacționează cu precădere la stimulii ce acționează direct asupra organismului, formându-și primele reflexe, pe fondul unor reflexe înnăscute (alimentare, apărare, orientare, investigare). Odată cu învățarea limbajului, încă din mica copilărie, se instalează reacțiile cuvinte și reacții verbale la stimuli neverbali. La copilul mic se instalează întâi învățarea neintenționată, prin joc, iar odată cu perioada școlară, și chiar din perioada preșcolară
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]