104,540 matches
-
biblicele căi ale Domnului - mă rog...!, se enervează el. Că mă scoți din toate logicile mele, de mă simt ca Mona Muscă, Doamna pură a politicii românești obligată să renunțe la Legea lustrației... Ce-am vrut să spun? - Asta mă întrebam și eu... - ...Noa, bine-bine! A: apăi, mă, cuscre, eu de câte ori văd la televizor personalități politice și mai ales administrative adresându-se reporterilor cu voci și fețe grave de inși suferind de iremediabilă responsabilitate civică, văd în imaginație reportaje teve cu
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
nu lipsesc încurcăturile ŕ la Caragiale (că doar sîntem pînă-n 1888...): "D-na Bîscoveanu, divorțată de un Manu, era o văduvă blondă și frumoasă și căuta un al doilea bărbat. Cu prilejul uneia din vizitele mele la Franszenbad, m-a întrebat dacă văzusem la Karlsbad pe Ienăchiță Văcărescu și ce face? Și cu cine se plimbă? Și cu cine vorbește? Întîlneam zilnic și pe conul Ienăchiță (tatăl Elenei Văcărescu) așa încît am putut să-i dau lămuririle cerute. Era pe ghimpi
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
din Dilema veche. Rubrica este, fără îndoială, una dintre cele mai savuroase, dar ne-am fi așteptat la ceva mai original. În fine, un interesant și binevenit interviu îi ia Marius Chivu lui Andrei Codrescu, scriitorul american de origine română. Întrebat dacă este la curent cu polemicile intelectualilor români, A.Codrescu mărturisește: "Am un apetit anormal pentru literatura voastră. Devorez revistele și cărțile pe care le primesc și citesc ziarele pe Internet. Polemicile au grade mai mari sau mai mici de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
numai gânditorii politici moderni sunt cei care au definit trăsăturile modernității politice, ci și intelectualii de astăzi sunt chemați să aibă un rol sporit în modernizarea politică a Republicii Moldova. Acesta a și fost sensul comunicării lui Vitalie Ciobanu, care se întreba în titlul alocuțiunii sale ce pot face intelectualii pentru europenizarea Basarabiei. Definind intelectualul drept un neguțător de idei, care lucrează așadar cu concepte, sarcina să este aceea de a convinge cetățenii să urmeze un anumit proiect sau altul, adică a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
frontieră între două lumi și a doua concepții de viață, civilizații și două stiluri de viață. Europa că paradis promis, definit prin antiteza, descris prin ceea ce era "dincolo"-ul Europei, adică mitralierele sovietice. Europa că nostalgie: deja Nicolae Iorga se întreba " Ce înseamna Europa?" în contextul influienței din ce in ce mai crescute a mișcărilor antidemocratice din occident". Am citat in extenso acest inventar făcut de Alexandru Mironov al reprezentărilor Europei din imaginarul colectiv pentru că toate aceste reprezentări subzista încă în discursurile publice din Republică
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de Prof.univ.dr. Dan Pavel și de Prof. univ.dr. Daniel Șandru. În finalul evenimentului, Mircea Mureșan a declarat: "M-a bucurat inițiativa domnului Bocancea de a realiza aceasta carte. 25 de ani au vorbit mulți despre Revoluție și nu ne-a întrebat nimeni despre această pe noi, cei care am participat în teatrul de operații. E o lucrare care cred că va trezi interesul celor ce căuta adevărul despre Revoluție". Cu toate că a fost conceput pentru a se desfășura pe parcursul anului 2014, proiectul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
negru al diavolului, până și cel mai fanatic credincios cedează. Cele douăzeci și cinci de milioane de dolari puse pe capul numărului doi al terorismului mondial au fost mai puternice decât toată îndoctrinarea pusă în joc de mințile bolnave ale teroriștilor. Mă întreb dacă înșiși organizatorii marilor atacuri contra Occidentului sunt doar niște demenți puri și duri ori dacă, la rândul lor, atârnă de pungi cu bani suficient de mari pentru a-i transforma în entități non-umane. În teorie, teoriștii sunt "soldați sfinți
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
național. Să citim un fragment, edificator asupra manierei retoric-publicistice utilizate de Radu Pavel Gheo: "dacă treceți printr-un oraș ardelenesc și vedeți vreun băiețaș cerând ceva pe ungurește la o cofetărie, luați-l imediat de guler, fără să-l mai întrebați altceva. Altfel o să vă spună, cu accentul lui nesuferit, că voia o înghețată. Dar să nu-l credeți: de fapt, el voia să ne ia Ardealul. Asta vor toți, asta urmărește de aproape o sută de ani tot neamul lui
