3,096 matches
-
Între 1916 și 1918. Germanii vin din nou În 1940, Însă ca aliați, ceea ce nu-i Împiedică să bombardeze orașul În zilele de după 23 august 1944. În lunile precedente fusese bombardat de americani și de britanici. Rușii Își fac intrarea Învingători la 30 august 1944 și vor zăbovi În România până În 1958... Nici epidemiile nu au ocolit Bucureștiul. Ciuma a apărut mai târziu decât În Occident, dar s-a și prelungit mai mult, făcând ravagii Îndeosebi În secolul al XVIII-lea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
alb peste o pelerină gri, largă la poale) pentru a-și susține alesul inimii (de fapt, pe cel care a ales-o pe ea să-i fie doamnă protectoare). În sfârșit, vine momentul când „managerul” cu barbă dă piept cu învingătorul din rundele eliminatorii. Adversarul său este un ins dintr-o categorie mai mică de vârstă și greutate, dar acest detaliu nu-l stânjenește pe hirsut. Mai degrabă îl deranjează împotrivirea acestuia, destul de eficientă la început, care îi amenință autoritatea. Stacojiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se propune să îmbraci un soi de cojoc care să amortizeze apăsarea fiarelor exterioare. Vasile luptă cu estonianul Karl Martin Sinijarv - un tip robust, „copil al naturii”, chel, bărbos și foarte chefliu. Acesta însă, în ciuda constituției sale, obosește primul. Ca învingător, Vasile are onoarea unui dans cu Felicitas Hoppe. Alții au parte de un final mai puțin fericit. Vorbărețul David Matevossian, attendent-ul armean, din prea multă abilitate (face volute gratuite), se rănește la nas în spada azerului Abdullayev, care reușise să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în centrul încăperii: mai întâi Claus Peymann, directorul teatrului, apoi Cristoph Stölzl, senator cultural al Berlinului, și Peter Debuschewitz de la Deutsche Bahn. Urmează Thomas Wohlfahrt, care este ovaționat, în picioare, minute în șir, de toți cei prezenți, ca un adevărat învingător. E sentimentul unanim al unei mari întreprinderi culturale, al unei călătorii incredibile, care a fost posibilă grație acestui om, tenacității și hărniciei sale impresionante. Lui și celor care l-au asistat, discret și eficient, le datorăm spectaculoasa aventură care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
profil, mai mult cu spatele, și poartă nelipsiții ochelari de soare -, dar o putem intui. Un grup de localnici urmărește tranzacția în proximitatea celor doi, afișând o expresie preocupat-binevoitoare: pentru că asistă, în fapt, la un gest de fraternizare simbolică între învingători și învinși. A doua poză emană o cu totul altă atmosferă: un soldat sovietic înarmat încearcă să smulgă bicicleta din mâinile unei tinere femei, chiar în fața Porților Brandenburg, sub privirile îngrozit-stupefiate ale trecătorilor - unii au înțepenit pe trotuar, incapabili de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
europene din Senatul Berlinului, care ne salută amabil în mai multe limbi. Spune, între altele, că proiectul Literatur Express ar trebui să fie un „eveniment declanșator”, care să genereze alte proiecte culturale într-o Europă tot mai unită. Thomas Wohlfahrt, „învingătorul” de ieri de la întâlnirea festivă, prilejuită de sosirea noastră în Berlin, este mai „tehnic” în discursul său, oferind detalii despre organizarea și finanțarea întregii întreprinderi. Multe obstacole, unele dintre ele revelate cu doar câteva săptămâni înainte de demararea proiectului („pornirea trenului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
știrea falsă că aș fi fost șofer de taxi!Ă -, numai că în acest caz nu poate fi vorba de un „instinct al solidarității”, deoarece Florin Mugur, cu numele său și al tatălui său, fost gazetar, Legrel, era de partea „învingătorilor”, comunist convins și inflamat ca și întreaga „lui” generație ideologică ce publica amplu în revistele literare, dar și în cotidiene politice - Labiș, Mandric, Cosașu, Țic, Mazilu, Raicu și alții care s-au „pierdut pe drum”. Mugur m-a luat sub
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
naturale: ei voiau răsturnarea Tradiției, a valorilor și instituirea unui individ cu alte reflexe culturale și sociale. Or, tocmai aici, pe acest teren sensibil și nu totdeauna vizibil, spectaculos, s-au dus acele încleștări din care, cred eu, am ieșit învingători în toate zonele de expresie artistică și literară. Nu modelul comunist, realist-socialist, ci „vechea estetică” ieșită din tiparele Renașterii și Europei moderne s-a afirmat plenar și a trebuit să fie înghițită și acceptată de ciracii și oportuniștii momentului politic
