97,255 matches
-
de a face, ce rămîne înăuntrul celor ce lucrează împreună. Ca un cor cu un dirijor. Așa văd eu teatrul. Cel mai frumos exmplu la ora asta, trecînd vremea trupelor din anii '70, este ansamblul Sequentia care cîntă teatru. După știința mea, n-ai pus niciodată Cehov. De ce? Pentru mine Cehov este un însoțitor. Am văzut spectacole atît de frumoase că nu am simțit nevoia să mai spun ceva. După Pescărușul Cătălinei Buzoianu și Livada lui Vlad Mugur, am simțit că
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
se potrivește cu experiența noastră vie, care ne învață că deși viața e în esență imprevizibilă, ea e condusă de o cauzalitate. Frank Kermode a scris foarte bine despre această chestiune în The Sense of an Ending. Un aspect al științei de a nara e să maschezi dovezile care, retrospectiv, îți vor face surprizele să pară convingătoare atunci când se produc. Textul romanțios tradițional tinde să aglomereze surprize, fără să le facă câtuși de puțin convingătoare. Romanul realist încearcă să le facă
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
o astfel de "aventură", cu siguranță că nu va regreta. Căci metoda eseistului spaniol ni se înfățișează înainte de orice ca narație dramatică, peripeție. Această vocație a dramaticului, grefată pe intuiția autorului că orice temă (fie ea din sfera filozofiei, a științei, a istoriei sau a esteticii) este în fond o interogație, exemplele memorabile, de multe ori de domeniul anecdoticului, transformă eseurile lui Ortega y Gasset în demonstrații pasionante la capătul cărora lucrurile se înfățișează într-o lumină inedită, o nouă perspectivă
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
cînd opiniile ne despart. Dintre multele manifestări ale urii intelectuale, aleg, nu chiar la întîmplare, unul singur. În Convorbirile literare de la Iași, numărul din februarie, dl Sorin Comoroșan, membru de onoare al Academiei Române, biolog de reputație internațională, atras de filosofia științei, îi acordă d-lui Ion Beldeanu un interviu din care ura se revarsă ca o apă neagră. Nu e prima oară cînd dl Comoroșan urăște. I-am citit și alte intervenții asemănătoare. Unele propoziții sînt reluate aidoma în interviul din
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
dedublării, o îndeplinește și livrescul remarcat de critici, sub diverse forme, încă de la debut. Dedublarea ar putea fi pusă în legătură cu "vârstele" pe care le parcurge eul poetic și care se privește pe sine în momente diferite: "Tu mă înveți acum/ știința de a muri/ așa cum odinioară/ m-ai învățat să umblu/ prin lumea plină de culori și parfumuri" (Lecția) sau, într-unul dintre poemele inedite: "mai ai de făcut pasul/ pe care Iubiții tăi/ l-au făcut/ în așteptare/ ești tu
Punere în abis by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16276_a_17601]
-
disperare mă gîndisem să-l rog pe Fane Spoitoru sau pe Truțulescu să spună ceva de bine și despre cultură, căci mai ales asemenea voci se fac auzite în mass media, interesează, sporesc vînzarea unor publicații. Și pentru că vorbeam de știință, în iunie, la Sinaia, Fundația va organiza o întîlnire cu oameni de știință români din diaspora și savanți străini care valorifică diverse cercetări științifice românești. Va veni și un laureat Nobel cu care sîntem în relații strînse și care ar
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
spună ceva de bine și despre cultură, căci mai ales asemenea voci se fac auzite în mass media, interesează, sporesc vînzarea unor publicații. Și pentru că vorbeam de știință, în iunie, la Sinaia, Fundația va organiza o întîlnire cu oameni de știință români din diaspora și savanți străini care valorifică diverse cercetări științifice românești. Va veni și un laureat Nobel cu care sîntem în relații strînse și care ar dori să discute cu conducătorii noștri perspectivele cercetării științifice în noul secol. Continuăm
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
