65,481 matches
-
cheamă alte nedreptăți, într-un carusel diavolesc. De furat apoi... Nu să pîrau unu' pă altu', că furau tăți, tăți furau... Nu era unu' să nu... El n-avea voie să meargă organizat, să-și cosească și să-și aducă acasă, decît să-și fure dintr-al lui! El fura a lui, era conștient că nu-i păcat! Că pămîntu' lui o fo' încorporat acolo la colectivă, o fos' comasat. Era a lui, numa' nu putea să zîcă că-i a
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
un escapist (e prea naiv și generos ca natură ca să se dedea la asemenea leacuri facile), Andersen caută, în voiajul său, vindecarea de cotidian, acel cotidian care ne copleșește cu griji mărunte și ne necăjește cu plictiseli și oboseli minore. Acasă, grijile lui nu erau chiar neînsemnate: fusese aspru criticat de un celebru cronicar danez al vremii pentru cea mai recentă piesă a sa. Ironia comentariilor trebuie să-l fi amărît. În călătorie însă necazul se topește, e vindecat de contactul
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
gîndit la această ipoteză, dar aș fi agreabil surprins. Faptul că am publicat în Franța cîteva cărți care s-au bucurat de un oarecare succes și că trăiesc aici de mai mulți ani, mă fac să mă simt... "la mine acasă". Dosarul de presă cu articolele și cronicile apărute în ziarele și revistele din Franța este de două ori mai voluminos în comparație cu articolele și cronicile publicate în România. În România m-am eliberat de neliniștea și angoasa ce mă cuprindeau de
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
se exprimă nesigur și care pătrunde, picătură cu picătură, în sufletul cititorului..." Grigore Cugler devine astfel, după moartea sa și desigur fără ca el să se fi gîndit o singură clipă, într-un moment cînd era cu totul uitat la el acasă, un personaj care trezește interesul și intrìgă peste ocean, aproape un membru de drept al peisajului literar peruan. Dar desigur că un asemenea destin nu i-ar fi displăcut acestui personaj într-adevăr neobișnuit și iubitor de contrasensuri uriașe, și
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
a pierdut un mesteacăn, șeful unei pepiniere l-a sunat îndată ca să-i trimită un puiet. Prozatorul regretă că nu a apucat să cunoască numele acelui om ai cărui lucrători au operat cu atâta măiestrie încât, la întoarcerea stăpânului grădinii acasă, micul arbore era deja sădit. La 75 de ani împliniți, scriitorul e jovial, plin de umor, are un surâs degajat, și exuberant despre care García Márquez ar spune că e în stare să alunge porumbeii. În asemenea împrejurări, conversația decolează
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
și de privirea lui asupra vieții; în tînărul Homer - pe care l-a crescut și l-a învățat să practice, fără studii, medicina - doctorul vede un fiu și un continuator al spiritului acelui loc, în care suflete singure se simt acasă. Doar că fiul, într-o bună zi, pe neașteptate, hotărăște să plece, să descopere, pe cont propriu, lumea și viața. În român, va lipsi de "acasă" 15 ani. În film, inițierea va fi mult mai rapidă: "anii de ucenicie" ai
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
fiu și un continuator al spiritului acelui loc, în care suflete singure se simt acasă. Doar că fiul, într-o bună zi, pe neașteptate, hotărăște să plece, să descopere, pe cont propriu, lumea și viața. În român, va lipsi de "acasă" 15 ani. În film, inițierea va fi mult mai rapidă: "anii de ucenicie" ai lui Homer se reduc la 15 luni. Timp în care tînărul care iradiază blîndețe, naivitate, o aparentă lipsa de forță (jucat de Tobey Maguire cu o
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
pentru a întreține această rețea vitală pentru educația informatică)". Interesantă se dovedește a fi aici "ipocrizia" acelora care, din necesități electorale apropiate, fac apel la Internet, pentru a-și lansa pe glob (!) un nou look, inclusiv necesar captării votanților de-acasă și de peste hotare... O serie de adevăruri și contraadevăruri rețin atenția și trezesc... vigilența din dotare (fiecare vîrstă impune o "cosmetizare" pe măsură). Deci ni se înfățișează un personaj îndeletnicindu-se cu multiple - posibile - ocupații, avînd o anvergură de tip
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
vedem cum o vulpe traversează/ pajiștea/ din fața casei și dispare calmă-n tufișuri prefăcîndu-se-n/ trenul urban ce-aleargă spre casă. Și iepuri. Și mii de studenți/ peste podul fără apă sub el și bibliotecile prinse-n rețeaua/ uitărilor/ repetitive: totul acasă se-toarce: dar povestind?/ (între timp /întîmplarea începe să se numească internet și o plasă de/ păianjen se-ntinde și-n loc de nume-n botez numere ni se/ alocă și/ nouă și senei și podului și morților: dar să
