102,424 matches
-
în 1991 va ajunge director al acestei edituri). în 1973, își ia doctoratul în filosofie. Prima sa carte, Junimismul, apărută în 1966, deschide o serie impresionantă de lucrări de sinteză consacrate curentelor de idei din cultura română. Lor li se adaugă biografiile unor personalități care au fondat asemenea curente: C. Dobrogeanu-Gherea, Titu Maiorescu, C. Stere. Numeroase alte volume ale lui Z. Ornea cuprind studii și eseuri pe teme de istorie literară (o parte dintre ele publicate inițial în România literară). Practic
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
unii membri de azi ai Academiei n-au frecventat niciodată Biblioteca Academiei.) Scrierile lui Z. Ornea oferă o imagine de ansamblu a literaturii române din a doua jumătate a secolului nouăsprezece și prima jumătate a secolului douăzeci (căreia i se adaugă frecvente referiri la literatura română veche și, mai ales, la cea contemporană). Această imagine se remarcă prin verosimilitate. Cunoscutul istoric literar (care abia în aceste zile a împlinit șaptezeci de ani, cu toate că înțelepciunea unui om de șaptezeci de ani a
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
nu a adus nimic favorabil revendicărilor aromânilor. Și după primul război mondial și după cel de al doilea, precizează dl Carageani, "aromânii au pierdut și puținele drepturi cucerite cu greu în cîmpul libertăților religioase, situație ce persistă și astăzi". Aș adăuga că au pierdut și drepturile cetățenești, nemairecunoscîndu-li-se nici calitatea de minorități naționale în țările balcanice în care locuiesc. Din nenorocire, situația geografică sau geopolitică e aici de așa natură încît nu era și nu este posibil să fie unite teritorial
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
în zilele noastre din cauză că normalei creșteri demografice i s-a contrapus progresiva lor deznaționalizare. Se va putea păstra (și chiar recupera în anumite cazuri) identitatea lor etnică sau va continua genocidul lor cultural? E greu să facem pronosticuri". Și, apoi, adaugă ceea ce eu am notat mai sus: Fapt este că țara în care aromânii sînt mai numeroși și mai compacți - adică Grecia - dă dovadă de închidere totală în ce privește drepturile minorităților etnice, inclusiv ale celei aromâne". Viitorul, dacă nu aduce dezlegări fericite
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
În fine, ultimul Act: intrarea tîrzie și binevenită în "legalitate": premiera pe scena mare a Naționalului clujean la 6 iulie 2000, unde spectacolul - se simte asta! - poate în sfîrșit "respira". Noul Director al Teatrului Național: Ion Vartic. (E nevoie să adaug: același Ion Vartic, profesorul universitar, scriitorul, echinoxistul, comparatistul, editorul, șeful Departamentului Teatru? Mă tem că risc să barochizez... Precizări, totuși necesare din scrupul pentru "posteritatea" studiilor teatrale). Am evocat, deci, motivul folosirii expresiei: "revoluție-evoluție" inspirat de textul spectacolului MEMO, unde
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
scenariul dramatic al spectacolului după texte din avangarda literară română, mai exact, au animat selectări din: Eugen Ionescu, Tzara, Urmuz, Ștefan Roll, Gheorghe Luca, Geo Bogza, I.L. Caragiale, Adrian Maniu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Mihail Cosma, Dan Faur - adăugînd acestora propria lor contribuție. Rezultă un "colaj" de "momente" exploatate scenic cu multă poezie și opulență comică. Trebuie totuși reținut că lectura "scenariului" e irelevantă în lipsa "desenului" scenic. Regia și scenografia îi aparțin Monei Chirilă, iar interpreții sunt Miriam Cuibus
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
lungă pentru cât de previzibil îi e finalul, moralizatoare până la plictiseală și cu personaje-marionete fără consistență, celelalte piese, cu precădere cele într-un act, au calități certe, în primul rând coerență scenică și o construcție bine articulată, la care se adaugă unele, să le spunem, "întorsături de condei" în alegerea subiectului: în Ce știa satul, soțul își face soția să-și mărturisească singură adulterul mințind-o în legătură cu transcrierea divorțului, în Nodul gordian comisarul căruia i se oferă mită își împacă și
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
la care dl Ursu își scria editorialul, Mugur Isărescu nu refuzase nimic, dar nici nu acceptase ceva. Anunțase că se mai gîndește. Încît atitudinea d-lui Ursu începe să fie suspectabilă de antițărănism marcat în repetate rînduri. Și dacă mai adăugăm aici și războiul ziarului cu țărănistul Radu Sîrbu, șef al FPS-ului, poate că cititorii vor înțelege mai bine de unde accentele pamfletare la adresa PNȚCD ale editorialistului. * Interesant, chiar foarte interesant este editorialul lui Horia Alexandrescu din CRONICA ROMÂNĂ, deși după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
