3,639 matches
-
harnică, bună ca pâinea lui Dumnezeu, care mă ținea și omenea ca în sânul lui Avram că în prima duminică din octombrie mă duc împreună cu un coleg de la aceeași școală până la Sirețel, satul de peste apa Siretului. Aveam acolo o prietenă, învățătoare, proaspătă absolventă, care ședea în gazdă la o colegă din Sirețel și voiam să o întâlnesc. Fiindcă primisem ordin de recrutare. Urma să fiu încorporat pe 15 noiembrie și voiam să o revăd să reîmprospătez și să consolidez sentimentele pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mea, Veronica, colega Lenuței Baciu de la Sirețel, mă întreabă: Ascultă, măi omule, mâine-i sărbătoare, am mai mult timp liber: ce-ai pofti să mănânci? Mă uit la dânsa și, prin aburul anilor, care s-au dus, o revăd pe învățătoarea sfioasă, rușinoasă, de la Sirețel, și-i răspund zâmbind: Tare-aș mai vrea niște turtă dulce ca aceea făcută de mătușa Paraschiva de la Probota. LANȚUL În anul al doilea de facultate, în vacanța de vară, îmi lăsasem restant examenul de limba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
decât al altora, scrisul a depins de viața sa. Eugen Dimitriu s-a născut la 1 octombrie 1923 la Sărata, județul Cetatea Albă. Părinții săi erau salariați modești. Tatăl, Vladimir, era telegrafist și diriginte de poștă, iar mama, Varvara, era învățătoare, dar s-a calificat și ea ca telegrafist. Despre locul natal, Sărata, bădia Eugen nu păstrează decât, așa cum scrie el într-o altă carte, Sub cerul Basarabiei natale (Prefață de Gheorghe Giurcă, Suceava, 2007, 222 p.), "doar imagini vagi, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a spulberat. A intrat în casă și-n inimi ca o dihonie înspăimântătoare grija, mâhnirea. Băiatul mai mare, Constantin, abia ieșit din școala de ofițeri, a primit ordin de concentrare, tocmai când se pregătea să se însoare cu Margareta, o învățătoare, cu care era prieten de mai mulți ani. Rudele ambelor părinți rămăseseră sub noua stăpânire bolșevică, unde începuseră arestările, expulzările, deportările spre Siberia. Doamne, în ce infern intra Basarabia. La toate acestea avea să scrie Eugen "se adăuga încă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vadă niciodată pe Constantin. A aflat mult mai târziu, de la un fost camarad, din aceeași unitate, că fratele său "Coca", așa-i spuneau toți ai familiei căzuse în localitatea Văcărăjani, în Transnistria. Nici nu împlinise 21 de ani. Prietena sa, învățătoarea Margareta, cu care urma să se căsătorească, a suferit și ea un șoc cumplit. S-a prăpădit de un cancer galopant. Ca o modestă "compensație", totuși, după eliberarea temporară a Basarabiei (1941-1944), bunica de la Telenești mama mamei, Profira, "sfânta familiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
urma să se căsătorească, a suferit și ea un șoc cumplit. S-a prăpădit de un cancer galopant. Ca o modestă "compensație", totuși, după eliberarea temporară a Basarabiei (1941-1944), bunica de la Telenești mama mamei, Profira, "sfânta familiei", fiică de preot, învățătoare, care "a salvat căsnicia lipsită de noroc a fiicei sale, Varvara, mama lui Eugen, cu bunătatea și cu economiile adunate într-o viață de om, a venit și-a rămas cu noi, la Fălticeni". Și-avea să moară la Suceava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Rossignon, originară din Alsacia și refugiată în acest târg după revoluția de la 1848, adusese aici, într-un sipet vechi, 250 de scrisori de dragoste de la cel ce-o numise "amica inimii sale", Victor Hugo. O altă fălticeneancă, Sofia Cocea (1839-1861) învățătoare, poetă, ziaristă, scriitoare a înființat una din primele școli pentru instrucția și educația fetelor și s-a afirmat în existența-i meteorică drept o vajnică luptătoare pentru emanciparea femeilor, împroprietărirea țăranilor și democratizarea regimului politic. Cel de-al treilea "rod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 898 din 22 decembrie 2009, care modifică pct. 2 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 40 din 22 aprilie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 286 din 30 aprilie 2009. b) învățători/învățătoare - în învățământul primar; ... ------------ Litera b) a alin. (2) al art. 151 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 387 din 17 decembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 898 din 22 decembrie 2009, care modifică
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
