3,158 matches
-
și încurajat, prezentându-l și altor colegi, mai ales profesorului Aurel Stino care era custodele bibliotecii liceului. Stimulându-l, Vasile Popa, el însuși culegător de folclor, l-a îndemnat pe Labiș să adune literatura orală din zonă. Sub supravegherea sa, școlarul bătea satele din jurul Fălticenilor, culegând creațiile locale. Extraordinar s-a dovedit a fi un basm descoperit de Labiș la Boroaia. Tema oedipiană a textului dovedește adâncile rădăcini indoeuropene ale folclorului balcanic. Cel mai însemnat rămâne faptul că Labiș a căpătat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Eugen Labiș îl înscrie la „Nicu Gane”. Studiile liceale ale băiatului n-au durat decât doi ani. Reforma din 1948 transforma cursul inferior al școlii într-unul gimnazial așa că, dintr-o instituție ca „Nicu Gane” al cărei prestigiu determina pe școlari, aceștia se trezesc în clasa a șaptea a unei școli anonime, având doar număr de ordine. Nici măcar numele fostului gimnaziu „Alecu Donici” din vremea când absolvă aici Mihail Sadoveanu și Eugen Lovinescu nu mai era păstrat. Generalizat în toată țara
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de la serbări, învățătoarea îl pune să aștearnă versuri pe hârtie. Aceeași descoperire o face, la Fălticeni, profesorul Vasile Popa. Personaj cultivat, el însuși versificator, bun orator și totodată culegător de folclor, fostul preot se arată preocupat de posibilitățile literare ale școlarilor. Nu doar preocuparea profesorului ci și naturalețea cu care își compune Labiș versurile au constituit un imbold literar pentru alți colegi. Fenomen mimetic, veleitarismul acesta, mai mult sau mai puțin de substanță, sublinia talentul poetului căruia colegii îi arată lui
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
exclame: „Auliu !...” Vivacitatea mișcării și a replicilor transpuneau publicul în atmosfera spectacolului. Interpreții s-au confruntat cu autorii Naționalului ieșean care veniseră cu același spectacol în turneu la Fălticeni. Comparația a fost net în favoarea amatorilor. Nu numai înclinații artistice dovedeau școlarii de aici. Găzduit în incinta liceului cu nevasta și copilul în scutece, un laborant pe nume Gheorghiu își cârpea nevoile familiei furând sticlăria din laboratoarele lui Bogdăneț și vânzând-o pe bani peșin elevilor amatori. Găinăriile lui au determinat o
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
traduse din rusește; în loc de două sau trei subunități, anul școlar fusese împărțit în patru pătrare, ba chiar, timp de un an, s-a încercat sistemul de notare de la 1 la 5. Pătrarele acestea împovărau atât pe profesori cît și pe școlari cu patru teze și patru medii pe an, obligându-i la superficialitate. Când media se nimerea să fie zecimală, profesorul era obligat să acorde elevului un bonus de jumătate de punct, reflex al luptei de clasă care împărțea și lumea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nu remarca ridicolul formulării), Labiș sosise la lebeunu. La Fălticeni încheiase primul pătrar cu medii doar de zece. Nici la Național lucrurile nau mers prea rău chiar dacă își schimbase comportamentul. Avea temelia și o putere de absorbție neobișnuită, demonstrând, ca școlar, încredere în sine. Cu o singură excepție: limba franceză. Predată la Fălticeni de profesorul Aurel Stino, el însuși literat, pe dascăl gramatica îl plictisea. La Național, domnișoara Silvia Braunstein tocmai pe această latură punea accent. Femeie cultivată care întreprinsese călătorii
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ar fi așteptat într-un regim represiv și înghețat de dogme politico-culturale. Doar Labiș a avut îndrăzneala. De la Fălticeni poetul venise cu o mentalitate de premiant. Asta însemna că Labiș a fost acolo un elev cu toate normele însușite, modelul școlarului ce se bucură de aprecierea oficială. Încă mai era impresionat de poezia lui Dan Deșliu pe care la cunoscut la București unde, poet în vogă, Deșliu prezidase concursul ARLUS câștigat de micul creator. Labiș era convins că un poem ca
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fizică, cât de una spirituală și morală. Pe o vreme urâtă, frig, burniță, noroaie, inaugurarea a constat într-o festivitate improvizată în aer liber, pe o scenă pe care, după agramatele cuvântări de rigoare, a cântat anemic un cor de școlari și s-a produs o brigadă de agitație. Se mai împărțise participanților un ou fiert și mult vin acru. Oficialități și invitați de-a valma s-au îmbătat în asemenea hal încât nimeni nu ne-a mai băgat în seamă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
