3,157 matches
-
Negoițescu de a fi pictat ca artist renascentist). Autorul Engramelor n-a fost toată viața doar un „copil“, ci, mai mult decât atât, un „copil teribil“, ce se manifestă, cu predilecție, prin exhibiție, capricii, extravaganță și provocare, urmărind mereu să șocheze. Voința de a surprinde favorizează, mai târziu, apariția acelei perspective insolite, moderne, deformatoare, pe care criticul o va avea asupra întregii literaturi clasice românești și pe baza căreia un Ion Barbu îl va „influența“ pe Coșbuc și așa mai departe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mor... De viața socială a părinților mei, la Galați, am prea puține de spus, din sărăcie de amintiri. Țin minte că i-am însoțit o dată într-o vizită, în orașul de sus, la cineva care lucra în finanțe: m-a șocat lampa cu brațe de deasupra mesei din salon, care nu lumina electric, ci cu gaz aerian, ceea ce mi s-a părut „primitiv“. De fapt, ai mei n-au fost niciodată amatori de „relații“ sociale. Tata prefera compania cărților lui, iar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
geografie, de asemeni refugiat acolo. Părintele scotea acum, la Deva, o gazetă, așa că, luând în mână exemplarul din „romanul“ meu suprarealist Povestea tristă a lui Ramon Ocg, ce tocmai publicasem și i l-am dăruit cu intenția de a-l șoca, mi-a spus: „După ce o voi citi, voi scrie o recenzie despre cartea ta.“ Peste câtva timp, am primit, la Sibiu, numărul de gazetă cu recenzia care începea, deloc promițător, așa: „Cunosc pe părinții tânărului (stilul lui Agârbiceanu, referindu-se
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu Hitler. Tatăl meu s-a demobilizat, dar în privința afacerilor avocațiale era îngrijorat, încât prevedea că va trebui să-mi câștig singur existența, studiile universitare ocupând doar un al doilea plan (lipsă de interes pentru studiile mele care m-a șocat teribil și nici azi nu pot uita strângerea de inimă cu care l-am ascultat: metoda lui de totdeauna, de a-mi pune la dispoziție orice era în putință, dar de a nu mă încuraja). Din fericire, aceste temeri nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
locuințe, ar fi totuși o concluzie pripită să spunem că singura reglare bună a problemei locuințelor o fac piața și investitorii privați. După cum precizează Jean-Paul Flamand, legea care bloca chiriile la sfârșitul războiului a corespuns tocmai agitației asociațiilor de locatari, șocați de rapacitatea proprietarilor față de cei care abia se întorseseră de la război și erau lipsiți de resurse. Istoria celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea demonstrase că în perioadele penuriei de locuințe era foarte rentabil pentru proprietari să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
față și a subzista, căutând tot felul de activități mărunte. În aceste condiții, filantropii nu puteau pricepe implicațiile pe care le avea o asemenea situație asupra formelor populare de sociabilitate, și mai ales nu pricepeau costisitoarele petreceri populare, care îi șocau profund. Gérard Noirel a subliniat în ce măsură risipa manifestată cu aceste ocazii era necesară pentru întreținerea relațiilor în vederea aflării unui loc de muncă: " Aceste sărbători sunt o modalitate de a testa disponibilitatea fiecărui individ față de grup. Ele arată devotamentul membrilor față de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rabzi tot și să mori încetul cu încetul. Roma! Cetatea eternă! Simțeam doar foame și parcă nu eram eu. Nici acum nu sunt. Parcă pluteam pe deasupra lucru rilor, ca atunci când are loc moartea aparentă. Și cel mai mult m-a șocat că nu simțeam nimic. Ochii mei vedeau frumusețea vegetației, copacii ciudați, floriile necunoscute, ruinele și clădirile antice. Vedeam belșugul din magazine și mulțimea de obiecte noi, dar nu simțeam nimic. Eram uimită. Nu mai aveam lacrimi, nici gânduri. Nu mai
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
dacă am copii, apoi mi-a arătat o mașină veche și mi-a zis: — Hai să mergem acasă! — Unde? De ce acasă? Știam că primește în ospeție la biserica lui. După experiența cu moșul de 80 de ani nu mă mai șoca nimic. A răspuns doar: Lasă, hai, că și-așa e târziu! Casa Concettei era în munți, izolată. Următoarea casă era la vreun kilometru. Pădure și cărări ce păreau că duc... niciunde. Acum vedeam Perugia din mașină, magazine, farmacii, săli de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
