2,732 matches
-
lui. „ - Pre’ multe cozi de topor.. pre’ multe..!” „ - Da’ spune, odată.. moș Angheluță, nu mă mai fierbe.. așa !” „ - Au schingiuit-o, dragu’ moșului, au supus-o la cazne de neînchipuit.. antihriștii, bătuiar Dumnezeu.. „ Spune, unde-i „banditul”, spune !”, urla Bojoagă întruna la dânsa, cu o căutătură înfricoșătoare în ochi... „..Da’ e’, n-o scos o vorbă, dragu’ moșului.. o vorbă măcar pân’ ș-o dat... înțălegi, păn’ ș-o ..!”, și strângând din măsele să crape.. o lacrimă i se prelinse pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și plin de amenințări.. Ei scormoneau cu ochii adâncimea codrului, pe versantul estic al Danciului, prin minte trecându le fel de fel de gânduri. La fiecare trosnet de vreasc călcat, toți tresăreau ca scuturați de un fior. O mitralieră toca întruna, nimicitor, ținându-i pe loc și, tăindu-le retragerea spre nord. Valea Cheilor ăuia de trăsnete de arme automate și rafale de mitraliere. Baltă, liniștit... părea că nici nu le aude.. Își privea camarazii, pe fiecare în parte... și-i
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
își zise scuturat ca de un fior rece, știind bine că sfârșitul nu-i departe. Datoria lui, grija, dragostea față de ei, sacrificiul propriei vieți, chiar dacă pentru scurt timp, erau clare la acest om, atât de puternic și generos. Mitraliera toca întruna, la comanda unui glas gros. Snopurile de gloanțe, mușcau adânc din trunchiurile copacilor, și din stânca de cremene, ținându-i pe loc. „ - Trebuie adusă la tăcere..!”, își zise Baltă și, strecurându-se printre tufișuri la adăpostul întunericului dispăru... dispăru ca
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de mort. Pe mijlocul drumului, un mic cortegiu înainta, cu prapure negre și Sfânta Cruce, cu preotul în odăjdii negre și lumânări aprinse... către cimtir. Dricul era urmat doar, de câțiva bătrâni... neamurile cele mai apropiate ale moartei. Clopotul bătea întruna,rar și stins.. bătea tulburător de adânc cu vibrații în carne. Preotul, bătrân, cu barba albă până la brâu, cădelnițează cu ochii îndreptați către Cer, murmurând...” Odihnește, Doamne, pe roaba Ta, Anghelina.. unde drepții se odihnesc..!”, mirosul de tămâie și feștilă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
brâu, cădelnițează cu ochii îndreptați către Cer, murmurând...” Odihnește, Doamne, pe roaba Ta, Anghelina.. unde drepții se odihnesc..!”, mirosul de tămâie și feștilă arsă , plutește în aer.. Cortegiul se oprește în răstimpuri și preotul citește din Evanghelii.. Clopotul bate.. bate.. întruna... bate într-o dungă... bate rar și adânc, parcă ar număra clipele... Trupa de milițieni, cu Baltă în lanțuri.. ajunse dricul din urmă. „Ce-o făcut din tine, Gheorghiță, mămăicămamă... ce-o făcut, ticăloșii ?!”, o altă bătrânică izbucni în bocete
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
demonică, fără îndoială. Mă întreb ce impuls se poate dezlănțui într-o ființă omenească, cuprinsă de orbire în așa măsură încât să-și ucidă fratele. Oricât mă străduiesc, nu reușesc să aflu nici un fel de răspunsuri și totuși mă zbat întruna să cercetez resorturile sufletului ei, nădăjduind să găsesc argumentele de netăgăduit prin care aș putea s-o absolv. După ce, în tinerețe, am scris o tragedie despre Medeea, imitându-l pe Euripide, înainte de a cunoaște locurile faptelor ei îngrozitoare, îi caut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
preajmă, căutând îndurerată bucăți din trupul lui. Fratele ucis, dezmembrat și semănat în țărână devine un topos recurent în toate replicile piesei. „Mi-am sacrificat fratele care e carnea și sângele meu.” Medeea își smulge părul cu disperare și repetă întruna fraza aceasta. Nu reușește să găsească o consolare sau o motivație care s-o absolve. Chiar această obsesie o va face să-și urască soțul, omul pe care l-a iubit până la pierderea de sine, Iason, cel care însă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Aici, din păcate, nu găsesc pe nimeni care să-mi istorisească fapte demne de a fi puse în poezie. Îmi dau seama că scrisul meu comunică numai un început de plictiseală, de repetare perpetuă. Vâna poetică a secat și descrie întruna același peisaj, în care nu se petrece niciodată nimic nou: soarele care răsare, valurile mării, arborii, păsările ce zboară împrejur, mulsul oilor, balega pe care calc. Și ce să mai spun de câinele Imperator, de pisică și de obsesia mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