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
întîmplarea începe să se numească internet și o plasă de/ păianjen se-ntinde și-n loc de nume-n botez numere ni se/ alocă și/ nouă și senei și podului și morților: dar să fim împăcați:/ șandrei și raluca așteaptă acasă în căutarea acaseiț/ să credem în cavalerism și onoare în lancea care se-nfige-n/ uriașii endemici și curge totuși sînge din coastele morii/ dar trebuie să fim încă de aici ca și cum am fi dincolo să/ curățăm piatra ca să putem
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
de Russell Crowe, excepționalul interpret al lui Maximus cel bun, generalul care, în ziua în care credea că va deveni stăpînul Romei, e condamnat la moarte, iar trimișii noului împărat îi vor ucide soția și copilul, care-i așteptau întoarcerea acasă, într-o provincie însorită. Obsesia personajului, cale de un film, va fi să-și reîntîlnească familia, dincolo. Dar, pînă să ajungă la acel dincolo (impresionant vizualizat, la un moment dat, în film), generalul trebuie să-și trăiască "viața, ca un
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
că noi nu căutăm decît ce am găsit demult. Apoi, pentru că s-ar putea ca toată căutarea să fie menită a ne arăta, precum micuței Dorothy, pe care o sperie vrăjitorii și stihiile, că nicăieri nu e mai bine ca acasă. De regulă, așa se și întîmplă și e bine că e așa. Dar trebuie să mergi în cele patru vînturi și mai ales să-ți fie bine în lumea largă, ca să afli asta. Pentru o vreme. Iar în al treilea
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
Z. Ornea Acum, în septembrie 1940, a sosit vremea reîntoarcerii ei în țară. Generalul Ion Antonescu, cocoțat pe fotoliul de conducător al statului, o roagă, printr-o telegramă, să revină, neîntîrziat, acasă, pentru a fi alături de fiul ei, devenit regele României. Regele i-a cerut, și el, să revină de acolo de unde fostul ei soț o izgonise. S-a reîntors și Antonescu a anunțat-o că i s-a decernat titlul de
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
normale. Era ziua în care spre Slovenia se scurgeau kilometri întregi de automobile occidentale, iar Ungaria, gazda unei runde din Formula 1, fusese asaltată de zeci sau sute de mii de străini dornici să asiste la marele eveniment sportiv. Ajuns acasă, oarecum sătul de impersonalitatea gazetărească ce răzbătea din "Le Monde" sau din "Il Gazzetino"-ul venețian, am alergat, duminică dimineață, la singurul chioșc de ziare deschis în oraș, "să văd ce se mai întâmplă" în țărișoară. Dac-ar fi fost
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
o nălucire onirică. Tot producătoare de traume sunt însă pentru erou și aspectele vieții banale, răul banalizat întins în toată societatea din timpul ceaușismului. Acesta îl împinsese, într-un târziu, să emigreze, actul în urma căruia devenise un om pentru care "acasă" va fi un loc situat în altă țară decât aceea în care se născuse și trăise, cu bune și rele, până în pragul senectuții. Schimbând ce este de schimbat, am putea numi dezrădăcinare ceea ce trăiește eroul lui Virgil Duda, o dramă
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
m-a întristat. Pentru mine acolo e locul minunilor și sufăr că niciodată nu pot să stau atît de mult cît aș vrea. Oare cît ar mai fi de așteptat pînă să puteți "intra" în Biblioteca Academiei Române de la dvs. de acasă, de la Roma? Nu-mi fac iluzii și apoi eu cred că e o muncă ce trebuie făcută acolo, la sursă. E drept că lucrez pe computer, dar n-am mentalitatea informatică a tinerilor. Fișele mi le fac tot pe hîrtie
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
nu i-a reușit să fie un "king" adevărat, există mari șanse ca Emil Constantinescu să rămână în memoria noastră măcar ca un "king maker"! Ar trebui, totuși, ca în următoarele patru luni domnul Constantinescu să stea mai mult pe-acasă. Altminteri, s-ar putea ca de puseul de onoare ce-l va fi împins spre retragerea din cursă să se aleagă praful. Dacă președintele va prefera turismul, punerii în practică a promisiunilor ce sunau atât de solemn, înseamnă că adjectivele
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