defecte, ea are și mari calități: mult adevăr, un suflet elevat și nobil, curaj spiritual, cinste; în sfârșit, este un amestec de atâta bine și de atâta rău, că n-ai putea avea pentru ea nici un sentiment bine hotărât: place, șochează, este iubită, este detestată, oamenii o caută și o evită. Ai putea crede că ea transmite și celorlalți bizareria caracterului ei. DUCESA DE CHAULNES Spiritul Doamnei ducese de Chaulnes este atât de ciu dat, încât este cu neputință de definit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în dar de la unchiul său. Rousseau a răspuns că i-ar face mare plăcere să primească două sticle. A doua zi dimineața Domnul de Genlis a trimis la el un coș cu douăzeci și cinci de sticle de vin, ceea ce l-a șocat pe Rousseau în asemenea măsură, că a trimis imediat întregul coș înapoi, însoțit de un bilețel bizar, de trei rânduri, care mi s-au părut nebunești, pentru că exprimau cu energie disprețul, mânia și un resentiment implacabil. Domnul de Sauvigny, venind
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
spus și i-a repetat Domnul de Sauvigny că nu era nimic căutat în coafura mea și că o lojă împrumutată nu era o lojă pe care s-o alegi - nimic nu l-a putut potoli. Povestea aceasta m-a șocat în atare măsură că, la rândul meu, n-am vrut să fac cel mai mic demers pentru a recâștiga un om atât de nedrept față de mine. De altfel, îmi era foarte limpede că în reproșurile sale nu se afla nici
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
care îl preocupa în acel moment; iar, dacă îți asumai riscul să-l contrazici, tot ce puteai spera să ți se întâmple mai bun era să se considere că n-ai spus nimic; pentru că, dacă din nenorocire contrazicerea ta îl șoca, te zdrobea cu o brutalitate de care singur nu-și dădea seama. Obișnuința de a fi singur, de a reflecta mult, de a fi stăpân absolut în casa lui, forța naturii și a spiritului său, dar mai ales o neasemuită
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
se dăruia cu generozitate, dar se comunica deplin oricărui lucru pe care îl atingea. Repet, nu era vorba de orgoliu, sau era un orgoliu atât de natural, atât de spontan, încât unui om inteligent îi era cu neputință să fie șocat. Orice gând care îl cuprindea îl poseda, și atunci el trebuia să se arate la lumina zilei, trebuia ca sentimentul care-l însuflețea să se manifeste, în virtutea unei legi tot atât de irezistibile ca aceea care obligă o forță expansivă să proiecteze
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
poate fi imaginat prinde viață. Distopia e de fapt o apologie a vieții, o viață în care a dispărut hotarul dintre frumos și urât, nu mai există decât existența. Distopia este un rezultat al intenției Desperado de a contraria și șoca lectorul. Prin defamiliarizare, lectorul se deprinde cu o multitudine de alte lumi. Mesajul nu e unul de spaimă ori disperare; eroii se adaptează ca și lectura la universul distopiei, printr-un exercițiu de supraviețuire. Autorul Desperado își croiește drum prin
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pornire pentru inovațiile poeziei contemporane. Pe când după Joyce și Woolf romancierii au trebuit să dea fuga înapoi la istoria corect narată pentru a-și păstra cititorii, ironia mușcătoare a lui Eliot, bucuria lui de a se opune frumosului, de a șoca prin indecență stau și azi la baza prozei și poeziei. Iată deci că, după ce Woolf a predicat o noutate de care nu s-a putut sluji, apare autorul Desperado și chiar anulează ideea de cuplu ca axă centrală a romanului
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Woolf a predicat o noutate de care nu s-a putut sluji, apare autorul Desperado și chiar anulează ideea de cuplu ca axă centrală a romanului. Dă deoparte intriga amoroasă, ideea de familie, de comunicare. Pe eroii Desperado nu-i șochează și nu-i descumpănește nimic: totul poate fi înțeles și acceptat, oricât ar fi de hidos, înspăimântător sau improbabil. Cu cât incidentele imaginate sunt mai neobișnuite, mai bizare și mai derutante, ele sunt cu atât mai specific Desperado. Cât despre
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tine însuți. > Eliberează-te de cuvintele celorlalți. Libertatea Desperado înainte de toate Unde trebuie să fii liber: * Folosește limbajul după bunul tău plac, adu pe pagină cuvinte care n-au mai văzut lumina tiparului, folosește-le cu nonșalanță, nu pentru a șoca, ci pentru a da un aer de conversație banală capcanelor lingvistice, de care nu te poți lipsi. Inovează structura textului, nu respinge intriga, cronologia și personajele, dar folosește-le în așa fel încât să uluiești pe oricine le recunoaște. * Servește