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
i-or fi făcut lui Haralampy la Bălăceanca, nu-mi dau seama... Cert este că e cu totul schimbat: la întoarcere i-a sărutat mâna soacră-si, încât biata femeie a rămas înțepenită timp de două minute, după care a întrebat-o cu blândețe ce film e la televizor... - Columbel și Columbica, a răspuns femeia încă speriată de gestul ginerelui. Îi serial pe B1... - Da?, s-a minunat el. Bravo! Apoi a îmbrățișat-o pe nevastă-sa Claustrina îndelung - ceea ce nu
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
-mi-l în timp ce tocmai suna telefonul. - Da, familia Haralampy, a răspuns Claustrina. S-a întâmplat ceva ? Cum ? Vă lipsește televizorul din birou și stiloul "Parker" ? Era directorul de la Bălăceanca. No comment!, vorba lu' B1 Tv, via Columbeanu... - Noa, și ? a întrebat calm Haralampy. Televizorul l-am luat, fin'că la ,Philips"-ul lui brazilienii joacă mai bine decât la MegaVijănu' tău... Poate că avea dreptate, pentru că, sărmanii brazilieni, în frunte cu Ronaldo și Ronaldinho cu tot, se chinuiau să țină pasul
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
începuturi de vise în care, monștrii cu mult mai arătoși decât cei din filmele americane de groază, ieșeau prin micul ecran și îmi înfigeau colții sau ghearele în carotidă! Urlau la noi, la toți ai familiei, în timp ce ne smulgeau scăfârlia întrebându-ne cu vocea domnului Președinte Traian Băsescu: -Vreți să trăiți bine ? Na-vă, trai! Și ne trimeteau cu scalpul la cerșit la poarta Cotroceniului și la intrarea în Palatul Victoria cu o armată de reporteri tv după noi... Ba, într-
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
ne-am face noi fără Moldova care a dat țării genii precum Mihai Eminescu, Andreea Marin-Bănică jr., Ciprian Porumbescu, Mihaela Rădulescu, George Enescu...? Răzvan Lucescu, antrenorul echipei Rapid: "-Avem cea mai frumoasă echipă, care practică cel mai frumos joc..." Haralampy, întrebându-mă: -Auzi, badiule: ești sigur că Răzvan Lucescu nu a fost la meciul Jiul - Rapid din ultima etapă a campionatului ? Coriolan Haralampy, psihosociolog: -Dragu' mieu, știi ce nu mă interesează cel mai mult și mai mult din toate programele de
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
Gheorghe Grigurcu Opinii. André Frossard: "poți să mă întrebi ce vrei, fără restricții, eu voi spune doar ceea ce vreau eu să spun". T. Mazilu: "dacă-l întrebi pe un prost cît e ceasul, îți va răspunde că n-are importanță deoarece timpul e relativ". Interviul e neîndoios o specie
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
Gheorghe Grigurcu Opinii. André Frossard: "poți să mă întrebi ce vrei, fără restricții, eu voi spune doar ceea ce vreau eu să spun". T. Mazilu: "dacă-l întrebi pe un prost cît e ceasul, îți va răspunde că n-are importanță deoarece timpul e relativ". Interviul e neîndoios o specie ingrată. Inteligența celui ce pune chestiunile se poate lovi lesne fie de limita subiectivă (volițională) a repondentului, fie
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
mijloacele la îndemînă, desfășurate în libertate...". G. Poulet e apreciat pentru conceptul "extraordinar de fertil" al "gîndirii nedeterminate", pe care o socotește, entuziast, a fi izvorul marii literaturi, al marii filosofii: "De ce nu și al celei mai bune critici? se întreabă criticul român. Nedeterminarea este mai bogată, mai plină, mai densă decît contrariul ei - este zonă liberă, a tuturor posibilităților, a tuturor proiectelor - nu e bine să o îngustăm prea tare, de dragul sensului unic totdeauna, mai sărac și mai trist și
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
bănuitoare, versatilă, glisantă, inextricabilă, persecutată de scenarii apocaliptice". Reciproca este valabilă pentru că Cesar personajul este un narator secundar care-și înregistrează scenariile, experiențele. Ambiguizarea instanței narative este evidentă, vocea narativă aparține simultan unuia și aceluiași autor. Autorul real complică dilema întrebându-se: "Dar cine este autorul? Eu, autorul (sau el, autorul...) am început cartea compunând un personaj care este prins într-un elan narativ delirant, cu accente de mitomanie, de paranoia. Dar imediat eu, autorul (sau el, autorul...), m-am molipsit
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