din Piața Roșie, În Piața Unirii din Iași avut loc un miting general. Toate școlile au fost scoase în timpul orelor dar măgăreața participării căzu mai ales pe elevii cazați la cămin. În îmbulzeala din piață sau spart câteva vitrine. Niște școlari au pus mâna pe sticlele de băutură, cu care s-au întors în dormitor. La anchetă băieții au motivat fapta lor prin tristețea de care erau cuprinși. Au fost cu toate astea exmatriculați. La una din aceste aniversări ne-am
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care îl preda el, fizica. Inspectorul, care avea specialitatea în limba română, a avut nefericita idee de a se așeza în banca din fundul clasei ca să-și noteze observațiile, ceea ce l-a enervat pe Moise. Când a sunat de ieșire, școlarii s-au sculat în picioare dar inspectorul trecu repede în fața clasei și le ceru să se așeze ca să scoată o foaie de hârtie. Contra cronometru, ei trebuiau să enunțe „Legea lui Ohm”. Lecția aceasta fusese predată la începutul anului, iar
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
profesională. Ca să-și câștige pâinea, predase și în mediul rural. Vioiciunea sa nu era compatibilă cu rigiditatea ipocrită a celor ce se aflau în fruntea învățământului ieșean. Mic, negricios, cu părul creț, profesorul avea o față atât de mobilă încât școlarii mai impertinenți se simțeau îndemnați să se strâmbe la dânsa. Domnul Papastopol îi trata cu o ironie care, la insistența mai bufonă a unei belele de elev, se transforma în reacție jignită. Chiar și așa, profesorul se mulțumea să-i
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la judecata elevilor, punându-le întrebări de genul: „De ce voivodului Mircea care, în fresce, apare doar matur iar în clipa bătăliei de la Rovine se afla în plină tinerețe, i s-a spus totuși «Mircea cel Bătrân»”? Neașteptat, dar unul dintre școlari a găsit răspunsul: voivodul era primul din seria domnitorilor care a purtat acest nume; de aceea a devenit „ăl Bătrân”. Dându-i dreptate, profesorul i-a acordat elevului diplomă de inteligență. Mauriciu Papastopol a fost singurul profesor de la Național care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nume; de aceea a devenit „ăl Bătrân”. Dându-i dreptate, profesorul i-a acordat elevului diplomă de inteligență. Mauriciu Papastopol a fost singurul profesor de la Național care și-a dus clasa în vizită la Arhivele Statului, unde, pentru întâia oară, școlarii au putut să vadă acte originale cu slovă veche. I-a dus și la Pinacoteca adăpostită pe atunci în vechea clădire a Academiei Mihăilene, încă nedemolată. Urmărea reacția de pe fețele lor făcând, pe această temă, în ora următoare, observații. Poate
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
doborât. A vrut să-l vadă mai de aproape dar, în carlingă, i-a atras atenția o moviliță bâzâită de muște. Pentru ascultătorii săi, povestitorul trăgea ritos concluzia că aici fusese un român. Cam încurcând noțiunile predate, în orele lui școlarii preferau să bată șeptica, să facă schimb de bilețele ori să citească romane polițiste. Surprinzând astfel de ocupații, moș Tăutu a confiscat odată un bilețel aterizat pe catedră. După ce l-a citit, el a ținut să-i comunice și conținutul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Dumnezeu costă enorm... costă chiar Sângele lui Dumnezeu!». Este evident că bunii maeștri Stigmatiști au avut un rol important în formarea morală și spirituală a băiatului. Unul, în special, a influențat în formarea sa creștină, părintele Albano Clementi, numit de școlari «profesorul sfânt». Iar acești buni părinți își vor aminti de acel tinerel care excela prin bunătate și sârguință peste ani, în ciuda evidentei dar demnei sărăcii a mijloacelor economice. Sacramentele inițierii creștine În perioada anilor petrecuți la Stigmatiști, Giovannino frecventa zilnic
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
A biruit anul școlar și de acum va fi stăpână peste lumea copilăriei, toată vara. George ajunge acasă. Sora sa, Ioana, încă nu s-a întors de la școală. Cu gândul la minunata vacanță, prima lui vacanță mare din viața de școlar, ațipește și...pătrunde pe nesimțite într-o lume de vis. În poarta acestei lumi îl așteaptă o zână cu păr galben de grâu copt, cu ochi negri de cireșe amare, cu veșminte diafane din petale de trandafiri și iasomie. Băiatul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Prin urmare, Nădejde, om foarte inteligent și cultivat, sprijinit pe un grup de simpatizanți evrei, făcu socialism cu cel mai mare efect. Elevii de liceu refuzară să se mai închine "la idoli", alții călcară icoane în picioare. Nădejde lua apărarea școlarilor împotriva profesorilor, făcea caz mare de