caracterelor debile... între tiranie și sclavie." "Un imperilism ce nu poate încolți decît în sufletul oprimaților și care nu se hrănește decît din nefericirea unei națiuni întregi, și care (atenție!!!)... lacomă din cauza privațiunilor de tot felul, ispășește dinainte, la ea acasă, printr-o supunere umilitoare, speranța de a exercita cîndva o tiranie a ei, la alte popoare..." " Ce a păcătuit omul în fața lui Dumnezeu ca să condamne șaizeci de milioane din semenii săi să trăiască în Rusia?" La o astfel de întrebare
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
a cîtorva oameni de cultură invitați privilegiați. Actul II: mai 1999: spectacolul "călătorește" la New York și e prezentat publicului la Centrul Cultural Român împreună cu alte manifestări susținute de artiști clujeni: La New York, succesul e fără cusur. Actul III - din nou acasă, se dau puține reprezentații în sala Departamentului de Teatru. Același public de teatrofili devotați. De fiecare dată, maxime eforturi ale realizatorilor, de la curățenia sălii, aranjarea decorului, jocul propriu-zis, pînă la "dez-vrăjirea" ambalării recuzitei și altă spălare (la propriu) a "urmelor
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
în tot felul de demonstrații. Că o pretinsă operă literară este de fapt inexistentă se poate înțelege și din împrejurarea că nimeni nu o citește. Nu cred, de exemplu, că poate fi identificat vreun iubitor de literatură care, întorcându-se acasă de la serviciu, se grăbește să ia din bibliotecă o carte de Paul Goma, sau de Gheorghe Crăciun, sau de Norman Manea (decât, bineînțeles, dacă este critic literar și îl obligă profesia să analizeze cartea respectivă). Cine stă să-și bată
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
spusese că, văzînd, în urma unei vizite, că acesta avea, ca șef, porc, i-ar fi zis noului stăpîn al țării că nu era frumos să ție porc; și că unde s-a mai văzut un mare șef politic să aibe acasă la el, să ție porc? "Măi, Ghiță, măi, se poate?" - îi spunea, - iar acum, zîmbind în sicriaș, părea că se amuză și că, de acolo, mă aprobă... Se poate, mă, să ții, tu, porc?!"... În ce privește scena următoare, se cuvine să
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
Irina, aproape previzibil, către sinucidere. În orice roman cu intrigă polițistă finalul aduce o rezolvare mai mult sau mai puțin spectaculoasă a enigmei în jurul căreia se construiește întreaga narațiune. În cazul de față, rezolvarea rămâne un fel de temă pentru acasă dată cititorului. Astfel Rolls-Royce-ul lui Chiril Tricolici rămâne până la urmă doar o mașină(rie) care străbate sute de kilometri pentru a se pierde apoi în ceață. Chiril Tricolici - Rolls-Royce, Editura Nemira, București, Colecția "Ora H", 2000, 262 p., f.p.
Fluxuri epice by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16893_a_18218]
-
a universului întreg și a tuturor semenilor. The world is my oyster, spune o vorbă în limba engleză. Lumea e casa mea, în aproximare romanească. Cosmopolitul este insul care se simte în largul lui oriunde, pentru care nu există un acasă după care să tînjească, sau căruia să-i dedice întreaga lui afecțiune și loialitate. Pentru că nu vine de nicăieri și nu e subjugat de nici un fel de cutume supra-individuale, cosmopolitul e liber ca pasărea cerului. Fiecare gest pe care îl
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
recurg la rîndul lor la titluri neobișnuite pentru a atrage atenția publicului, prin cronici de dimensiuni variabile și aprecieri diferențiate, dar dominant pozitive, asupra cărții tinerei scriitoare: Un număr de scamatorie, Peste tot și niciunde, Marea pe scaun, De păr, Acasă în străinătate, Un număr de virtuozitate și umor negru, Suferințe în manej, Salvați copilul din mămăligă!, O copilărie model (am citat în traducere aproximativă titlurile recenziilor apărute în intervalul cîtorva luni, în ziarele "Die Welt", "Frankfurter Allgemeine Zeitung", "Süddeutsche Zeitung
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
Pe parcursul acestei "deveniri" răsar sporadic imaginile nostalgiei ținuturilor natale. Ele au îndeobște un sistem de referință olfactiv și gustativ, acestea fiind componentele primare ale unei identități pierdute, regăsite în spațiul strîmt al rulotei, în mirosul și gustul mîncărurilor gătite "ca acasă". Cuprinsul acestui pseudo-roman autobiografic - în fond consemnarea unui dureros proces de deziluzionare - include și evocarea unor frînturi de viață din România socialismului real, amintiri ale părinților sau relatări ale rudelor rămase "acolo"... Prospețimea, violența, cruzimea dar și delicatețea imaginilor care
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]