al multiplelor sale specializări. Era momentul ca, uitînd cu generozitate de "glumele" din corespondența lui Călinescu, să citim într-adevăr opera lui Caracostea în lumina marelui sistem în care a conceput-o el însuși; și în acest sens poate că adăuga o nuanță în plus și planul bibliografiei pe care o propune el prin 1947-'48 Bibliotecii Academiei, de oarecare importanță pentru că arată unde este sprijinul adevărat al tuturor noilor perspective, în științele umaniste cel puțin: în cunoașterea temeinică a trecutului
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
o sintagmă care a prins și, de aceea, s-a menținut. E o sintagmă care apreciază scriitorii în funcție de valoare și, potrivit valorii, e și locul în care le așezăm cărțile în bibliotecă. Sintagma propusă e "scriitori de raftul doi". Aș adăuga, repede, că această propunere nu epuizează deloc categoriile de valoare ale scriitorilor. Sînt și cei de raftul trei și chiar patru. Dar, pornind de la clasificarea lui Perpessicius, să observ că scriitorul Constantin Fîntîneru (1907-1975) e perfect clasificat prin formula lui
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
criză teologală ci de un început de creștere în direcția unui sens omologat al transcendenței. Un capitol special (publicat inițial ca foiletoane în revista pe care o conducea) urmărea să determine rolul liricii blagiene asupra celei a tinerei generații. Să adaug că acest studiu se citește, și azi, cu interes și e bine scris. Dar un bine perceptibil aer de fadoare copleșește lectura lui. Însă, în epocă, făcuse un serviciu util liricii blagiene, chiar dacă aceasta se impusese, încă de prin anii
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
1982), pentru cuvîntul călugăr se indică doar sinonimele monah și părinte; pentru călugăriță lista e ceva mai bogată, cuprinzînd seria maică monahă, monahie, mireasa Domnului, mireasa lui Dumnezeu. O cercetare mai insistentă a dicționarelor și mai ales lectura textelor religioase adaugă la formele masculine citate și cîteva derivate specifice, precum viețuitor, ostenitor, nevoitor; femininele lor amplifică seria de sinonime pentru călugăriță, din care nu poate lipsi măicuță, la origine un diminutiv hipocoristic, dar care a devenit sinonimul funcțional al cuvîntului-bază. La
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
I, subintitulată Eseuri despre om și epocă. O scriere, să spunem de la început, de o mare extindere și de o mare acribie. O carte elaborată răbdător, timp de trei decenii, și socotită încă "neterminată" în lipsa a "trei, patru piese", care, adăugăm noi, de ar fi aflate, ar prelungi, probabil, mirajul exhaustivului (un soi de fata morgana a împătimitului cercetător) cu căutarea altora. Prin urmare opera unei vieți. Firește, autorul o situează sub zodia unei mărturii personale asupra poetului, care, pentru a
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
avut un contract cu circul "Knie". Tata era cunoscut, el făcuse contractul cu acest circ și am avut norocul să fim imediat primiți, să ne dea (caută din nou cuvîntul potrivit)... R.B.: ...azil politic. A.V.: Da, azil politic! (și adaugă cu un zîmbet de ușurare) "Giusto"! Pentru mine era normal că dacă trebuia să mă întorc undeva, atunci numai acolo unde aveam actele de identitate... hîrtiile. Asta este situația. R.B.: Vă leagă de Elveția numai aceste acte de identitate sau
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
sumarul mult mărit (21 de noi texte) față de ediția din 1944 de care s-a îngrijit fiica istoricului, Liliana Iorga. Dl. Andrei Pippidi are meritul de a lărgi cu 21 de texte sumarul ediției din 1944 alcătuit de mama sa, adăugînd ediției din 1999 un, cum spuneam, dens studiu introductiv și o amplă secțiune de note și comentarii (aparatul critic al ediției). Se cere relevat aportul extraordinar al d-lui Victor Durnea care nu întocmește aici, cum se scrie în foaia
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
ca entități total diferite). În Dicționarul de sinonime (DSR, 1982) de Luiza și Mircea Seche, strigoi este "tradus", în sensul său restrîns, prin numeroase denumiri, majoritatea populare - stafie, moroi, pricolici, vîrcolac, șișcoi; într-un sens mai larg, listei i se adaugă și alți termeni, care nu fac decît să aproximeze natura fantastică a apariției: arătare, duh, fantasmă, năzărire, vedenie etc. Informațiile etnografice dovedesc însă că echivalările din prima serie de termeni se bazează mai mult pe analogii, între figuri care au
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
culturale, datorită tratării ficționale ale motivului, în primul rînd în varianta Dracula; vampirul modern e de aceea o imagine clișeizată care se suprapune doar parțial strigoiului tradițional. Cuvîntul vampir a intrat în română încărcat de conotații moderne - cărora li se adaugă permanent cele de recuzită recentă, din literatura de consum, din benzile desenate și din filmele horror. Conotațiile se activează în metafore: DEX-ul înregistrează la cuvîntul vampir sensurile figurate "asupritor" sau "criminal", care apațin însă în mod evident unei retorici
