3,274 matches
-
legionarilor. (ss) Nistor Chioreanu întrebare Petrașcu Niculae: Când și unde v ați văzut cu Eugen Teodorescu, la întoarcerea din Germania, cine a mai participat? Răspuns: M am văzut în casă la Nelu Rusu în strada Teiul Doamnei cu Eugen Teodorescu, întrevedere la care a participat și Vică Negulescu și Nistor Chioreanu. (ss) Niculae Petrașcu întrebare Chioreanu Nistor: Ați participat la consfătuirea de la Nelu Rusu, cine a luat parte și ce instrucțiuni ați primit și din partea cui? Răspuns: Am participat la consfătuirea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nostru!”. M-au podidit de-a binelea lacrimile, căci bănuiam furtuna de sentimente ce bătea în acel moment în sufletul Căpitanului, la vederea familiei sale. Numaidecât au fost invitați de un ofițer să intre în Corpul Gărzii, unde a decurs întrevederea. Am așteptat cu inima strânsă întoarcerea lui. Eram cuprinsă de o mare emoție. Îl văzusem pe Căpitan. De o lună întreagă din ziua arestării sale, nimeni nu dăduse cu ochii de el; nici măcar familia lui. Și acum, iată, datorită încăpățânării
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
numit de Petrașcu. Cea de lângă ea era D-na Livia, soția lui Nicolae Petrașcu. Eram toți surprinși, nedumeriți. Prea departe ca să putem vorbi unii cu alții; ne-am făcut doar semne de recunoaștere. Atât. N-am aflat niciodată de ce această întrevedere? în ce scop s-a făcut, în favoarea cui, ce s-a urmărit cu ea? O fi fost vreo urzeală la care mai târziu s-a renunțat? Mister. Am fost dus înapoi la Uranus, tot singur în celulă. Popa Aurel (Popicu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că iarna zilele sunt mai scurte și frigul durează. Oricât ar fi de zdravănă o umbră, tot n-are cum să se simtă excepțional. Nu e vina mea. De fapt, a nimănui. Asta-i soarta umbrelor. Am să vă înlesnesc întrevederea și o să-ți spună singură cum îi merge. Paznicul a luat o legătură de chei de pe perete și le-a băgat în buzunarul paltonului. A căscat de n-a mai putut cât s-a încheiat la ghetele lui din piele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în apele mele, privesc păsările, spuse Umbra. Îmi face foarte bine. Ele n-au nici o legătură cu perfecțiunea orașului. Nu le interesează Zidul, poarta, goarna... Gândește-te și tu la ele când ești abătut. Am auzit vocea Paznicului. Se încheia întrevederea mea cu Umbra. Nu mai veni o vreme pe la mine, îmi șopti Umbra pe când mă pregăteam să plec. La nevoie, voi găsi eu o cale să iau legătura cu tine. Dacă ne întâlnim prea des, o să trezim suspiciunile Paznicului. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
răspunde cu violență. Când două persoane se afla în interacțiune, siguranță de sine a uneia dintre cele două persoane și tendința comportamentală de a domina pot declanșa sau stimula agresivitatea celeilalte persoane. Acest lucru devine evident și în cazul unor întrevederi sau intervenții profesionale cu persoane depresive. Depresia poate avea o latură agresivă intensă negând prezența benefică a celuilalt, descalificat astfel sub aspectul capacității de a intra în relație cu persoana depresivă (Lerner, 1990). Tema morții este de asemenea prezentă în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ciudată, căreia nu putea să-i găsească explicație. O familie necunoscută, care nu era înscrisă pe lista lui, solicită un consult pentru bebelușul lor în vârstă de aproximativ 1 an. Medicul de familie acceptă, considerând că e o urgență. în timpul întrevederii cu familia, doar tatăl vorbește. Orice întrebare adresată de medic mamei, primea răspuns din partea tatălui care nu o lăsa să răspundă și prelua discuția. Consultând copilul, medicul nu găsește nici un semn clinic, copilul e sănătos. Doar niște escoriații și vânătăi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a promovat principii privitoare la jurnalismul catolic, recunoscând locul presei în societate (diferit de cel al cărților). La scurt timp după alegerea sa (în februarie 1879), Papa Leon XIII a participat la o audiență cu mii de ziariști catolici prima întrevedere pontificală de acest fel demonstrând astfel importanța acordată presei 117. În cadrul ei a vorbit despre răul provocat de "acea desfrânată libertate de a tipări orice, care ar trebui numită mai degrabă libertinaj", deoarece prin intermediul ei s-au otrăvit suflete, iar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai continuau. Lui Roothaan îi era teamă că revista și împreună cu ea, Societatea, ar fi putut fi amestecate în probleme politice și sociale. Propunerile preoților Taparelli, Curci și Liberatore au primit un impuls decisiv din partea Papei Pius IX, într-o întrevedere a acestuia cu Roothaan, ce a avut loc la Gaeta în decembrie 1849216. După acea întâlnire, au început pregătirile pentru lansarea revistei, al cărei prim număr a apărut patru luni mai târziu. Începutul a fost nesperat de bun, deoarece în urma