să spun că zadarnic îți faci loc cu "ghiarele și cu dinții", timpul nu poate fi trișat. Mă întreb deseori cu ce ochi privea Blaga mărimile din anii cînd nu avea voie să publice sau cînd era ignorat cu bună știință. Și unde sînt astăzi Al. Toma, Eugen Frunză, Dumitru Corbea, Novicov, Vitner și mulți alții? Dar acestea sînt simple nuanțe ale unui subiect mult mai grav care mi se pare semnificativ pentru mentalitatea de azi: Mateiu Caragiale în fruntea topurilor
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
în Parlament, erau peste treizeci de scriitori, dar nici unul nu a propus vreo lege, un amendament măcar în favoarea culturii, protejării patrimoniului național uman, dacă pot spune așa, adică a valorilor umane din domeniile acestea atît de delicate ale culturii, artei, științei, precum și a susținerii tinerilor de mare viitor. Acum culegem ce am semănat. Statul și-a luat prea repede, cu ajutorul nostru, mîna de pe cultură, fără să se intereseze ce fac țările mult mai avansate decît noi. Filmele produse de Franța, de
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
menite să popularizeze imaginea unei prospere Românii socialiste. Hotărît, cultura română nu e bine reprezentată în străinătate. Să nu ne mire, prin urmare, grav distorsionatele imagini, uneori strident unilaterale, pe care le produc occidentalii înșiși. Fundația Culturală Română, care după știința mea are în program îngrijirea unei arhive culturale adresate publicului de peste hotare, are o grea sarcină de care e încă departe de a se fi achitat. Cartea pe care o comentez aici, recomandată de cineva, nu descoperită de mine, m-
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
George, bun cunoscător al operei lui Lovinescu și al epocii) pentru ca, de la volumul al treilea, să solicite și colaborarea d-nei Margareta Feraru, editor cu mare experiență. Împreună, editorii, au investit în această ediție un travaliu științific de mare efort și știință de carte. Citit, acum, textul numaidecît paralel cu notele, totul se descifrează și se luminează, căpătînd imaginea a ceea ce a reprezentat E. Lovinescu în epocă și, în consecință, la cîte atacuri și neajunsuri a fost expus. Acum, în cel de
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
un instrument de genul celor intrate în viața socială în Vest. Cum putem învăța să scriem un text lizibil, de succes chiar ? Pornind de la a înțelege un text: funcțiile comunicării formulate de Jakobson, principiile și rezultatele pragmaticii, retoricii și celorlalte științe ale textului se ordonează în funcție de acest deziderat în informații și sfaturi absolut necesare. Totul este așezat la îndemîna noastră, fie că sîntem specialiști (deci recunoaștem sursele), fie că nu. Etapele redactării textului conțin inclusiv sugestii despre Cum găsim teme și
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
pînă departe), ea relevînd soarta dramatică a edițiilor critice la noi, prost retribuite și insuficient considerate. Poate că stimatul editor va reveni, totuși, asupra deciziei sale fatale. Dacă nu, n-avem decît să nădăjduim că, odată, cîndva, alt editor cu știința de carte a d-lui Tiberiu Avramescu îi va continua munca, reluînd ediția de acolo de unde e oprită. Dar se va găsi în viitorul previzibil un alt editor de talia acelui care, acum, renunță? Cunoscînd bine cum stau lucrurile în
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
de Ovidiu Niculescu. Din păcate, în aceeași cheie mai sus prezentată. Un cercetător cu mari ambiții și fără scrupule, care face teste cobai chiar și pe fosta lui profesoară presupune totuși un tip mai special, marcat de meserie și de știință. Accentuarea unui coté de "băiat de cartier" mi se pare o îngroșare supărătoare. Ovidiu Niculescu își ratează personajul tocmai din această pricină, din această alunecare exagerată, pe care o acceptă. Nu cred că n-ar fi putut face personajul în
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
decît la oricare alta din sînul noii Europe. Limba franceză, în care au scris pașoptiștii și care a fost limba diplomației în secolul XIX, pentru noi limba culturii, a elitelor, a cremei intelectuale de pe toate meridianele. Nu e vorba de știință, aici, e vorba de un sentiment aproape unanim.
