13,876 matches
-
M-am lăsat ademenit de spinii tăi văruiți cu parfum de floare. Să nu apari în fața mea! Femeia despletită se târăște până la picioarele lui X și le ia în brațe.) Femeia despletită: Nu mă lăsa! Te rog să nu mă abandonezi! O să mor, dacă mă părăsești! Ai milă de tot ce-a fost frumos! X: Dă-mi drumul! Femeia despletită: Nu pot, te iubesc! (Plânge.) X: Tu nu cunoști dragostea. Ești un șarpe viclean. Nu mă voi lăsa ademenit iarăși. (Își
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
În schimb, doamna Coca Ecaterina Soare este tipul de autor care scrie cu sufletul și pentru suflet. Simte ori știe cum să-și aleagă subiectele, multiple și variate, de altfel, dar și cum să le trateze. Nicio idee nu este abandonată până la ultimul vers și niciun subiect nu este lăsat în plata Domnului. A fost dăruită cu harul poeziei. Bunul Dumnezeu i l-a oferit la naștere ori chiar mai înainte, când a destinat-o unei anumite vieți pe acest pământ
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
URECHE Moartea înflorită de eternul foc albastru se simte bine cu ea însăși ținându-se de după gât, e adusă forțat însă dintr-un îndepărtat astru nici ea nu știe la sută cât. Vesela moarte pe pământ se transformă în viață abandonându-se în electrice culori, prin schimbarea ei bruscă la față se deghizează, îndepărtându-se de-a universului comori. Apoi violent înlănțuită într-un cerc pătrat mimând i-a forma universului pereche, așa iși face ea noua temă de casă pe
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ECOUL Extrem de rar i se întâmpla să adoarmă după-amiaza. Și într-un fel, chiar se bucura că în pofida interminabilelor alergături zilnice, reușea totuși să facă față, fără a fi nevoită să capituleze abandonându-se lui Morfeu, considerând că așa ceva este firesc să se întâmple doar copiilor sau bătrânilor decrepiți. Totuși, cele câteva luni de vară fierbinte și tumultoasă o vlăguiseră mai mult decât era dispusă să recunoască și în după-amiaza aceea, întinzându-se
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
mai greu, că fiecare inspirație este un efort din ce în ce mai mare și că încercarea de a se desprinde puțin pentru a-și umple plămânii cu aer, era inutilă. Totuși, nimic nu-i umbrea bucuria pe care o simțea. Când aproape că abandonase încercarea de a mai inspira, ceva, poate gândul nu se știe cum trezit, o făcu să înțeleagă că adormise cu fața în jos, afundându-se cu trupul ce devenea din ce în ce mai greu în buretele canapelei, de parcă ar fi împietrit treptat, uitând
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
desfășoară acțiunea în nuvelă este un sat din județul Mehedinți prin care trecea Dunărea. Anastasia, personajul principal al operei, o păstrătoare a credințelor strămoșești, îngropă un partizan sârb respectând tradiția din bătrâni. Partizanul sârb a fost omorât de nemți și abandonat la o răscruce de drumuri ca pildă pentru alți răzvrătiți. Pentru curajul ei de a păstra credința strămoșească Anastasia a plătit cu viața, pentru că nemții au omorât-o înecând-o în closetele ocupanților. Criticul Vladimir Streinu afirmă că „tiranul visează
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
și ani chiar proprii fii sau fiice, nepoții: „Nu doresc să mai văd părinți care-și înghit lacrimile căutând justificări, pentru că, da, dragii mei, asta fac ei. Caută justificări care să scuze în fața lumii indolența unor copii care i-au abandonat, care i-au uitat, care găsesc că este inutil, că este pierdere de timp și de bani, să aibă grijă de ai lor părinți, să mai treacă, din când în când, pe la ei sau să le dea un telefon, iar
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
de câte o liană. Nedumerit te rătăceai pe câte o creangă și încercai să dezlegi misterul agățându-te de câte un arbor cu rădăcini colosale. Obosită de povara literelor ce alunecau în cuvinte care mai de care mai scorțuroase, am abandonat cartea ce mi-a atras inițial privirea ca prima rază solară din zori și am pășit spre un dulap aflat într-un colț mai întunecat pe a cărui rafturi se odihneau niște cărți foarte vechi. Am înțeles că acele cărți
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
exponate din școala dobrogeana interbelică și imediat postbelică, era un om tare interesant și în același timp foarte cultivat. Și cândva, când îl cunoscuse ea, era sudor în port și chitarist , cântă muzică folk, îi spusese că e bine să abandoneze ideea românului cu eroina bolnavă psihic, îi explicase că viața nu e un chin, e o sumă de încercări care te întăresc și te ridică pe o nouă treaptă de înțelegere, de iubire de semeni și de Dumnezeu. Soția lui