frumuseți Încă mai există pe Pământ pe care nu știm să le conservăm pentru generațiile viitoare! Ce spirit malefic ne Îndeamnă la autodistrugerea Paradisului nostru terestru? De ce, de ce?! 181 Noaptea acoperă pământul cu negrele-i aripi, curând, un greier cântă-ntruna, fără de răgaz... LUXURIANTA PĂDURE TROPICALĂ Pădurea tropicală din zona Cairns Învăluie dealurile litorale ca o mantie verde protectoare, constituind una dintre numeroasele obiective ale Australiei Înscrise pe lista Patrimoniului Universal (1988). Este o dimineață senină, cu soare blând care-și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și Bun»: „IORDACHE: Ăsta e nițel cam Țicnit... De ce mușterii am parte eu astăzi!... Frumos carnaval”; „NAE: La colț? Aideți să punem odată la cale Încheierea comèdiei ăștia...”; „IORDACHE (căzând obosit pe un scaun): De azi-dimineață!... de azi-dimineață, asta merge Întruna așa! Ce goană! Ce goană turbată! Doamne, Doamne, isprăvește odată istoria asta!...”; „UN GLAS DE FEMEIE (d-afară): Dar asta, comèdie!”; „VETA: A scăpat sărmanul... Ce comèdie! Doamne sfinte! ”; „FARFURIDI: Prefectul trebuie să ne dea cheia comèdiei ăștia...”; „TRAHANACHE: E
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mine. Am Înțeles că el nu vrea să fie intervievat. Nu poate. Când Începe să vorbească Îl apucă plânsul. Sunt foarte mulți oameni care nu... Nu poate. El vrea și are atâtea de spus... Cu mine discută, dar plânge, plânge Întruna. Și eu am luat medicamente... ca să nu plâng... Eu vă mulțumesc. Dacă vă mai amintiți ceva... Era groaznic - să faci munca aceea atât de umilitoare și să trăiești mai departe. Toaletă nu era, era latrină, ceva groaznic. Să-i spun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
că nu pot să mă duc la el. Nu pot. Am fost acum șase ani la Los Angeles, la fiica cea mare - acolo locuiește acum - a fost un cutremur foarte puternic și m-a zdruncinat vreo 10 ore și jumătate Întruna și nu suport zborul. Niciodată nu mi-a plăcut. Nu mi-e frică de moarte, sunt un om echilibrat, dar se pare că sistemul nervos sau structura cardiacă nu suportă. Nu pot să mă duc, că altfel m-aș duce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Când erați Împreună cu tatăl dumneavoastră comunicați, vorbeați? E interesant ce vorbește un tată cu fiul său În asemenea situații, În situații-limită... - Nu prea se vorbea - eram atât de epuizați, că abia vorbeam. Despre trecut nu prea vorbeam. Tatăl meu repeta Întruna: „De ce am meritat această soartă?”. Acum, dacă ați adus vorba, am avut ocazia să văd niște scene și foarte frumoase, și foarte urâte la cupluri formate din tată și fiu. Am văzut cazuri când fiul a furat pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
seniorial. Te-nchin-acelui spirit ce zace-n animal, Nu-i floare ca naturii suflet să nu-i ofere, Misterul unei dragosti în fier zace din ere; Da, totul simte, totul stăpân îți e, total! Nu-i murul orb, te teme că-ntruna te privește: Materia, chiar ea, c-o vorbă s-a străpuns... N-o înjosi la cazne, punând-o neghiobește! Ades, în ins umbra-ți cu-n zeu șade ascuns; Și ca un pui de ochi sub pleoape ca sub vetre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mă-ndreaptă. Pân- la tine nicio piatră nu mai vrea să-mi fie treaptă. Pietre sunt și iarăși pietre. Pe poteca mea de dor, greu se lasă, greu se lasă Dumnezeul pietrelor. Lung e drumul, ceasul lung. Rogu-mă, mă rog întruna, noaptea să-mi ajute luna pân- la tine să ajung 1193. Stau uluit în fața fotografiilor digitale care surprind imagini ale unor sfere perfecte plutind în interiorul unei case sau biserici și reflectă blitzul. E suflet sau spirit? Câtă confuzie [...] Mandala sanscrită înseamnă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lespedea fierbinte, mergem înainte, suntem jnepii. Strâmbi, chirciți, târâș pe brânci, pe coastă, trebuie să biruim genunea; Nu ne temem câte râpi ne-adastă, n-auzim cum mormăie furtuna, știm atât, că mergem sus pe creastă. Suntem jnepii și urcăm întruna. Râd de-mpleticita noastră turmă brazi trufași cu vârful lung de fiere; râsul lor, năvala nu ne curmă și mușcăm din piatră cu putere și-i lăsăm pe povârniș în urmă. Suntem jnepii, mergem în tăcere. Dacă-n calea noastră sar
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
emanciparea evreilor după război. Conflictul dintre Iorga și Cuza în privința chestiunii evreiești va deveni mai evident în lunile următoare și va constitui cel mai important, aproape unicul motiv al rupturii dintre ei. În ultimele luni ale războiului, Iorga se plîngea întruna de uzurpare, mai ales de "uzurparea Partidului în Basarabia" practicată de Cuza și de Ion Zelea Codreanu; "atitudinile provocatoare" ale lor etc.14 Era esențial ca Iorga să caute sprijin în interiorul Partidului și să-și regrupeze susținătorii în vederea unei discuții
