2,725 matches
-
susținerea potrivit căreia art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 înfrânge dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție pornește de la o premisă greșită, și anume aceea a absolutizării exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, făcându-se însă abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, potrivit cărora Conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ca și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietății private
DECIZIE nr. 597 din 21 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) şi (5) şi art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182146_a_183475]
-
prin Decizia nr. 270 din 10 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008. Curtea constată că "Dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului nostru bicameral". Așadar, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere
DECIZIE nr. 472 din 22 aprilie 2008 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197485_a_198814]
-
președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece în exercitarea unei activități economice nu se poate face abstracție de obligațiile pe care legea le instituie în temeiul dispozițiilor constituționale. Instituirea pentru persoanele juridice a obligației de desemnare a unor persoane care au responsabilități în aplicarea legii, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului Național de Prevenire și Combatere
DECIZIE nr. 386 din 25 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197613_a_198942]
-
zonă. ... Secțiunea a 2-a Ierarhizarea și stabilirea ponderii criteriilor Articolul 11 Ierarhizarea și stabilirea ponderii criteriilor se fac prin parcurgerea următoarelor etape de analiză: a) decidentul/analistul compară criteriile alese ci (i = 1, 2, 3...m) pe perechi - făcând abstracție de restul criteriilor - și acordă 2 puncte celui considerat - inerent subiectiv - mai important în cazul particular analizat, înscriindu-le pe coloana acestuia, respectiv coloana pe care se face adunarea punctelor. În mod firesc, în căsuța simetrică față de diagonala principală se
METODOLOGIE din 6 octombrie 2008 de selectare a soluţiilor de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă pe baza analizei de decizie multicriterială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204326_a_205655]
-
susținerile acestuia. 146. Curtea reamintește că nivelul probatoriului impus de art. 3 poate fi atins prin intermediul unei sume de indicii suficient de grave, exacte și concordante, așa cum este cazul în speță. Într-adevăr, în aprecierea sa, Curtea nu poate face abstracție de faptul că autoritățile naționale sunt cele care dețin singurul mijloc de probă care ar putea să confirme sau să infirme aceste susțineri, și anume caseta video înregistrată în momentul prinderii reclamantului. Or, acest mijloc de probă nu i-a
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
opoziție între sociologia dreptului, referirea la "realitățile sociale" și pozitivismul juridic, Niklas Luhmann și Joseph Raz, între alții, au clarificat această relație, prin explicarea necesității integrării normei juridice în sistemul social. Este rațiunea pentru care Curtea Constituțională nu poate face abstracție de realitatea socială, economică, politică. Deși analizează legile, Curtea Constituțională are în vedere în primul rând individul. 2. Decizia Curții Constituționale citează mai multe decizii ale CEDO referitoare la caracterul rezonabil al duratei unei proceduri judiciare. Apreciem că era necesar
DECIZIE nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226214_a_227543]
-
ceea ce impune concluzia că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Distincția operată de textul de lege criticat sub aspectul valorii prețului restituit către cumpărător reprezintă o consecință a regimului juridic diferit aplicabil contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu fraudarea legii. Chiar făcând abstracție de posibila sa conotație penală, o asemenea manoperă constituie un delict civil, ceea ce, evident, înlătură orice posibilă legitimare a sa în considerarea unui drept sau a unei libertăți și, totodată, impune instituirea, în ceea ce o privește, a unui regim juridic
DECIZIE nr. 658 din 11 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223338_a_224667]
-
sale culpe, iar, potrivit principiului "nemo auditur propriam turpitudinem allegans", lipsește de îndreptățire critica reglementării în cauză. Mai mult, în argumentarea criticii sale, autorul excepției pleacă de la o premisă greșită constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit căruia conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ca și de acelea ale art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietății private, "în
DECIZIE nr. 658 din 11 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223338_a_224667]
-
Această instituție constituțională determină, în esență, ca decizia de continuare a procesului legislativ la Senat cu privire la acest proiect să fie condiționată tot de poziția și decizia Parlamentului, exprimată cu prilejul angajării răspunderii Guvernului. Dincolo de aceste rațiuni teoretice, nu putem face abstracție de împrejurarea că, în concret, nu este întrunită una dintre condițiile existenței conflictului juridic de natură constituțională și anume nu există blocaj instituțional. Astfel, în ședința comună a Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului din ziua de 18 octombrie
DECIZIE nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvern, formulată de Preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008. Norma de trimitere - art. 213 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 96/2006 -, în sens material, încorporează prevederile la care face trimiterea. Însă, în sens formal, desigur, nu se poate face abstracție că sunt două acte normative distincte, dar rațiunea legiuitorului de a folosi norma de trimitere a fost aceea a încorporării materiale a soluției legislative cuprinse de textul ce ulterior a fost abrogat și înlocuit cu o nouă reglementare. În acest
DECIZIE nr. 887 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225047_a_226376]
-
al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, Curtea Constituțională, luând în considerare normele și principiile fundamentale mai sus menționate, a statuat că "dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului nostru bicameral". Este adevărat - așa cum a reținut Curtea cu alt prilej ( Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din
DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211674_a_213003]
-
prin Decizia nr. 238 din 20 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 2 mai 2007, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a textului de lege criticat, statuând, în esență, că autorul excepției face abstracție de dispozițiile alin. (5) al art. 237, care prevăd posibilitatea ca, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicității, orice persoană interesată să poată face recurs împotriva hotărârii de dizolvare. Astfel, drepturile fundamentale referitoare la libertatea comerțului și libertatea
DECIZIE nr. 558 din 14 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 237 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211974_a_213303]
-