preluat metoda, am produs ficțiune în felul său și în locul său, am avut vedenii ca și el, am trăit istorii fantasmagorice ca și el, am umplut golurile lumii lui, am devenit o prelungire a sa. încât e firesc să mă întreb, iarăși, nedumerit: cine este autorul? Cine este acest autor care a intenționat să scrie povestea unui cuplu de îndrăgostiți ce au o legătură secretă și neortodoxă și sunt urmăriți de un bătrân obsedat? Cine este autorul, dacă povestea îi scapă
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
despre Bartolomeu dar era dezamăgit că nu i-a urmat sfatul de a nu se mai întoarce în România comunistă și de a rămâne în lumea liberă, eventual chiar la Montreal. Mai tarziu, cred că în anul 2006, l-am întrebat pe IPS Bartolomeu dacă își aduce aminte de acea discuție cu părintele Popescu și mi-a confirmat că își aduce aminte așa a fost. Însă ne-a explicat (mai erau de față prietenul meu bun, prof. Manea Pompiliu și câțiva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mlădieri de gand și zâmbete cu ochi luminoși: „număr în tranșă: dimineți, boabe de roua / apusuri de soare // atâta distanță-ntre noi și atâta uitare” („Pescăruși în furtună”). Idem poeziile: „Azi nu te mai privesc, frumoaso, în ochi”, „Nedumerire” („Mă-ntreb și azi de te-am aflat vreodată / deși la braț am mers in necuprins / de chipul tău cu irizări stelare / nici glonțul nopții nu s-ar fi atins”). Alt nivel tematic se organizează din poezie cu tentă christică nu întotdeauna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
recreații noi! Fără a fi istorici sau critici literări în domeniu, totuși, fie și numai din motivul de a ne bagă singuri în vorbă (nu de alta, dar nu ne mai rabdă gură!), ne dăm și noi cu părerea și întrebăm: 1. cam pe unde ar fi versurile, apoi ideea în înșiruirea de cuvinte: „Melcul e un tanc mai mic cu două mitraliere/tancul e un melc mai mare/mult mai periculos/Și unul și altul înaintează spre o viață mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a-mi pune singur ștreangul, că doar asta mi-a mai rămas, că nu cumva să ajung năuc pe lumea cealaltă (oricum nu știm de unde venim și încotro o luăm, dar mai știi că mă ia aia la rost?!!), mă întreb: 1. dacă obrazul celui de la tribuna, celui pus în pagina de ziar, celui de la radio sau de pe micul ecran, drept ,,personalitate”, a devenit mai gros decât soricul porcului scăpat netăiat la primul Ignat? Întrebarea e valabilă și pentru cei ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de roată - trecută prin carne de câine câțiva scheletici copaci cerșesc - zadarnic pe deasupra inimilor de fier ale mașinilor Dumnezeu - aruncat de suflul arogantei TIR-urilor dimpreună cu cadavrul de câine în sântul șoselei - stă cu aureola prăfuita - între palme: se întreabă - ca-ntr-un bocet ce căuta El - în această strivitoare străinătate de-acasă INSTABILITATE niciun lucru nu e la locul lui mi-e teamă să-mi spun chiar numele - că nu cumva - cât timp îl rostesc - să se schimbe - și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
viselor pot umbri soarele speranțelor ce vor cădea din cerul inimii în țărâna ce a mai rămas din cuvintele noastre obosite de vremea fiecărui Destin în parte. 1011. Cine poate ruga fulgerul inimii să lumineze adevărul vieții? 1012. Cine poate întreba, intrebarea de:"a fi" ca sa-si obțină un raspuns? 1013. Nu-ți acoperi privirea cu viitorul ce-ți va aduce moartea ci vezi trecutul ce-ți uită viața. 1014. Care până nu-și are aripa ei spre a zbura dincolo de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nu dorm, ci le pasă de cei rămași „orfani de țară”. Din păcate nu toți, dar un om că dumneavoastră este un imbold pentru ceilalți și cum spun americanii „one single person could make a huge difference”. Pot să vă întreb dacă mai aveți și alte proiecte pe viitor, acum ,aproape de aniversarea „fragedei vârste” de opt zeci de ani? NP: Da, aș mai avea un proiect important după care, dacă reușesc, pot închide ochii mulțumit că n-am făcut umbră pământului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
întoarce...newermor. știu c-ai pus bucate potrivite doar în saci că nu avem samari calea o vom face pasămite tot desculți pe uliți de coșmar. drumu-i lung, dar unde ne va duce n-am știut și nici n-am întrebat; ni s-a năzărit pe zări o cruce printr-un vis, în nopți de sabaat. hai femeie nu va fi departe. drumu-i greu și de aceea-i lung. în gulagul viselor deșarte numai lașii lumii nu ajung. nu regret că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]