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
avea loc curând (în acest sens, un oficial israelian aprecia că "impunerea unei asemenea aparente de soluție parțială din afara este contrară însăși ideii de pace");370 la 9 martie, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a anunțat (la doar câteva ore după întrevederea cu președintele Barack Obama) ca va construi 1600 de apartamente în Ramat Shlomo, cartier arab din Ierusalimul de Est (această atitudine a declanșat cea mai gravă disputa diplomatică dintre SUA și Israel, determinându-i pe palestinieni să suspende o nouă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
o comunicare orală eficientă, managerul sau funcționarul public trebuie să aibă în vedere următoarele elemente : a) crearea condițiilor: se va rezervă timpul necesar; se vor evita întreruperile și deranjul din partea altor persoane; se va crea o ambianța plăcută. b) începutul întrevederii: managerul va căuta să facă în așa fel încât cel cu care comunică să se simtă bine; managerul va conduce convorbirea astfel încât solicitantul să treacă repede la subiect. c) modul de desfășureare a convorbirii: se va preciza problemă care se
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
faciale, modulațiilor vocii, gesturilor și posturii corpului, care are loc în cadrul comunicării orale, directe, față în față. În cadrul comunicării non-verbale se poate analiza și mediul în care are loc comunicarea. Ambientul contribuie la o bună desfășurare a ședințelor sau a întrevederilor de orice fel. 1.3. Strategii de comunicare în serviciile publice Un mesaj depinde nu numai de conținutul acestuia sau de canalul de comunicare, ci și de impactul anticipat la nivelul receptorului. Cu alte cuvinte, pentru o comunicare dată, este
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
o comunicare orală eficientă, managerul sau funcționarul public trebuie să aibă în vedere următoarele elemente : a) crearea condițiilor: se va rezervă timpul necesar; se vor evita întreruperile și deranjul din partea altor persoane; se va crea o ambianța plăcută. b) începutul întrevederii: managerul va căuta să facă în așa fel încât cel cu care comunică să se simtă bine; managerul va conduce convorbirea astfel încât solicitantul să treacă repede la subiect. c) modul de desfășureare a convorbirii: se va preciza problemă care se
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
faciale, modulațiilor vocii, gesturilor și posturii corpului, care are loc în cadrul comunicării orale, directe, față în față. În cadrul comunicării non-verbale se poate analiza și mediul în care are loc comunicarea. Ambientul contribuie la o bună desfășurare a ședințelor sau a întrevederilor de orice fel. 1.3. Strategii de comunicare în serviciile publice Un mesaj depinde nu numai de conținutul acestuia sau de canalul de comunicare, ci și de impactul anticipat la nivelul receptorului. Cu alte cuvinte, pentru o comunicare dată, este
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
plecarea lui Ceaușescu, care poate fi însoțită de fenomene foarte dureroase”. La începutul lunii iulie 1989, cu ocazia consfătuirii de la București a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, are loc întâlnirea dintre Ceaușescu și Gorbaciov. în timpul întrevederii, cei doi conducători au exprimat satisfacția de a se reîntâlni și a avea un schimb de păreri în probleme de interes comun și s-au informat reciproc în legătură cu o serie de aspecte ale preocupărilor interne. Au fost abordate, totodată, relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sovietică „nici măcar teoretic” și că aceasta „este împotriva oricărui amestec în treburile interne ale altor state și intenționează să urmeze ferm și neabătut această poziție, așa că partea americană poate considera că noi i-am dăruit ei doctrina Brejnev”. în finalul întrevederii, Aboimov consemnează faptul că, dezvoltând această teză, „am reținut atenția interlocutorului că, tocmai pornind de la aceste considerente, Uniunea Sovietică s-a pronunțat și se pronunță ca și până acum împotriva convocării Consiliului de Securitate pentru examinarea situației din România”. Răspunzând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în august 1975 a marcat puternic evoluția relațiilor internaționale, iar tema securității în Europa a fost abordată și de delegații Vaticanului. La 16 octombrie 1976, cardinalul Luigi Poggi a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe de Valentin Lipatti, iar detaliile întrevederii au ajuns și la cunoștința Securității prin intermediul aceluiași informator „Gh. Stoenescu”. Acesta nota că “întâlnirea a fost așteptată cu interes deosebit de mons. Poggi care era preocupat și emoționat tot timpul”, iar „discuțiile s-au purtat la modul general, urmărindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România cunoștea destul de bine care era pentru sine miza tactică a acestui conflict și a început, din proprie inițiativă, o apropiere de China, explorând restricțiile chineze față de Uniunea Sovietică. în aprilie 1963, Gheorghiu, ambasadorul român la Beijing, a cerut o întrevedere cu liderul chinez Peng Zhen, atrăgând atenția asupra divergențelor româno-sovietice, în special a celor din cadrul CAER, și explicând din nou că ceea ce s-a întâmplat la conferința de la București nu făcea parte din planurile lui Dej. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Dunării”, demers numit și Planul Valev; potrivit acestui proiect, Delta Dunării și alte câteva teritorii românești ar fi urmat să facă parte dintr-o zonă economică transnațională de dezvoltare, controlată în principal de sovietici. Ideea a iritat autoritățile române. La întrevederea pe care a avut-o cu ambasadorul chinez, Dej a criticat Planul Valev: „A fost o acțiune extraordinar de perfidă”, a spus el. Câteva zile mai târziu, periodicul românesc Viața economică publica un articol intitulat „Un concept de violare a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
actul de agresiune comis de Uniunea Sovietică împotriva Cehoslovaciei ca fiind „imperialism socialist” și a declarat românilor în fața lumii că „poporul chinez vă sprijină”. A doua zi, Ceaușescu a adresat mulțumiri Chinei în mod expres. La 12 noiembrie, într-o întrevedere cu Duma, ambasadorul român la Beijing, Zhou En-lai a recunoscut că restrângerea relațiilor sino-române din ultimii ani „se datorează în totalitate Marii Revoluții Culturale”. El a exprimat regretul său României și și-a asumat oarecare responsabilitate pentru stagnarea dezvoltării relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
N.A. Bulganin, șeful guvernului sovietic, apoi cu toți membrii Prezidiului CC al PCUS. Potrivit lui Bodnăraș, la prima întâlnire cei doi lideri sovietici au apreciat ca „foarte pozitiv” ajutorul PMR în problema ungară. în schimb, Prezidiul a fost de părere că întrevederea româno-iugoslavă „nu a dat prea mult”, dar în cele din urmă a recunoscut că românii au acționat „just”. La rândul său, Gheorghiu-Dej a expus sovieticilor necesitatea de a nu se ascuți relațiile cu Iugoslavia: „Noi am atras atenția acolo asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu Tito. Pe parcurs însă, probabil la sugestia iugoslavilor, s-a recurs la „canalul românesc”, cei doi lideri căzând de acord asupra unei întâlniri la jumătatea drumului, la București, pentru perioada 1-2 august 1957. Există foarte puține informații cu privire la această întrevedere atât de importantă și de aceea asupra ei s-au făcut multe speculații. Ea pare să se fi desfășurat mai curând ca o întâlnire de afaceri, dacă avem în vedere sensul noii politici a Uniunii Sovietice față de Iugoslavia, așa cum a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
XX-lea, față de RPF Iugoslavia URSS a dus o politică «de a împărți ultima bucată de pâine» (caracteristică politicii URSS față de țările socialiste), acum, fără a înceta sforțările pentru apropierea Iugoslaviei, se duce o politică a avantajelor reciproce”. Urmărind consecințele întrevederii din 1-2 august, cercetătorul american de origine română Sergiu Verona a avansat o ipoteză îndrăzneață. Analizând greutatea „ofertei” iugoslave (alinierea, în mare măsură, la punctele de vedere sovietice asupra relațiilor internaționale, recunoașterea R.D. Germane, promisiunea participării la Consfătuirea din noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
gest de aceeași valoare, iar acesta ar fi putut consta în promisiunea retragerii trupelor sovietice din România. Cel puțin deocamdată, această ipoteză este susținută doar de argumente conjuncturale. Mai degrabă problema ungară pare să fi fost capul de afiș al întrevederii. Dintr-o adresă a lui I.V. Andropov către CC al PCUS, din 29 august 1957, rezultă că iugoslavii și-au exprimat la întâlnirea de la București opoziția față de organizarea unui proces al lui Imre Nagy, considerând că „acesta va duce, iminent
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de lămurire” în culise, activitate la care participau nu liderii mișcării - pentru a nu da impresia de exercitare a unor presiuni - ci delegațiile partidelor frățești. într-o astfel de acțiune au fost angrenați în noiembrie 1957 și reprezentanții PMR. în întrevederea care a avut loc în zilele anterioare consfătuirii cu delegația poloneză, aceasta și-a precizat încă o dată punctele de vedere: respingerea spiritului proiectului de declarație, deoarece ar fi tensionat relațiile cu țările capitaliste, în loc să meargă pe linia coexistenței pașnice; opoziția
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]