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
Se apropia ziua de 15 august, Ziua Marinei care corespunde cu ziua de Sfânta Maria. Toate navele militare cu o săptămână înainte ieșeau în avanportul Mangaliei unde se aliniau pentru defilare și începeau pregătirile de festivități. Pe mine m-au abandonat, trimițându-mă la infirmeria Corpului de Echipaj, o unitate militară de uscat unde se instruiau recruții până la repartizarea lor la nave sau la alte unități militare. Dar ți-ai găsit, ca eu să stau liniștit în infirmerie și să-mi
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
picioarele sau le piere graiul. Cântărețului i se încețoșează mintea și uită cântările, voinicilor li se înmoaie picioarele și cad în genunchi. Părintele Popa Ștefan se izbește de diavolii nevăzuți, dar credința în puterea rugăciunii și îngerul păzitor nu-l abandonează. Strânge în palmă sfânta cruce de argint din altar și o ține în fața tuturor ca pe un scut. Pune piciorul pe bușteanul care servea drept scară, dar deodată acesta îi înțepenește. Atunci lovește cu crucea stâlpul casei și mii de
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
simți gustul dulce și apăsarea moale a buzelor și o cuprinse drăgăstos în brațe dând din nou frâu liber sentimentelor... Într-un târziu, cu privirile pierdute în tavan, Elena rupse vraja tăcerii: - Scumpul meu, nu-i oare mai bine să abandonezi definitiv gândul aventurii în acele ținuturi montane necunoscute și să stai în permanență lângă mine, iar eu să-ți ofer iubire și alintare de câte ori va dori inimioara și suflețelul tău? - Lângă tine uit de toate greutățile și necazurile vieții, dar
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
vreau să ajung până acolo încât să mă perpelesc după o fustă care nu mă mai vrea“, își spune el adesea. Desigur, după un timp care variază, dar nu prea mult ca întindere, el face primul pas și fără explicații abandonează “victima“. Rămâne inflexibil rugăminților, lacrimilor, nostalgiilor într-un cuvânt iubirii aceleia și își vede netulburat de viața care clocotește pretutindeni și care îl cheamă ca o vrajă. Caruselul unei noi aventuri sentimentale începe cu etapele știute și bătătorite: cunoșterea, împrietenirea
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
nu te merit....Offf...daca ai ști cât de mult m-am gândit la tine, cât am suferit!! Am crezut că te-am pierdut când nu mi-ai mai dat niciun semn!! El o asculta înduioșat. - Niciodată nu te-am abandonat și nu te voi lăsa, frumoasa mea!! -Așa să fie...surâde ea...și ochii căprui îl privesc scânteietori, iar obrajii devin rumeni. - Primește un mic cadou... - Cu ce ocazie? întrebă ea curioasă... - Așa, de la mine pentru tine, de ziua îndrăgostiților
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
vâsle din cauza forței vântului ce declanșase furtuna. Aceasta a fost una dintre cele câteva peripeții cauzate de furtună. M-au mai prins și altădată, dar eram în compania ori a unuia mai tânăr ca mine și mai puternic, când numai abandonând traseul de ieșire la punctul de acostare și, îndreptându-ne spre Venus am reușit să ajungem la mal, ori în compania fratelui și el destul de în vârstă la acele timpuri, fiind cu aproape cinci ani mai mare ca mine. Atunci
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
să înghit nimic. Am început să urlu de durere și usturime. Țipam continuu și, cum mama și-a dat seama ce s-a întâmplat, văzându-mă lângă dulăpior ținând cana cu leșie în mână, s-a precipitat și ea, a abandonat spălatul țipând mai tare ca mine, că i s-a otrăvit copilul. Neștiind ce să facă, a luat un pahar cu apă din găleată și m-a pus să fac gargară, clătindu-mi gura care-mi luase foc. A auzit
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > RUINURI ISTORICE ABANDONATE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului RUINURI ISTORICE ABANDONATE Azi 24 octombrie 2014 m-a vizitat acasă cel mai vechi prieten, respectiv Stevan SIMICI un istoric amator de când îl știu, adică
RUINURI ISTORICE ABANDONATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384119_a_385448]
-