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
în erori (deși editorul a trudit pe manuscrise), nu face deosebire dintre variante, versiuni, bruioane, păstrează, în absolut, formele dialectale moldovenești, nerespectînd poetului ortografia de maturitate. Ediția Dragomirescu din 1937 comite eroarea de a împărți sumarul după trihotomia sa din Știința literaturii, dînd prioritate poeziilor socotite capodopere, expediind la anexe cele considerate de virtuozitate și de talent, preluînd lecțiunile lui I. Scurtu. Ediția G. Călinescu (1938), vine după capodoperele sale Viața lui M. Eminescu și Opera lui M. Eminescu. Deși era
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
Ovidiu Hurduzeu Virgil Nemoianu este William J. Byron Distinguished Professor de literatură la The Catholic University of America și profesor de filozofie la aceeași universitate. Este membru al Academiei Europene de Științe și Arte și vice-președinte al Asociației Internaționale de Literatură Comparată. A publicat peste 15 cărți și 600 de articole și recenzii pe patru continente. Domnule profesor, reprezentați în cultura română contemporană modelul, atît de rar întîlnit, al intelectualului "complet". Opera
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
carte. Acești oameni, dominînd șesurile cu coasa, și munții cu moțul căciulii, au păstrat o limbă foarte frumoasă peste o mie de ani, și-au păstrat chipul frămîntat, de o tăcută noblețe, și datini intacte". Astăzi, la noi, cu toată știința de carte și urbanizarea forțată, pripită, din ultima jumătate de secol (deloc egală cu civilizația autentică, spornică, îndelung creatoare), ne împiedicăm la orice pas de grohotișul vorbelor urîte, în stare de a dezagrega noțiuni îndelung șlefuite, alcătuind laolaltă ceea ce are
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
face semn cu mîna celor rămași în mașină. "Vîrsta de aur" ("Vîrsta a treia") față-n față cu vîrsta dintîi. Situația e mai gravă decît pare. Fiindcă e inadmisibil ca niște azi-mîine informaticieni să manipuleze aparate ultrasofisticate, "ultimul răcnet" al științei și tehnicii etc. - dar de vorbit să vorbească precum țiganii din Jilava, meșteri cositori, căldărari, spoitori, topitori. Vorbirea reflectă gîndirea. Sărăcia uneia echivalează cu ruina celeilalte. Dacă trăim într-adevăr în pragul unei lumi noi, în miezul unei umanități care
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
știu cîți ar citi această carte cu plăcere. Nu e mai puțin adevărat că John Keene este printre cei mai autorizați (dacă nu cel mai) să conceapă o biografie Vaclav Havel. Acuratețea informațiilor nu a fost pusă la îndoilă, după știința mea. Însă meritul uriaș al cărții, pe care nu-l voi comenta decît prea sumar în spațiul care mi-a rămas, este de a propune o reflecție cu sferă mai largă de aplicare, asupra destinului unui om politic în Europa de Est
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
două - evidentă pentru oricine vine din Răsărit - nu e defel clară și cu atît mai puțin necesară cînd o privești de pe celălalt mal al Atlanticului. Pentru mulți intelectuali și universitari americani, leftismul e o ideologie "șarmantă" (și folosesc cu bună știință termenul), iar a respinge socialismul în numele unui utopic liberalism democrativ nu înseamnă nimic altceva decît să fii naiv pînă la idioțenie. Vaclav Havel a fost și este unul dintre criticii cei mai articulați ai socialismului tîrziu, postrevoluționar. Însă luciditatea cu
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
de folclor inedit care aștepta în sipetele unor culegători de seamă. Era, după atîtea decenii de uitare, o înfăptuire de seamă, care, și azi mai este studiată și valorificată. Redactor-șef la acea E.P.L. era cărturarul Mihai Șora, dîndu-i, prin știința sa de carte și dăruire, acea temeinicie editorială de care cultura română avea nevoie vitală. S-a întîmplat ca începuturile editoriale ale d-lui Iordan Datcu să coincidă cu epoca unei veritabile liberalizări în spațiul culturii încît programele inteligente puteau
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
C. Rogozanu Umberto Eco ar putea inaugura o nouă "știință" despre cum se scriu cărți bune care să se vîndă și care să fie și respectate în același timp. Cum să fii o vedetă culturală autentică? Eco s-a afirmat pe cel puțin trei planuri culturale diferite: literatură, teoria literaturii
Cum se scrie o carte bună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16351_a_17676]
-
persoană de încredere în acest viespar uman în care ambasadorul, om fin dar bolnav, nu poate face nici pace, nici ordine. Despre Charlotte Valentin, cititorul află deja din primele pagini că este în vîrstă de 32 de ani, doctor în științe, mamă a doi copii, necăsătorită, fostă campioană olimpică la judo, diplomat de profesie. Împrejurările o vor pune în situația de a-și descoperi nebănuitele talente de detectiv. La foarte scurtă vreme după sosirea ei în București, unul din membrii ambasadei
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
a crescut singură cei doi copii, și-a dat doctoratul, a fost campioană la judo și pe deasupra, deși dă dovezi de cochetărie, este băiețoasă. Ați intenționat să creați un nou tip de personaj feminin? T.P.: Da, am vrut cu bună știință să creez un nou tip de detectiv. Există în rafturile bibliotecii de romane polițiste germane o mulțime de detectivi bărbați și eu nu doream deloc să îmbogățesc această galerie cu încă o figură. În plus, în domeniul meu de activitate
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]