susținerea potrivit căreia art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 înfrânge dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție pornește de la o premisă greșită, și anume aceea a absolutizării exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, făcându-se însă abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ca și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietății private
DECIZIE nr. 1.385 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (1) şi (5) şi art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207835_a_209164]
-
cazul în care consideră necesar, Consiliul sau Comisia stabilesc Comitetului un termen pentru prezentarea avizului, termen care nu poate fi mai mic de zece zile de la data comunicării adresate în acest scop președintelui. După expirarea termenului stabilit, se poate face abstracție de lipsa avizului. Avizul Comitetului și avizul secțiunii specializate, precum și procesul-verbal al deliberărilor se transmit Consiliului și Comisiei. Titlul IV Dispoziții financiare Articolul 171 (1) Toate veniturile și cheltuielile Comunității, altele decât cele ale agenției și ale întreprinderilor comune, trebuie
TRATAT din 25 martie 1957 de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (EURATOM). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206986_a_208315]
-
și se exercită pe toată durata existenței capacității energetice sau temporar, cu ocazia lucrărilor de intervenție. Curtea observă că, în argumentarea criticii sale, autorul excepției pleacă de la o premisă greșită constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora "conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", ca și de acelea ale art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietății private "în condițiile
DECIZIE nr. 878 din 10 iulie 2008 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3), (6), (9) şi (10) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201931_a_203260]
-
procedurii fiind suportate din averea debitorului, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 . Însă, în susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul pornește de la o premisă greșită, și anume aceea a absolutizării exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5) , care consacră caracterul inviolabil al proprietății private, în condițiile
DECIZIE nr. 726 din 7 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213470_a_214799]
-
contravin dispozițiilor art. 134 alin. (1) din Constituție. Invocându-se jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008 , se susține că dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în Plenul celeilalte Camere sau al celor două Camere ale Parlamentului nostru bicameral. De aceea, modificarea și completarea de către Camera decizională a unui proiect de lege care a fost adoptat de prima Cameră sesizată trebuie să se
DECIZIE nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203878_a_205207]
-
a statuat, prin Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, următoarele: "Dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în Plenul celor două Camere ale Parlamentului nostru bicameral. Așadar, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere
DECIZIE nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203878_a_205207]
-
persoanelor fizice în calitate de cetățeni, opinie sugerată de autorii obiecției de neconstituționalitate. Și în situația în care s-ar admite că ordonanța de urgență în cauză vizează îndatoririle fundamentale prevăzute de art. 56 alin. (1) din Constituție, nu se poate face abstracție de alin. 3 al art. 56 din Constituție, care dă posibilitatea legiuitorului (chiar și celui delegat) să stabilească și alte prestații în situații excepționale, text care se coroborează absolut logic și perfect cu dispozițiile art. 53 alin. (2) din Constituție
DECIZIE nr. 786 din 13 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212226_a_213555]
-
martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008, cu prilejul soluționării aceleiași excepții de neconstituționalitate și cu o motivare asemănătoare celei din prezenta cauză, dreptul de proprietate privată nu trebuie absolutizat, făcând abstracție de dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietății private, "în condițiile legii
DECIZIE nr. 692 din 5 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 din Legea gazelor nr. 351/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212270_a_213599]
-
acestuia, cât și în interesul creditorilor, pentru ca aceștia să își poată valorifica creanțele în cât mai mare măsură și cât mai operativ." În sfârșit, cu același prilej s-a reținut că exercițiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietății private, în condițiile
DECIZIE nr. 1.418 din 2 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228806_a_230135]
-
privind accesul liber la justiție și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în argumentarea excepției autorii acesteia au plecat de la o premisă greșită, constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, făcând abstracție de dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora "conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", precum și ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietății private, "în condițiile legii organice". Totodată
DECIZIE nr. 1.325 din 19 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (4) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227829_a_229158]
-
muncii, în contradicție cu prevederile directivei ce prevăd că unic răspunzător pentru aplicarea măsurilor în cadrul întreprinderii sau instituției este angajatorul". Prezumția potrivit căreia angajatorul și salariatul s-ar afla pe poziții de egalitate a fost considerată de Curte ca făcând abstracție de faptul că cele două părți ale contractului de muncă "fac parte din două categorii distincte, având fiecare drepturi și obligații specifice. Astfel, nu se poate susține că obligațiile ce îi incumbă angajatorului trebuie să fie însoțite în mod necesar
DECIZIE nr. 1.184 din 30 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227498_a_228827]
-
de situația specifică a categoriilor de persoane cărora li se adresează norma legală". De asemenea, nici criticile raportate la prevederile art. 45 din Constituție nu au fost considerate ca întemeiate, arătându-se că "exercitarea unei activități economice nu poate face abstracție de obligațiile pe care legea le instituie în temeiul dispozițiilor constituționale. Astfel, înseși dispozițiile art. 45 din Constituție prevăd că garantarea accesului liber al persoanei la o activitate economică, a liberei inițiative și a exercitării acestora are loc doar în măsura în care
DECIZIE nr. 1.184 din 30 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227498_a_228827]
-
acestuia, cât și în interesul creditorilor, pentru ca aceștia să își poată valorifica creanțele în cât mai mare măsură și cât mai operativ". În sfârșit, cu același prilej s-a reținut că exercițiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat, făcând abstracție de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora " Conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", precum și de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietății private, în condițiile
DECIZIE nr. 675 din 31 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233956_a_235285]