anume așa-zise persecuții, era chiar de părere că copilul nu trebuie să se supună tatălui când este mai cult decât el. Sofia Nădejde polemiza cu Maiorescu pe chestiunea capacității intelectuale a femeii. În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un poem descriptiv al vieții diurne fără alt conținut decât prezentarea cu gest voluptuos a lucrurilor și elogierea lor: Te oprești la vânzătoarea de legume îți surâd ca șopârlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul. Chiar bulionul produce "incantații": Iată, e curtea udă cu o aromă-n lemne, Octombrie, în clocot cazane de tomate Și umbra în depozit de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nici acel italienist al lui Eliade, nici limba nouă literară, cea care a triumfat, pe care o scriem azi, a lui C. Negruzzi. El întrebuințează unele expresii și de la unii și de la alții, plus arhaisme reînviate de el, ori de școlarii săi, însă, în orice caz, prin limba sa, trebuie să-l caracterizăm ca pe un om vechi, căci această limbă, dacă e vorba s-o punem cu aproximație într-o categorie, e mai degrabă limba boierească a vremii sale, foarte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și cel care aude, ceea ce afectează relațiile sociale ale primului, adaptarea la cerințele școlii, integrarea întrun grup profesional. Deficiențele de vedere includ în tabloul psihopedagogic următoarele caracteristici: școlarului mic ambliop, datorită dificultăților întâmpinate în percepția vizuală, îi este influențată calitatea actelor grafice, în special activitatea de scris, prin urmare și ritmul și corectitudinea lecturii sunt mai lente; pot apărea, de asemenea, fenomene dislexico-disgrafice evidențiate prin omisiuni, înlocuiri, confuzii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de viață independentă. Conținutul programului educațional se referă la educația non-formală și informală. Educația formală se poate realiza în centrele de zi pentru copiii cu dizabilități numai în situații excepționale, cu avizul inspectoratului școlar și cu respectarea/adaptarea curriculum-ului școlar corespunzător vârstei și particularităților copilului. Totodată, educația formală în cadrul centrelor de zi pentru copii cu dizabilităti se face în baza hotărârii comisiei pentru protecția copilului cu privire la orientarea școlară. Educația integrată presupune necesitatea mai multor „ingrediente”: integrarea nu are sens decât
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
material de o mare sensibilitate, pe care îl reproducem mai jos, dorindu-ne ca ceea ce se petrece în această școală să constituie un exemplu și o realitate în toate școlile românești. RAPORT ASUPRA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE CU ELEVI CU C.E.S. ANII ȘCOLARI 2010-2013 - înv. Maria Moroșanu Mă numesc Moroșanu Maria, sunt învățător grad I, titular, cu o vechime în învățământ de peste 30 de ani la Școala Gimnazală nr. 1, Delești și, începând din anul școlar 2009 și până în prezent, desfășor activități instructiv-educative
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ghiozdan, mâncare pentru amiază și mergeam pe jos la școală. Era un singur învățător pentru cele patru clase, și nu se asemăna cu cei din Ciupercari. Era un om tânăr, vânător pasionat și fără interes pentru învăț area copiilor. Noi școlarii îi tăiam lemne, îi râneam la grajd, îi duceam apă cu căldările, săpam în grădină, iar când „făcea” lecții cu noi, se inerva și ne bătea cu nuiaua. Cu el am făcu clasele a doua și a treia. Când viscolul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și al devoțiunii filiale” continuă să fie actuale în societatea chineză. Mai mult, confucianismul a revenit în forță în societatea chineză imediat după revoluția culturală. „citirea cu voce tare din Analectele lui confucius este încă o datorie zilnică pentru unii școlari chinezi, iar cursurile de confucianism sunt reintroduse în universități.” XIII.6. Șintoismul una dintre țările fascinante ale lumii care Îmbină admirabil tradiția cu (post)modernitatea este Japonia. Prin urmare, „nu este deloc surprinzător că ritua lurile șintoiste sunt practicate până în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cutie se iau 18 bomboane și se pun în prima,atunci în a doua cutie vor fi cu 35 de bomboane mai multe decât în prima.Câte bomboane sunt în fiecare cutie inainte și după transfer? 4. La sfârsitul anului școlar toți cei 27 de elevi ai clasei a IV- a C au schimbat fotografii între ei. De câte fotografii a fost nevoie, în total? TESTUL NR. 20 2. Suma a patru numere este 598. Dacă măresc pe primul cu 28
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]