la Craiova? - s-a-mpotrivit mama. Și cu cine să vorbești în altă limbă? - s-a închinat bunica. Oricât am plâns și am pledat cauza limbii franceze, părinții au fost categorici: fie liceul pedagogic, fie rămân acasă. Nu-mi doream să fiu învățătoare deși meseria se păstra în vârful celor mai râvnite status-uri sociale rurale. Nimic nu părea mai ușor, mai plăcut, mai curat și chiar mai lipsit de răspunderi decât să lucrezi cu copiii. Vacanțele și ceea ce se credea a fi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
numi planul de carieră. Motivând ,,pedagogic" că sunt prea ,,sensibilă" pentru o meseria precum aceea de avocat, directorul școlii a tras linie peste facultatea de drept, ,,corectând" recomandarea pentru filozofie. M-a anunțat, totodată, că a decis titularizarea mea ca învățătoare metodistă la Școala de aplicație a Liceului Pedagogic. Se înțelege că în concurența acerbă pentru învățământul superior, schimbarea profilului cu numai o lună înaintea examenului, transformase reușita într-o iluzie. Părinții mei au respirat însă ușurați: misiunea lor se încheiase
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
creativității de grup la copii. În vremuri normale, lucrarea aceea inspirată dintr-un fenomen socio-educativ de actualitate și propunând o metodologie originală, ar fi fost pasul spre cercetare printr-o admitere la doctorat. Pornisem de la niște observații din practica de învățătoare. Cărțile pentru copii scrise de autori consacrați în literatură pentru adulți abundau atunci în librării și biblioteci. Dar copiii nu agreau deloc ,,prosteala" poeților și romancierilor. Inexplicabil era și pentru mine de ce poeți lirici și romancieri de succes însăilau versuri
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
curat în ogradă și în fața casei în fiecare sâmbătă, se văruiau pomii primăvara înainte de Paști. Îmi amintesc clădirea școlii, impozantă, cu două nivele, o clădire robustă, în stil neoclasic așa cum se întâlnesc încă destule în Banat și Ardeal. Prima mea învățătoare, d-na Eugenia Boiu, rumenă și rotundă ca un cozonac, soție de preot, harnică, exigentă. Vacanțele mi le petreceam la Timișoara, unde locuiau bunicii paterni și întâmplarea face că de mulți ani locuiesc tocmai în cartierul care în vremea copilăriei
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care făceam parte din nucleul celor mai buni 4-5 copii din clasă. În afară de ușurința cu care am făcut față sarcinilor școlare, îmi plăcea să desenez. Aveam caiete întregi cu motive decorative pe care mama i le-a arătat și d-nei învățătoare, care a "decretat": "Are talent la desen!". Iar când în cursul clasei a patra au venit cadre didactice pentru a identifica talente pentru Liceul de artă, am fost remarcată și chemată la examenul de specialitate pentru admiterea în clasa a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
1922, iar mama în 1939. Erau copii cu bunici de vârsta tatălui meu. De altfel, treaba asta îl deranja și pe el. Îmi amintesc că la un moment dat a trebuit să meargă la școală, pentru o ședință cu părinții. Învățătoarea i-a întins mâna și, după ce s-a prezentat, l-a întrebat: "Sunteți bunicul lui Valentin, nu?". Taică-meu s-a schimbat la față și a mormăit în barbă că nu, el este părinte. Nu s-a mai dus niciodată
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
atenție care pe vremea aceea nu era considerat a fi o afecțiune, ci doar o simplă problemă de comportament. Așa că interacțiunile mele cu profesorii/oarele nu erau cele mai fericite. De exemplu, am descoperit că vocabularul meu nu era "corespunzător" - învățătoarea mea s-a enervat de-a dreptul în fața insistenței cu care foloseam cuvântul "living" pentru a descrie camera de zi. A avut loc un moment penibil în clasă, în care dânsa m-a agresat verbal, iar eu am început astfel
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
avut probleme. Nu știu dacă atunci când ați venit ați auzit că avusesem (prin '86 parcă, sau în '87) o mașină la munci agricole care, seara, când s-a terminat lucrul, a luat 16 copii să-i aducă din câmp cu învățătoarea. La calea ferată, subofițerul Cârjan n-a acordat prioritate și a intrat trenul în ei. Au găsit învățătoarea în viață, pe rezervorul de benzină, la vreo 50 de metri în fața trenului. Au fost câțiva morți. Eu eram acasă și am
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
o mașină la munci agricole care, seara, când s-a terminat lucrul, a luat 16 copii să-i aducă din câmp cu învățătoarea. La calea ferată, subofițerul Cârjan n-a acordat prioritate și a intrat trenul în ei. Au găsit învățătoarea în viață, pe rezervorul de benzină, la vreo 50 de metri în fața trenului. Au fost câțiva morți. Eu eram acasă și am auzit trecând salvări. A venit după mine un maistru, Petrescu, și zice: Cred că e o nenorocire". Ne-