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
naratorului este amorală: a fost vorba de o misiune umanitară. Evreilor li s-a redat demnitatea și viața. Dacă Amis ar fi afirmat că Holocaustul a fost o crimă cumplită, efectul ar fi fost mult mai mic. A ales să șocheze, să ne facă pe noi să acuzăm în locul lui, bazându-se pe morala noastră. În final, cei care judecă sunt lectorii, nicidecum autorul însuși (nu în mod direct). Întregul roman devine un verdict interior al lecturii. Descoperim că am interiorizat
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu mare succes înaintarea. (p. 109) Pesemne John se uita înapoi către Europa când a părăsit-o, așa că acesta e înțelesul privirii lui înainte acum. Știm deja că textul trebuie citit în oglindă. În ciuda dorinței nestăvilite a autorului de a șoca, romanul afirmă o opinie generală. Dacă istoria e acum un adevăr știut de toți, textul lui Amis dovedește că literatura poate câștiga atunci când cuvintele pierd teren. Martin Amis demonstrează resursele tehnicii atunci când născocește acest dialog complicat al lui Eu cu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
E vorba de tineri, care merg la marș de bună voie, și se bucură din plin de petrecerea tovărășească de după el. Romanul este scris ca narațiune, fără pretenții de hibridizarea genurilor, fără imixtiunea lirismului ori încercări gen Desperado de a șoca lectura în toate chipurile posibile. E o povestire simplă, tradițională, cu urme clare de flux al conștiinței în modul cum sunt analizate perosnajele din interior, chiar dacă totul e relatat la persoana a treia, și fără multe incidente, lucru care ar
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
el chef, nicio clipă în plus", meditează Lessing. Dar acest lucru nu justifică războiul între sexe pe care l-au pornit feministele. Indignarea feminină la adresa bărbatului a devenit o politică de masă: E o premeditare politică. Niciodată nu m-a șocat un bărbat gol, nu m-au deranjat avansurile masculine, nici măcar cele deplasate. Îmi ziceam, "Ei și?" Acum totul se politizează... Nu zic că nu e ceva demn de luat în seamă. Nu mă lasă rece că femeile sunt supuse hărțuirii
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și simplu disprețuiește vechea convenție poetică, deși în paralel o folosește pentru a arăta că oricine o poate mânui. Jocul acesta tehnic nu merge bine deloc cu ideea poemului moartea unui prieten apropiat dar lui Adcock îi place să-și șocheze lectorul, să-l ia prin surprindere. Poeta respinge compasiunea, fie a autorului pentru eroi, fie a lectorului pentru text. Dorește totuși o comuniune a lecturii cu creația, așa cum o doresc toți autorii Desperado. Ajunge la această comuniune pe ocolite, deconstruind
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sub ironie se ascunde un lirism intens și inconfundabil. LIDIA VIANU: Faci parte dintr-o generație de scriitori care recurg la orice mijloace, fie că e vorba de formă sau conținut (experiment, tehnic și afectiv, cu orice preț), pentru a șoca, năuci lectorul și a-l face neputincios. I-am numit pe acești scriitori Desperado. Ți se pare că ți se potrivește caracterizarea și eticheta? JULIAN BARNES: Faptul că sunt considerat un Desperado mă ia prin surprindere. Da, îmi place grozav
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ar putea să fie oare Clint, și suntem oare o bandă? Aș zice că suntem un număr de scriitori singuri și tăcuți, care ne deosebim mult prin ceea ce scriem. În ceea ce mă privește, sunt sigur că nu vreau deloc să șochez și nici să-mi văd lectorii neputincioși. Am o relație foarte strânsă și afectuoasă cu lectorul meu prezumptiv. Evident, câteodată îmi place și mie să mă joc cu ce știe și ce așteaptă el de la mine. Îmi place să redau
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iese mie cel mai bine, e să scriu în așa fel încât forța poemului (atâta câtă este) să se arate doar la a doua, a treia lectură, niciodată din primul moment. Nu pun preț pe poezia (ori proza) agresivă care șochează. Adâncimea sensibilității cum zici se dezvăluie doar celor ce sunt foarte atenți la ce spun. Sper că cititorii vor ști să dea la o parte ce numești tu "perdeaua de sfială". LV. Ești dispus să subscrii la vreun curent literar
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]