7,853 matches
-
omenești. Inima mea însă a citit intențiile din mintea lui. Tot el mi-a mărturisit că nu făceam parte din neamul lor și că, datorită unui accident petrecut cu mulți ani în urmă, devenisem amnezică. Eu, Narcisa, cum îmi spuneau țiganii, nu aveam identitate și nici vârstă. Nu știam de unde vin și nici încotro trebuie să merg. Sigur că șeful familiei, țiganul cel bătrân, cunoștea adevărul, dar nu aveam curaj să-l întreb. Într-o zi însă, răbdarea mea a depășit
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
lor și că, datorită unui accident petrecut cu mulți ani în urmă, devenisem amnezică. Eu, Narcisa, cum îmi spuneau țiganii, nu aveam identitate și nici vârstă. Nu știam de unde vin și nici încotro trebuie să merg. Sigur că șeful familiei, țiganul cel bătrân, cunoștea adevărul, dar nu aveam curaj să-l întreb. Într-o zi însă, răbdarea mea a depășit limita. Și fără vreo țintă anume, am fugit de acasă, cu scopul de a scăpa de grozăvia de acolo. Am plecat
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
pe tata care alerga cu mine în brațe, spre ieșire. Și flăcările care înghițeau lacome trupul mamei. Mi-am mai amintit vag despre accidentul petrecut în graba cu care tata mă transporta la spital. Și-am revăzut figura urâtă a țiganului aplecat asupra mea, cu intenția de a mă răpi. În acel moment, mintea îmi încremenise. Poate că arsese odată cu mama sau rămăsese alături de tata sub povara fiarelor mașinii. Probabil că tata m-a căutat mult timp. N-am de unde să
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
sporovăiau despre școală sau despre locurile de naștere, destul de apropiate, la mai puțin de șapte zeci de kilometri unul de celălalt. Stelian era din Drăgănești, o localitate la vreo opt kilometri de Tecuci. În zona Tecuci-ului se stabilise mulți țigani, așa că nu a fost impresionat când, din Medgidia, holul vagonului a fost invadat de persoane gălăgioase și murdare, aflate în tranzit spre vagoanele de clasa a II-a. Pentru câteva momente viața din tren s-a mai animat un pic
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
pentru speculația și analiza unor termene și comportamente, cum ar fi: fița și mai ales când explică semnificația cocalarului ce a devenit un modus vivendi și la care „destul de mulți aspiră”. Interesant și bine documentat este în foiletonul despre originea țiganilor, exemplificând cu ceea ce spunea John Samson care „găsește originea triburilor rome în nord-vestul Indiei determinând după cercetarea idiomului că strămoși apropiați ai limbii romani (țigăneasca) limbile singhaleza, marathi, sindhi, Punjabi, dardica și pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de băștinași
VIOREL VINTILĂ – ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360742_a_362071]
-
pe pământurile din Petrila, Maleia, Rotunda, Merișor, Câmpu lui Neag. Într-un alt document semnat la 19 noiembrie 1504, regele Vladislav al II-lea permite aceluiași nobil din Râu de Mori să aducă pe moșiile sale 12 șatre cu faraoni (țigani) și să-i țină în forma altor iobagi sau coloni, fiind liber să pretindă și să perceapă de la aceștia veniturile obișnuite. Până la începerea exploatării cărbunilor, Petrila rămâne o așezare pastorală slab populată - popularea așezării s-a produs în afara sporului natural
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > ION C. GOCIU - SÂMBĂTA PAȘTELUI ÎN TRANSNISTRIA Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2294 din 12 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului „Despre pogromul de la Iași (1941) și deportarea țiganilor în Transnistria (1942) se cunosc lucruri puține, fiindcă nu s-a prea scris. Pe baza unor documente apărute după anul 1989 dl. Ion C. Gociu a scris un roman care vine să întregească un capitol de istorie a acestor etnii
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
lângă Suha Balca, localitate în Transnistria, sărbătorit de o familie, în care el era român și ea evreică și care au fost împreunăți de lăieți, fără să se cunoască și să trăiască după datina țigănească.” (Poet Nicolae Dragoș) * Din câți țigani au fost aduși la Suha Balca au mai rămas doar patruzeci de familii cu 90 de suflete din care 30 de copii. Erau toți lăieți și se cunoșteau bine între ei, mulți fiind neamuri de-ale bulibașilor Mihai și Gheorghe