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
București, 2003. [66] MAZILU-IONESCU, ELENA; JERCEA, VALENTINA, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a. București, Editura Didactică și Pedagogică, 2003, 224 p. [67] MĂRCUȘANU IOSIF; MĂRCUȘANU, EUGEN DRAGOȘ, DUMITRU, VALERIU lect. univ. dr., Limba română. Ghid metodic pentru educatoare, învățătoare și profesori , București, Editura Didactică și Pedagogică, 2002. [68] MEDAN, GABRIELA, Tehnici interactive în procesul de predare-învățare a limbii române, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 30-32. [69] MEDEȘAN, LUMINIȚA, în căutarea identității. [La Timișoara, în perioada 15-17 nov.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
i-a’’; - în cazul,,neam’’ - dacă poate fi înlocuit cu,,popor, rudă’’, dacă nu se scrie,,ne-am’’. Scrierea cu,,î’’ și,,â’’, se explică în felul următor: a) se scrie cu,,î’’ la începutul și sfârșitul cuvintelor:,, a învăța’’, ,,învățătoare’’,,,învățat’’,,,a coborî’’,,,a hotărî’’, ,,a urî’’, etc. b) se scriu cu,,î’’ și cuvintele derivate cu prefixe, dacă cuvântul de bază începe cu,,î’’, exemplu:,,neînvățat’’,,,neînțeles’’,,,preîntâmpina’’. c) se scrie cu,,â’’ când sunetul se află în interiorul cuvântului
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
vol. XXXIV (1649); vol. XXXV (1650); 2006: vol. XXXVII (1652); 2009: vol. XXXVIII (1653). DVT.1679-99 C.-I. Dima, O traducere inedită a Vechiului Testament din secolul al XVI-lea, București: Editura Universității din București, 2009, 110-217. Ev.1642 Evanghelie învățătoare. Ed. A.-M. Gherman, București: Editura Academiei Române, 2011, 153-480. [trimiteri la pagina din ediție, nu la fila din manuscris] FD.1592-604 Floarea darurilor. Ed. Alexandra Roman Moraru, București: Minerva, 1996 (Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 1), 119-182
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
rămân În clasăa. Andrei șterge tabloul de praf. Alina și Ioana udă florile. Apoi, ele scutură fața de catedră. Andrei șterge tabla. Acum clasa strălucește de curățenie. Recreația s-a terminat. Elevii intră și se pregătesc pentru ora următoare. Doamna Învățătoare Îi lauda pe elevii de serviciu pentru hărnicia lor. Bunea Alin - cls. a Il-a E Crenguța, dă-mă uța! Crenguța n-a vrut să dea pasărea uța. Toporul n-a vrut sa taie crenguța, care n-a vrut să
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
un copil foarte bun la Învățătură, ordonat și disciplinat. În fiecare zi, după ce Își termină lecțiile, Își petrece timpul liber pictând. Îi place foarte mult să deseneze, să redea prin culoare frumusețea pământului, a florilor, a orașelor. Chiar și doamna Învățătoare l-a lăudat pentru lucrările sale frumoase. În fiecare an, de 1 iunie, se organizează la Timișoara concursul "Cel mai bun desenator". Participă cei mai talentați elevi din țară. Andrei merge si el, reprezentând orașul său. Este emoționat, dar sigur
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
până la urmă să prindă câteva cadre cu acesta, ba mai mult, ca din senin apare și un grup de copii de școală îmbrăcați în costume naționale, sunt repede explorați și exploatați vizual. Atracția sacrului. Port o discuție liberă cu o învățătoare pensionară, originară din județul Ialomița. Regretă că în ultimii ani pelerinii nu mai pot avea contact direct cu Sfânta, protejată acum cu un fel de capac de protecție din plexiglas rezistent. „Mai înainte, prin 1990, am pus mâna pe mâna
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și bărbați tatuați, cu tricouri albe, strânse pe torsul nu tocmai sportiv, și cu ochelari mari de soare, negri, care-i fac să semene cu niște uriașe insecte carnivore. De altfel, câteva ore mai târziu, o doamnă în vârstă, fostă învățătoare, mi-a povestit cu vocea din care picura nostalgia trecutului că această piață a fost mereu frecventată, dar ar fi trebuit populată cu arbori și flori, nu cu granit și aeratoare uriașe, legate de parcarea subterană construită cu ocazia renovării
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fi trebuit populată cu arbori și flori, nu cu granit și aeratoare uriașe, legate de parcarea subterană construită cu ocazia renovării. „Din această cauză sucevenii i-au găsit repede o denumire noii alcătuiri urbanistice, La Cavouri”, spunea râzând subțire doamna învățătoare. Discuție cu un agent al poliției locale, bărbat apropiat de pensie, care-i mustră părintește pe rromii cu baloane ce-l ascultau ca pe Dumnezeu, dând cuminți din cap că nu mai fac. Întreb de când datează „Sărbătorile Sucevei”, agentul răspunde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]