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
în continuarea studiului Tommaso Cavalieri. A fi iubit de Michelangelo de C.D. Zeletin, traducerile acestuia din sonetele lui Michelangelo dedicate lui Cavalieri, reproduse împreună cu notele din volumul (epuizat de mult) apărut în BPT în 1986. Acestora, Ștefan Bălan le-a adăugat și originalele în italiană, astfel încît cititorul să poată aprecia dificultatea și fidelitatea traducerii. Reproducem la rîndul nostru, pentru dvs., celebrul sonet 89, scris în 1534, în tălmăcirea lui C.D. Zeletin: "Cu ochii tăi văd o lumină lină,/ ce-n
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
în volum sunt incluse poeme din două cărți anterioare - Te voi iubi pân'la sfârșitul patului, 1993, și Balada lui Daniel Bănulescu (culeasă și prelucrată de el însuși), 1997 -, dar urmează încă o surpriză: fiecărei treimi a tirajului i se adaugă câte un poem nemaiîntâlnit în nici o altă carte, astfel încât cine ar vrea să citească toate cele trei poeme inedite ar trebui să cumpere trei exemplare din actuala ediție! Dacă iubitorii de poezie ar intra în jocul propus de Daniel Bănulescu
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
originilor, niciodată pierdute, nu anulează cît diferențiază reperele bacoviene. Frigul, umidul, astenicul terorizant, categorii obsesive într-o estetică fundamental compensatoare față cu realul demențial semnalează, prin Bacovia, cît de necesară este reclasarea unor atitudini față de real. Expresioniștii noștri (li se adaugă Aron Cotruș, Adrian Maniu, mai recent Ștefan Aug. Doinaș, Petre Stoica, Marin Sorescu, Ioana Crăciunescu și alții) sensibilizează ceea ce exponenți de limbă germană ai tendinței numite ridiculizează cînd vor să denunțe eșecul civilizației de consum. Schimbarea de accent relevă cît
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
ale festivalului, cum ar fi convingerea diverșilor sponsori (practic, festivalul se bazează pe cîțiva mari sponsori, de pildă Cehia-Telecom sau Transgas). La un moment dat, într-un interviu, organizatorii au deplîns starea proastă a echipamentelor de proiecție, iar Bartoska a adăugat : "Așa e în toată țara". În fine, un punct comun cu noi! Dacă misiunea majoră a unui festival de film e aceea de a demonstra vitalitatea și diversitatea artei a șaptea, Karlovy Vary o face din plin. Din oferta atît
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
Mi-amintesc că se ajungea de multe ori la aberații. Cadrele didactice trebuia să facă „actualizarea” la lecții cu orice prilej, chiar forțând nota. Dacă, spre exemplu, se vorbea despre morcov și le arătai elevilor un desen, trebuia neapărat să adaugi: „Să știti, copii, că în URSS morcovii sunt cei mai mai mari din lume”. Circula o glumă din gură în gură: „În URSS totul este mai mare și piticii sunt cei mai mari din lume”. „Tătuca” Stalin pusese mare stăpânire
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
punte, inclus în catalogul expoziției lui Florin Ciubotaru, a apărut cu vreo cîteva greșeli care îl fac, pe alocuri, ilizibil. Transcriere greșită a unor cuvinte (,,modul" în loc de modulul, ,,pasiunii" în loc de posesinii etc.) îl scot în afara oricărei logici. Pentru clarificare, îl adaug aici așa cum a fost el scris: Imaginarul lui Florin Ciubotaru are, la scara percepției umane, logica interioară a unei cosmogonii și dinamica strictă a unui univers în expansiune. Dintr-un nucleu dur, dintr-o materie primă ce stochează în sine
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
carte recent apărută, îmi mărturisise: că atunci cînd auzise soneria, mai întîi nu voise să deschidă, pe urmă uitîndu-se prin ochiul magic, văzuse că eram eu și că atunci nu avusese ce face, și-mi deschisese. Nu de alta, mai adăugase el, dar cu puțin înainte de tine (de mine, n.n.) sunase un cerșetor... Brusc, m-am zbîrlit. Aducîndu-mi aminte că, înainte cu o săptămînă, trecînd amîndoi prin dreptul unui chioșc de pe bulevard și întrebîndu-mă de ce nu mai fumez, că de cînd
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
PEN Clubul Român nu se știe aproape nimic. Și aceasta nu pentru că nu ar merita să se știe, ci pentru că așa suntem noi, românii: risipitori, amnezici, obișnuiți să lăsăm totul la voia întâmplării. La această vocație națională a nepăsării se adaugă faptul că presa nu-și face datoria de a ne informa în legătură cu ceea ce este cu adevărat important în România. în loc să aflăm ce mai fac scriitorii, aflăm ce mai fac boschetarii și aurolacii. în loc să ni se spună ce cred despre viața
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]