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vreme cît nici un deget nu era îndreptat direct spre el, Boeru s-a dovedit a fi surprinzător de cooperant în ceea ce privește asasinatul. Jucam un rol ciudat: din moment ce insista asupra faptului că nu fusese prezent la crimă, dar cunoștea toate amănuntele, pretindea întruna că și le amintește într-o manieră stranie: "Cojocaru mi-a relatat mai tîrziu" sau "mi-a spus Tucan" că "Nicolae Iorga să tragă primul" etc. Era limpede că Boeru fusese de față, numai că acum relata evenimentele prin prisma
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ianuarie 1912. Biserica Ortodoxă, deși adeptă a doctrinei creștine, este mai puțin universală în privința concepțiilor ei asupra umanității decît Catolicismul sau alte religii creștine. Conform conceptelor ortodoxe, națiunile fac parte dintr-o ordine ierarhică stabilită de Dumnezeu. Iorga își exprima întruna în "Neamul românesc" credința în faptul că națiunile sînt indestructibile. În anii de criză (1938-1940), pus în fața pretențiilor lui Hitler și Stalin, Iorga își repeta dictonul cu și mai multă emfază. S-ar părea că bisericile sau mânăstirile serveau pentru
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
greutăți ridicole când am încercat să mă cațăr înapoi pe piatră. „Muntele“ e puțin prea abrupt, scobiturile prea strâmte. Valurile molcome mă tachinau, ba înălțându-mă spre suprafața falezei, ba trăgându-mă îndărăt. Degetele mele, bâjbâind după o falie, lunecau întruna. Simțindu-mă obosit, am înotat în jur, căutând alte locuri unde marea se zvârlea neastâmpărată înainte și înapoi, dar încercarea de a mă cățăra s-a dovedit și mai anevoioasă pentru că apa era foarte adâncă și chiar dacă stâncile de pe țărm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ar aștepta o carieră mult mai strălucită în film și la televiziune și au încercat să mă ademenească spre acestea; dar în ciuda a numeroase amuzante excursii în asemenea domenii, nu m-am lăsat niciodată atras de mass-media. M-a stăpânit întruna sentimentul că drama adevărată aparține teatrului viu. Aveam și eu ambițiile mele, mai cu seamă, firește, în legătură cu Shakespeare. Dar m-am lăsat întotdeauna speriat de Lear, cât despre Hamlet, cu cât vorbim mai puțin, cu atât mai bine. Cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-i dea de gândit. Poate că ar fi bine să prelungesc tăcerea. Oricum, trebuie să repet întrebarea perfect legitimă pusă de Lizzie: „Ce vreau?“. Ah, de ce oare femeile iau toate lucrurile în serios și fac atâta tărăboi! De ce oare cer întruna definiții, explicații? De fapt, scrisoarea ei sesizează unele lucruri cu tâlc, și izbucnirea de sentimente înăbușite nu mi-a scăpat. Observațiile ei ocolite și nu total injuste au fost puse de multă vreme la păstrare. Poate că într-adevăr doresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
luminoși, îmi vorbeau despre etern. Îmi spunea: „Vreau să fiu desăvârșită în relațiile mele cu tine, așa încât să nu suferi când mă vei părăsi“, și această exprimare a iubirii perfecte pur și simplu mă irita. Îmi mai spunea: „Voi aștepta întruna, deși știu... că nu am nimic... de așteptat“. Ce duet de iubire și cât de mult îmi plăcea, deși suferința ei mă făcea și pe mine să sufăr un pic. Desigur, ea își ascundea durerea pe cât îi sta în putință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
teatru, cea a lui Sidney și Rosemary Ashe; dar chiar și ei, cine știe... Oamenii sunt atât de misterioși. Aș mai putea să-i citez pe Will și Adelaide Boase, dar acest menaj supraviețuiește datorită exclusiv faptului că ea face întruna concesii, ceea ce, presupun, e o metodă eficientă. Ce mi se potrivește mie cel mai bine este dramatismul despărțirilor, sau așteptarea impacientată a începuturilor și a întâlnirilor. Nicicând n-aș putea prefera plicticoasa eternă prezență a căsniciei, farmecului întâlnirilor și al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ideea că și armata este, ba încă prin tradiție, o cale spre putere și glorie. După război l-am mai întâlnit rar pe James, în acea emoționantă etapă a reuniunilor supraviețuitorilor, după care, din nou s-a evaporat. Se evapora întruna. Se întorsese din India și fusese trimis în Germania. Apoi s-a reîntors în Anglia, la Academia Militară, după care a fost trimis din nou în India. Cineva mi-a povestit mai târziu că i se încredințase o misiune secretă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]