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de inimă”, se pare, „frumosul” Traian Gherman, funcționar la telefoane, care mi-a făcut și onoarea unei dispute fizice, în parcul Cișmigiu, în timp ce „râvnita femelă” ne asista, așteptând, probabil cum se întâmplă în lumea biologică, să plece la braț cu învingătorul. „Trânta” viguroasă nu a avut un „scor clar”, dar cea amoroasă, da. Spre supărarea tatălui meu, m-am logodit cu Tusi și apoi ne-am căsătorit după cum o arată și unele clișee fotografice prinse tot în Cișmigiu de actrița în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Ioshua personaj istoric, și că, în loc să dăm peste primul, nu ne-am ciocni la tot pasul de acest rabin extravagant pe care unele pasaje ne lasă, destul de imprudent, să-l întrevedem: un emergumen care se și vede pe culmile gloriei, învingător de o rară lipsă de modestie (Dumnezeu nu este vărul meu), ocărându-și auditoriul ("neam de viperă"), brutal cu discipolii săi ("nu voi m-ați ales pe mine, eu v-am ales pe voi"), sfătuindu-l pe unul să nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, reușește să-i înfrângă din nou pe poloni. Istoria acestor ani evidențiază un lucru remarcabil: în toate bătăliile pe care le dau pe pământul țării lor, până la data aceasta, moldovenii au ieșit învingători. Cum se explică acest fenomen ? Care sunt factorii care au determinat aceste succese cu toate că, din punct de vedere numeric și economic, Moldova nu se poate compara cu nici unul dintre cele două regate vecine ? Este întrebarea fundamentală care se pune și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la care ajunge Antoche întrece orice așteptări: deși istoricii români s-au legănat timp de cinci secole cu iluzia că Ștefan cel Mare a fost cel care a câștigat, de data aceasta ni se spune ferm: Matei Corvin a fost învingătorul, Ștefan salvându-se cu fuga. Pentru a vedea în ce mod s-a desfășurat lupta de la Baia din punct de vedere tactic sunt de analizat doar trei documente: scrisoarea lui Ștefan către regele Poloniei, cronica lui Bonfinius și un document
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voievodul neînfricat cu călărimea sa prin toată Moldova, drumurile trebuie că sunt ferite” (sigure). Nu este exclus ca Ștefan să fi întreprins incursiuni în Dobrogea. Cronicarul bizantin Sphrantzes scria că sultanul „în septembrie... s-a întors mai mult învins decât învingător”. Campania din 1476 a fost cea mai dificilă campanie căreia Moldova a trebuit să-i facă față. Este cea mai dramatică confruntare pe plan militar din Europa, în a doua jumătate a secolului al XV-lea, dacă se ține seama
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atât de mari turcului, încât acesta a fost silit, în cele din urmă, să-l numească aliat și prieten pe Ștefan, domnul Moldovenilor”. După Buonaccorsi „basarabenii” (muntenii) și moldovenii au ajuns să trateze cu turcii „nu ca învinși, ci ca învingători”. Așadar, nu poate fi vorba de o închinare a Moldovei față de turci în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Cronicarii noștri au scris despre o închinare făcută de Bogdan, fiul lui Ștefan. S-a susținut că numele de CaraBogdan, folosit de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scrisoarea trimisă Senioriei, menționa că domnul s-a arătat foarte prietenos cu el, mărturisindu-i printre altele: “eu sunt înconjurat de dușmani din toate părțile și am purtat 36 de lupte de când sunt domnul acestei țări, dintre care am fost învingător în 34 și am pierdut 2.” În Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare, publicat în 1958, au fost identificate 23 de biserici ridicate de domn, după cum o arată prisania lor, alte șase biserici au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vârsta transformării, înarmat cu „trofee” ce sporesc puterea calului său, „pruncul” cu ochi negri, ca oricare alt erou ce face incursiuni în Haos, va actualiza modelul mitic și prin istețime. Etimologic vorbind, numele compus Bogdan-Damian/ Dămean/ Dimian conține toate datele învingătorului arhetipal: numele slav Bogdan înseamnă „dăruit de Dumnezeu”, iar Damian semnifică, pe filiera grecească, „a domestici, a îmblânzi, a supune”. Știm deja că flăcăul care depășește inițierea are o naștere specială, care îndeplinește voia unor instanțe superioare omului și că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