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
făcut multe servicii lui Tanea. De mai multe ori, că-i era urât de întuneric, când întârzia cu lucrul și Tanea n-avea copiii acasă, a mai și dormit la ea. Tanea, după vorbă, l-a simțit că nu-i țigan și l-a întrebat odată: - Ce cați tu cu țiganii? Și Trifu i-a răspuns: - De aia că-s lăiete! La care ea i-ar fi zis: -S-o crezi tu că mâinile astea sunt de lăiete! Era prima seară când
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
-i era urât de întuneric, când întârzia cu lucrul și Tanea n-avea copiii acasă, a mai și dormit la ea. Tanea, după vorbă, l-a simțit că nu-i țigan și l-a întrebat odată: - Ce cați tu cu țiganii? Și Trifu i-a răspuns: - De aia că-s lăiete! La care ea i-ar fi zis: -S-o crezi tu că mâinile astea sunt de lăiete! Era prima seară când i-a zis vorba asta și l-a oprit să
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
și l-a oprit să doarmă la ea. În seara aceea, Tanea tăiase o găină, că era lăsarea Postului de Paște și mai avea din basamacul făcut de ea, pe toamnă. Dar n-au mai vorbit despre asta, că-i țigan sau nu. Pentru cine știa să vorbească românește, se vedea că Trifu nu-i țigan. Deși, în sinea lui i-a părut bine că se vede, îi era frică să mărturisească. De jurământ, că jurase cu sânge la șatră și
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
că era lăsarea Postului de Paște și mai avea din basamacul făcut de ea, pe toamnă. Dar n-au mai vorbit despre asta, că-i țigan sau nu. Pentru cine știa să vorbească românește, se vedea că Trifu nu-i țigan. Deși, în sinea lui i-a părut bine că se vede, îi era frică să mărturisească. De jurământ, că jurase cu sânge la șatră și de poteră că-l va dibui vreodată. Se știa cu musca pe căciulă! Fiindcă în
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
însușise ceva din regulile credinței ortodoxe. În sinea ei, încerca să se convingă că nu-i rea nici credința în Cristos și va face tot ce-i va spune Trifu. Va fi supusă bărbatului său!... Era lămurită că nu-i țigan. Chiar dacă își lăsase plete și barbă, nu avea trăsături țigănești cum erau ale lui Gheorghe și Mihai. Buzele și gingiile nu-i erau vinete iar pielea pe corp îi era albă. Nu știa să vorbească bine țigănește, și, în românește
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
vinete iar pielea pe corp îi era albă. Nu știa să vorbească bine țigănește, și, în românește, amândoi vorbeau ca între colegii de liceu. Într-o zi, Trifu i-a povestit niște pățanii tinerești, de parcă se întâmplaseră la liceul ei. Țiganii de vârsta lui, el om trecut de 30 de ani, nu știu nici să scrie, nici să citească. Pe Trifu, fără să știe el, l-a văzut citind un afiș, o hârtie adusă de vânt prin șatră, și dădea din
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
când dormeau singuri, în intimitatea lor, fără rețineri. Era noaptea Învierii Domnului și a speranței de mai bine ce sălășluia în sufletele lor. Când întunericul de afară puse stăpânire pe șatra lui Mihai din lunca Bugului de la Suha Balca, și țiganii se retrăseseră în casele lor, Trifu cu Marița lui, stăteau pe lângă focul ațâțat pe vatra din bordei, casa lor. Fumul ieșea liniștit pe coșul făcut din cărămidă și chirpici. Sub icoană, candela împrăștia o lumină difuză, caldă ca și sufletele
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
frunte, că așa îi veni mai bine și-i spuse aproape șoptit: „Pân’ la Înviere hai să vorbim despre noi...” * Repede se mai dusese seara din Sâmbăta Învierii. Mai întâi Trifu, care pentru ea, devenise soțul ei, român pripășit printre țigani, și apoi Marița, care pentru el era fata de evrei salvată de la moarte tot de țigani, își spuseră pe rând, mărturisind unul altuia întreaga lor viață. Viața lui era de aventurier, pe când a ei era de victimă, a sorții, a
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
să vorbim despre noi...” * Repede se mai dusese seara din Sâmbăta Învierii. Mai întâi Trifu, care pentru ea, devenise soțul ei, român pripășit printre țigani, și apoi Marița, care pentru el era fata de evrei salvată de la moarte tot de țigani, își spuseră pe rând, mărturisind unul altuia întreaga lor viață. Viața lui era de aventurier, pe când a ei era de victimă, a sorții, a unor evenimente neînțelese de ea la vârsta aceea. El, dezertor, ajunsese la șatră să scape de
