3,030 matches
-
din arhivă și ne-o reprezintă astăzi cu costume schimbate și cu alți actori, oare omul pururea tânăr, geniul neamului românesc, a venit asemenea între noi? Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a țărânei, ci a trecutului? [19 martie 1881] ["RĂSPUNZÎND LA DISCURSUL D-LUI MAIORESCU... Răspunzând la discursul d-lui Maiorescu, d. Carp a crezut a putea reduce importanța pe care o dăm noi vicierii spiritului public în România. Originea acestei vicieri e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deplină și în marginea puterilor lor, au contribuit la ridicarea patriei, căci rasa aceasta de oameni, pe care, după cuvintele Scripturii, D-zeu [î]i odihnește "în laturea celor vii și în corturile direpților", devine din ce în ce mai rară. Fie-i dar țărâna ușoară și amintirea pururea vie! [24 martie 1881] ["REPREZENTAȚIILE D-NEI GIACINTA PEZZANA-GUALTIERI... Reprezentațiile d-nei Giacinta Pezzana-Gualtieri merită a fi numite adevărate evenimente artistice. Cu toată măiestria rară și neajunsă cu care celebra artistă a jucat pîn' acum rolurile principale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o idee generoasă sau un adevăr. Nu e deloc de mirare că, pe când regenerarea națională pornea în veacul al Xvii-lea din Târgoviște spre Ardeal, în secolul al Xix-lea ea pornea din Ardeal spre București. Jupân Bucur - fie-i țărâna ușoară! - era fără îndoială mocan, dar prin strunga prin care treceau odată oile lui au trecut mai târziu alte soiuri de dobitoace. Dar să lăsăm pe vechii fanarioți deoparte. Nu al lor e meritul c-au domnit în Țara Românească
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
crează că marile fapte ce am săvârșit nu sunt decât un joc al norocului și că, îndată ce am devenit stăpâni pe destinele noastre am arătat că nu suntem decât un putrigai care se macină și se preface el singur în țărînă? " Nu o ascund; cele petrecute în zilele acestea m-au făcut să sufăr mult; sufăr și voi suferi toată viața mea. Nu credeți că pentru aceasta voi lua lumea în cap și-mi voi părăsi țara; din contra, singura mângâiere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că marile fapte ce am săvârșit nu sunt decât un joc al norocului și că, îndată ce-am devenit stăpâni pe destinele noastre, am arătat că nu suntem decât un putrigai care se macină și se preface el însuși în țărână. ... Căderea noastră va fi ireparabilă, va fi o cădere rușinoasă. Am vorbit atât de mult de partidul roșu și de individualitățile cari-l compun încît mărturisim că uneori simțim că ne-a sleit dicționarul și nu mai aflăm expresii cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ci de la natura lucrurilor. Nu e în natura lucrurilor ca un sistem în care specula intereselor publice e principiu de guvernământ să se poată perpetua. Putregaiul de care vorbește prezidentul Camerei se macină în adevăr și se preface singur în țărână. E o iluzie a crede că ceea ce e putred, pe deplin putred, se mai poate sanifica. De-aceea, auzind că mucenicul afacerilor Warszawsky a redevenit director la Interne sub reversibilul domn C. A. Rosetti, am avut cuvânt a zice că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acest popor nobil, dar adânc, adânc îngenuncheat, teamă ne e că ora acestei glorioase și străvechi Plevne a sunat și că cenușa lui Matei Basarab, care a blestemat neam de neamul vostru până într-a șaptea spiță, va dormi sub țărâna cucerită, în pământ străin. "Ca românii să se înfățișeze străinilor uniți"? Dar sînteți voi romîni? Dar cunoașteți voi poporul? Sînteți în stare a pricepe geniul și înclinările lui? Știți voi românește măcar? Păsăreasca d-lui C. A. Rosetti e limbă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înnăscute rasei lui din timpi strămoșești. Guvernanții din București l-au tratat însă cu calitățile înnăscute rasei lor, l-au lăsat să moară de foame și să degere de frig în câmpiile Bulgariei. Pe când adevărații viteji, pe care îi acopere țărâna, zăceau în căderea ninsorilor și sub stoluri de corbi rotitori, într-o nespusă părăsire, vitejii reversibili și guvernanți din București destupau sticle de șampanie în onoarea mironosițelor de strade și berării cari împluseră pe-atunci capitala. Erau ctitori d-nia lor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
membrele lui Hristos”. Doar Încă de pe când erau vii, Hristos era În măduva lor, iar după moartea lor, la fel, nu le părăsește osemintele, ci rămâne unit cu sufletele lor, așa cum unit și amestecat stă, acum, cu acest pumn de țărână neînsuflețită. Hristos rămâne prezent, și după moar‑ tea fizică a martirului, În sufletul și osemintele lui. Moaștele sunt un loc În care Hristos este prezent În har, Într‑un fel deosebit de apariția Lui În icoanele care‑L reprezintă pe El