suprasensibilă”. Parcurgerea acestui filtru este condiționată de înfrângerea personajului malefic ale cărui puteri cresc proporțional cu valoarea podurilor întâlnite: aramă, argint, aur, granițe aflate în calea neofiților și în societățile secrete chineze. Gradarea dificultății de a trece puntea spre statutul învingătorului este dublată uneori de apa vameș între lumi: „dete d-o apă și mai mare, peste care trecea un pod de argint”, „dete d-o apă și mai mare, peste care trecea un pod de aur”. Prăpastia peste care s-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și fructele lui se coc toamna târziu. Lemnul conține, așadar, misterul longevității fecunde și transmite calului, în formă incandescentă, toată magia vitalității sale. Armele, hainele și căpăstrul din tinerețea tatălui, adeseori localizate cu precizie de cal, îi aduc eroului aura învingătorului, prin reluarea formei consacrate deja. Cunoașterea planului sacru îi dă calului posibilitatea de a dezvălui eroului apartenența obiectelor întâlnite și de a-l pregăti pentru incursiunile viitoare: „¬Ia-o, stăpână, că e pană de la pasărea Ilenei Cosânzeana, frumoasa cu părul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
socotit de datoria lui să se alipească acestor puteri și, împreună cu ele să-și jertfească fiii pentru dezrobirea fraților noștri asupriți. După mari suferințe, vitejia minunată a oștirii noastre își găsește răsplata. Alături de glorioșii ei aliați, România este astăzi printre învingătorii lumii, Basarabia și Bucovina s-au unit cu Patria Mumă, iar peste Carpați, românii care împreună cu noi de atâta vreme așteptau ceasul întregirii neamului, îndată ce și-au putut spune gândul, au proclamat prin Marea lor Adunare Națională întrunită la Alba
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
vreau să repet - spune el - toate considerațiunile care m-au dus la aceste concluzii. Țin însă în acest ceas hotărâtor, când toți fruntașii țării sunt întruniți în jurul regelui, să se cunoască gândul meu întreg. Fără îndoială cred că vom ieși învingători, dar nu sunt sigur, se poate să fim și invinși. De aceea vreau să se știe bine de toți că, chiar învinși, tot cred că țara mea trebuie în această clipă a evoluțiunii ei istorice să facă acest gest. În
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
despre leși, s-au gătit cu oaste și au intrat în Podoliia în luna lui fevrar și au prădat și au arsu Cervoni și Iagolnița și Ciarnocojinții, și, prindzind veste leși [...] au ieșit înaintea moldovenilor, la apa Siretului.”. Deși fusese învingător în războiul cu polonii, a preferat să nu se retragă spre nord, ci să rămână aici: la 2 martie 1535, domnul se afla la Vaslui, iar în zilele 18, 22, 24 martie, la Huși. În următorii doi ani a revenit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numele de Despot Vodă (1561-1563), domn de religie protestantă, cel care a fondat Schola latina (gimnaziul) și biblioteca de la Cotnari, a plecat spre Suceava. O mare campanie antiotomană a desfășurat, în 1574, Ioan Vodă cel Viteaz (1572-1574). După ce a ieșit învingător în luptele cu tătarii la Cetatea Albă și Bender (Tighina), și-a organizat armata în primăvara anului 1574, obținând victorii împotriva turcilor la Jiliște (lângă Focșani) și Brăila. „Aflând dispozițiunile dușmanilor - menționează B. P. Hasdeu - Ioan Vodă nu mai putea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vase de argint și giuvaeruri de la armată și a dat garanții că proprietarii acestor bunuri vor fi despăgubiți. O campanie militară gândită ca o expediție de promenadă a avut repede cu totul alte rezultate decât cele scontate de țar, gloriosul învingător de la Poltava: a fost trimis în tabăra turcească generalul-maior M. B. Șeremetev, fiul feldmareșalului B. P. Șeremetev, cu o basma în loc de funie în jurul gâtului, spre a cere pace. Petru I a hotărât să-i trimită marelui vizir Baltadgi Mehmed-pașa, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai mult sau mai puțin elogioase, notate de călători străini, călugări misionari, militari sau diplomați, care au străbătut ținutul hușean, le putem adauga câteva gânduri ale călătorilor români din Epoca Modernă. În monografia dedicată lui Ion Vodă cel Cumplit (1572-1574), învingător în 1574, în luptele cu tătarii și turcii, vorbind despre faptul că târgul Huși devenise loc de adunare, de odihnă și de pregătire a evenimentelor, B. P. Hasdeu menționează faptul că „acest orășel”, fusese întemeiat de husiții alungați din Boemia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de la sfârșitul secolului al XIV-lea și în special a masacrului din 1391, s-ar fi refugiat la Genova! Să mai adăugăm la generosul "arbore genealogic" al Amiralului o variantă emisă chiar de acesta descendența din Julius Colonus, consul roman, învingătorul lui Mitridate, regele Pontului! Columb italianul, spaniolul, portughezul, grecul, norvegianul, evreul... a acumulat până la data primei călătorii în "Indiile occidentale" o vastă experiență de marinar, în călătoriile sale din anii 1470-76 prin Mediterana. La 1476 ajunge pe țărmurile Angliei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]