-și crea o astfel de viață - elegantă. Dar nimic nu este imposibil atunci când exemplul ne trezește imaginația. Așa, poate, ne-am dori să trăiască tineretul viitoarelor generații, cu gânduri și comportament civilizat, cinstit, sensibil, elegant. Femeia a uitat și a abandonat astăzi adevărata, gingașa sa putere feminină: seducția. Orice femeie are puterea și libertatea de a avea orice fel de relație dorește, să dobândească un cuplu armonios unde fericirea și iubirea să înflorească. Capacitatea de seducție a femeii se naște uneori
DESPRE ELEGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383304_a_384633]
-
coperta și ilustrațiile - pictor Mihai Cătrună, București GHEORGHE A. STROIA (Adjud, editor): Poezia Mihaelei Oancea este de factură modernă, traversând mai multe etape ale devenirii poetice. Versul său (alb, dar și versul clasic) degajă căldură, respiră în ritmul vieții, se abandonează timpului și reînvie într-un anotimp al speranței. Uneori romantică, alteori expresionistă, Mihaela Oancea rămâne un creator de frumos ce nu-și dorește să epateze, înscriindu-se în canoane sau reguli, ci să fie ea însăși. Prin natura meseriei, filolog
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
circumstanțelor, greu de a fi determinate, ce înseamnă acolo, cine mă așteaptă pe mine acolo ? Și când ? atunci ? dar ce înseamnă atunci , când aici și acum lapovița s-a transformat în ninsoare, într-un concretism funest , tocmai când trenul mă abandonă în halta unui sat pe valea Mureșului, unde credeam că sunt de neînlocuit, dar nimeni nu este de neînlocuit, mai ales azi, când nu mai circulă mașini, nimic, din cauza poleiului, deci pornesc pe jos cinci kilometri... pe lângă Monumentul Tăblițelor, din
SENSURI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383491_a_384820]
-
numit primul ambasador al statului iudeu în România. În Franța s-a afirmat, după o lungă perioadă petrecută în Rusia, Armenia și bineînțeles în România, pictorul Jules PERAHIM. El s-a bucurat de apreciere pentru stilul său, în spiritul avangardismului, abandonat pentru o vreme, dar reluat în cele patruzeci de expoziții organizate în capitalele europene. Trăitor la Paris și foarte cunoscut este în prezent pictorul Sami BRISS, posesorul unui stil unic, în care se regăsesc icoanele bizantine, folclorul românesc și personajele
PICTORI DIN ROMÂNIA ÎN LUME de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383554_a_384883]
-
descompuse, cu interiorul devastat. Destinul Casei cu lei a fost unul schimbător și poate, prea umil. Dar cu toate acestea, temeliile i-au rămas întregi și ea a supraviețuit pustiului. Și aceasta pentru că leii ce o păzesc nu și-au abandonat menirea. Slujitori ai zeiței Diana, cea care a botezat cu numele ei strada pe care se află casa, aceștia nu s-au clintit de aici. Nu doar din devotament față de zeiță, ci și pentru că ei știu că nu pot să
ZEIȚA DE LA CASA CU LEI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383566_a_384895]
-
mirosind a trădare și moarte. Nici o bucurie nu va însoți nuntirea aceasta a omului cu un Dumnezeu doldora de iubire. Da, un Dumnezeu preaplin de dragoste, de nesfârșită compasiune, care - Și lasă Cerurile și Se oferă singur morții - adică Se abandonează de bunăvoie acelei experiențe a nimicului pe care nu El a creat-o, pe care nu o cunoștea! Solidar cu făptura afectată, alterată și slăbănogită de păcat, îndurând fără să cârtească legea libertății de El sădită în inima omului, acest
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
ce m-ar fi transformat în mii de fărâme. Ce mai! destinul îmi tenta iubirea de viață și de aventură cu promisiuni irezistibile, cărora mintea mea cea înflăcărată a cedat fără rezerve intrând cu tot avântul în caruselul destinului și abandonându-mă capriciilor sale schimbătoare precum starea vremii. De atunci, agătată de roata norocului, la fiecare învârtitură și cotitură a clipelor și a rotației stelelor, m-am regăsit uneori când reușeam să mă cațăr pe coama capriciosului purtător al destinului meu
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
trupul cu pielea catifelată precum petalele trandafirilor, întâi a sărutat ochii, apoi în timp ce palmele dezmierdau pielea mătăsoasă, a coborât cu săruturile peste sâni, neuitând să strângă ușor între dinți sfârcurile care se întăriseră instantaneu,ajungând până în vârful picioarelor . Femeia se abandonase în brațele lui, trăia unul din acele momente ale extazului care depășesc puterea de înțelegere, era un moment de adorație aproape divină pentru bărbatul de lângă ea. Jocul erotic pe care Crina îl simțea, într-o admirație profundă pentru felul în
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382778_a_384107]