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de hristos a cartofului el știe secretele nopții cu burdufe de liniști rădăcinile lui pipăie rărunchii pământului albe netede ca tuburi rădăcinile înaintează în nervi sug înțelepciunea vremurilor osemnitele nopții închini un imn cartofului vreau limpezimea tăcerea ta fruct al țărânei asemeni cu țărâna din pântecul întunericului nu ne uita întărește-ne cu uleiul nopților mâna ................................................ cartof cu mâinile plugarului aspre cu răcoare de tunel de după-amiază tu ești al gliei glas pre tine ochiul îngerilor fără haraci te veghează... Asemenea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cartofului el știe secretele nopții cu burdufe de liniști rădăcinile lui pipăie rărunchii pământului albe netede ca tuburi rădăcinile înaintează în nervi sug înțelepciunea vremurilor osemnitele nopții închini un imn cartofului vreau limpezimea tăcerea ta fruct al țărânei asemeni cu țărâna din pântecul întunericului nu ne uita întărește-ne cu uleiul nopților mâna ................................................ cartof cu mâinile plugarului aspre cu răcoare de tunel de după-amiază tu ești al gliei glas pre tine ochiul îngerilor fără haraci te veghează... Asemenea elanuri imnice, ale
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pe panglica nemișcării în ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie în argint a vocilor Trimiterea la Francis Jammes s-a putut face fără dificultate, căci și versurile lui Voronca transmit o similară emoție
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pe panglicile nemișcării în ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie în argint a vocilor. Latura propriu-zis spectaculară, în sensul de înscenare, e aici ca și absentă, iar jocul, în înțelesul său mai larg
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
netede ca tuburi rădăcinile înaintează în nervi sug înțelepciunea vremurilor osemintele nopții închini un imn cartofului pentru ca intenția anunțată să se și traducă în fapt textual, prin ordonarea muzicală a discursului „circumlocuționar”: vreau să am limpezimea tăcerea ta fruct al țărânei asemeni cu țărâna... În schimb foarte caracteristica secvență imnică a oglinzilor (Ulise, 8) e construită de la început până la sfârșit pe tiparul „temei cu variațiuni”, obiectul evocat fiind echivalat într-o întinsă serie metaforică: oglinda (atât de caracteristică recuzitei baroce a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
rădăcinile înaintează în nervi sug înțelepciunea vremurilor osemintele nopții închini un imn cartofului pentru ca intenția anunțată să se și traducă în fapt textual, prin ordonarea muzicală a discursului „circumlocuționar”: vreau să am limpezimea tăcerea ta fruct al țărânei asemeni cu țărâna... În schimb foarte caracteristica secvență imnică a oglinzilor (Ulise, 8) e construită de la început până la sfârșit pe tiparul „temei cu variațiuni”, obiectul evocat fiind echivalat într-o întinsă serie metaforică: oglinda (atât de caracteristică recuzitei baroce a sărbătorii) devine astfel
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
care poetul de 20 de ani definește poezia cadavru fardat ("haine de imagini pe cadavrul trist și gol"): "Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate, / Voluptuos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, / Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea". Mai mult, Eminescu extinde textura simulacrelor la metafizică și teologie: Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită / Unor lucruri nexistente; carte tristă și-ncâlcită, / Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a descifra". Și: "Oamenii din toate cele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
debutul cu placheta O palmă de cer (1969), V. se dovedește o fire sensibilă la durerile celor apropiați, versificând pe motivele războiului și ale vieții dramatice a omului de la țară. Maturizarea lirică este evidentă în poezia de mai târziu - Rostul țărânii (1980), La părinți (1989) - prin sinceritatea expresiei, prin cantabilitate, dar mai ales prin sugestia reflexivă amară ce transpare din versurile lui elegiace. S-a spus că poetul cultivă „formula tradiționalistă bazată pe cantabilitate folclorică și pe desenul imagistic simplu și
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