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
nevastă și copii și-s mai bătrân cu aproape 15 ani ca tine, tu o să mă iubești tot timpul? - Dacă ar fi așa și te-ași minți, aș avea pe altcineva mai bun de iubit? Nu-mi place de niciun țigan, și-mi pare bine că nu le-a venit gândul să mă dea după vreunul, că n-aveam încotro și trebuia să-i ascult. - Nu-ți fie teamă, că la ei nu se admite așa ceva. Fetele care fug după români
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
în v. indiană); hi! hi! hi!, râsul sfielnic, cu hi, astrul zilei la japonezi; sl. smešn „de râs“, smeius „eu râd“ ~ ebr. šemeš „soare“; comic poate fi legat de kome „sat“, la rândul lui în relație cu kam „soare“ la țigani și nagamezi; engl. laugh ~ celtic Lugh, zeul soarelui; tc. gül- cu ghali „soare“ în klatskanie; aici e și gr. gel- „a râde“, de asemenea kul în ciuvașa. În limba keta (pe Ienisei) „a râde“ se zice dagh și se compară
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
olé” unanim. Paso își continuă drumul. Singura procesiune lipsită de orice acompaniament muzical este renumitul “Paso del Silencio”, impresionant pentru că decurge într-o tăcere mormântală. La fel, “Paso de los gitanos” a dobândit renume datorită atmosferei specifice temperamentului învolburat al țiganilor și al incantațiilor inegalabile, în ritm de flamenco. Se înțelege de la sine că în cazul procesiunii țiganilor, statuile Fecioarei Maria, respectiv a Domnului Isus Hristos au tenul de culoare tuciurie. Andaluzii nu pun mare preț pe postit. Dimpotrivă, ei consumă parcă
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
Silencio”, impresionant pentru că decurge într-o tăcere mormântală. La fel, “Paso de los gitanos” a dobândit renume datorită atmosferei specifice temperamentului învolburat al țiganilor și al incantațiilor inegalabile, în ritm de flamenco. Se înțelege de la sine că în cazul procesiunii țiganilor, statuile Fecioarei Maria, respectiv a Domnului Isus Hristos au tenul de culoare tuciurie. Andaluzii nu pun mare preț pe postit. Dimpotrivă, ei consumă parcă mai cu spor decât oricând în Săptămâna Patimilor cantități considerabile de produse dulci de patiserie: roscón de
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
mai ales că era foarte respectat de acei prieteni ai săi. Și apoi când bea în grup nu era la fel ca atunci când el bea singur. În timp ce Radu disfruta de anturajul său, în acea seară prin piață se plimbau doi țigani destul de bine îmbrăcați ce aveau până în treizeci de ani, erau înalți, puternici, însă cu un aer foarte abătut pe fețele lor. Erau doi hoți de buzunare, și nu numai atât, intrau uneori și prin curțile și casele oamenilor să fure
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
vale, pe actualele locații. Așadar, atestarea documentara a satului Gornea datează din 1772, dar aceasta doar un punct de reper în istoria mult mai îndelungată a populației de aici. În timp, băștinașilor români li s-au alăturat alte nații: unguri, țigani, sârbi, germani, asimilați românilor și cel mai probabil, locația definitivă pe care este amplasat satul astăzi s-a stabilit după năvălirea turcilor din 1738. La 1772 a fost menționată documentara întrucât a fost înregimentata pentru apărarea graniței. Tot atunci a
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
ziua asta, că oricum mi-ai stricat-o... - Băi! F...ă muma-n cur de țigănci! Eu dau ordine pe aici, nu voi. Gata cu... - Ba s-o f...i pe mă-ta, bă! Om fi noi din neam de țigani, dar suntem mai curate ca tine, ordinarule! a izbucnit Angelica, aruncând cu furculița în direcția lui, fără să-l lovească. Uită-te în ce hal arăți, bețivanule și pleacă dracu d’aci că-ți pun p...a pe gură să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359659_a_360988]
-
la două-trei întrebări puse de el. Înainte de a pune piciorul pe caldarâm, între portierele deschise, Angelica a vorbit pentru amândouă: - A fost ultima distracție, amărâtule. Să nu îndrăznești să ne mai cauți pe vreuna. Ori te cotonogim noi, ori pun țiganii pe tine. Cum preferi, f...i gura mă-tii de prost. Porcule! Încremenit la volan, Mișu a ascultat privindu-i ochii plini de ură și dispreț. Fetele făcuseră câțiva pași pe trotuar și el încă se mai uita buimăcit după
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359659_a_360988]