amară ce transpare din versurile lui elegiace. S-a spus că poetul cultivă „formula tradiționalistă bazată pe cantabilitate folclorică și pe desenul imagistic simplu și clar conturat” (Mihai Cimpoi). Cărțile O palmă de cer, Ploile dorului (1972), Fluvii (1976), Rostul țărânii, Autografe în câmp (1981), Același (1986), La părinți, având ca tematică satul contemporan moldovean și oamenii lui, sunt tot atâtea trepte ale evoluției autorului spre o formulă în care lirismul de sorginte folclorică se îmbină cu meditația asupra condiției umane
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
bucură de popularitate (E liniște în codrul verde, Cucul, Mult frumoasa mea câmpie). SCRIERI: O palmă de cer, Chișinău, 1969; Ploile dorului, Chișinău, 1972; Dincolo de ferestre, Chișinău, 1976; Fluvii, Chișinău, 1976; Cântă-mi, ciocârlie..., Chișinău, 1979; Pomul, Chișinău, 1979; Rostul țărânii, Chișinău, 1980; Autografe în câmp, Chișinău, 1981; Întreaga iubire, Chișinău, 1984; Soneria, Chișinău, 1985; Același, Chișinău, 1986; La părinți, Chișinău, 1989; Să facem cunoștință, Chișinău, 1989; Cer și pământ, Chișinău, 1991; Rață-rață lătăreață, Chișinău, 1992; Aici pe pământ, Chișinău, 1998
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
Îl numește „sfânt loc”. Nu mai este Însă vorba de o sacralitate națională, ci de una estetică și culturală. Imaginea Italiei clasice implică lărgirea perspectivei temporale și tematice, incluzând și aspecte exterioare Antichității latine. Cipariu XE "Cipariu" sărută, la Como, țărâna pe care o călcară nu numai „picioarele Pliniilor, Ceciliu poeta”, dar „și a altor mari bărbați, ca papii Inocențiu al IX-lea și Clemente al XIII-lea, ca Paul Ioviu și Volta - toți născuți aicea”. Se realizează astfel o deplasare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o regăsim și în cazul celui mai puțin politicos membru al seriei, Domnia Ta: Orice medic vrea domnia ta. (Internet, 2007), care poate impune acordul și cu persoana a II-a: Ai fost instruit și domnia ta de către RMCG să bagi capul în țărână?29. DOOM2 nu conține reglementări explicite ale acestei probleme, însă un articol al Ioanei Vintilă-Rădulescu30 indică acordul cu persoana a II-a drept argument decisiv în stabilirea statutului de locuțiune pentru aceste grupări. Este singura variantă de acord recunoscută în
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
prețuire a valorii sale dacă s-ar atribui numele său Căminului cultural din Dorobanți. Soția sa, Raluca, o dăscăliță devotată profesiei și familiei, i-a supraviețuit mulți ani îngrijindu-i mormântul, acolo unde își consumă veșnicia Ioan Pavel. Fie-i țărâna ușoară! Educație la superlativ Într-un început de toamnă blândă și însorită, mă aflam cu familia în gospodăria bine întemeiată a unui mai tânăr amic, inginer constructor, situată într-o așezare rurală de pe valea Tutovei. Admiram casa, grădina, livada și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
prin urmași, a fi mereu cu proaspăt plus și puls ca în copilărie. De ce face V. Fetescu apel la evocare? Pentru a repune în lumină, pentru a ne învăța semnificativ ceea ce știm, suntem deja. Prea adesea ceea ce știm devine doar țărână pe care călcăm indiferent ca și cum noi am fi o generație spontanee - realitate semnalată de tânăra generație a tranziției postmoderne care își propune, se pare, să producă post-oameni. Apelul recurent al autorului e limpede: înapoi la copil, înapoi la firul de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
serie nesfîrșită de strămoși, Împreună cu generațiile din care au izvorît toți moldovenii noștri de la Nistru. Și astfel ajunge la definirea personalității celor din care s-a născut, moldovenii, care s-au născut prin amalgamare, prin fuziunea lor, prin amestecul cu țărîna din care trăiau, din care se ridicau, ca și ierburile cîmpiilor lor, ca și copacii pădurilor lor și pomii din grădinile lor, animați de aceeași forță primordială ca toate elementele firii. Momentele de tensiune, fie ele de bucurie sau de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
nesfîrșită de strămoși, Împreună cu generațiile din care au izvorît toți moldovenii noștri de la Nistru. Eul nu și-l poate defini În afara colectivității moldovenilor, cărora Încearcă să le contureze personalitatea: s-au născut prin amalgamare, prin fuziunea lor, prin amestecul cu țărîna din care trăiau, din care se ridicau, ca și ierburile cîmpiilor lor, ca și copacii pădurilor lor și pomii din grădinile lor, animați de aceeași forță primordială ca toate elementele firii. Momentul de răscruce Îl trăiește la Închisoarea din Moscova
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]