3,016 matches
-
și fiecare clipă o trăiam, propulsat de propria mea aroganță vitală, pe orizontala eternității. A trebuit să sufăr, să mă doară, să mă despart, să mă îmbolnăvesc, să-mi fie frică, să trăiesc sfârșitul celor din jur și să simt adierea sfârșitului meu, pentru ca să percep virajul timpului, să-l văd căzând, sleindu-se și murind. Din când în când, e drept, simt urcând în mine ― adus de vântul subtil care se pornește uneori să bată în existența noastră ― mirosul tinereții mele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că acolo or să poată supraviețui. SCHWEINDI: Și noi o să întreprindem o călătorie. Hasi și cu mine am fost cumpărați de o croazieră pe mare. Lumea e mai mare decât propria țară, și mai mică decât locul natal. HASI: Sunt adieri care miros altfel decât aerul de respirat. Există aerul piramidelor și aerul domnului Sfântul Petru. Există gheața veșnică, respirația când îți ții botul, cu toate că respiră și vorbește tot timpul. Există oameni care abia dacă arată ca niște oameni adevărați, oameni
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o atribuim unor daimoni. Și În zilele noastre, iată că-i eliberăm și pe daimoni de această sarcină,alungându-i la rândul lor din oracole și de lângă tripod, reducând astfel principiul sau, mai curând, substanța, chiar și esența divinației la adieri, vapori și exalații. Or, toate aceste combinații, Încălziri sau umefacții ale materiei, despre care s-a discutat, ne abat chiar și mai mult gândul de la zei și ne sugerează acceptarea unei concepții cauzale, (B) comparabile cu aceea pe care Euripide
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
vocea sa, că erau la fel de diferiți între ei ca și oamenii, că se bucurau și mureau ca și oamenii, că luptau și năzuiau împreună, că vorbeau între ei. În pădure simțeam când o rumoare abia perceptibilă, când un soi de adiere sonoră care venea și pleca, dar indiferent de conținutul „mesajelor”, am avut întotdeauna convingerea că eu eram binevenit acolo, în pădurea adâncă, printre copaci. Nu știu de unde-mi venea această simpatie, dar într-o zi am simțit că cineva mă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de soare și care-mprăștia o sudoare mirosind a mosc, în aerul mai răcoros al serii. Chipul lui încordat scormonea iarba până la rădăcină, iar gura lui suflă fierbinte în plin humus. Iar țărâna-i răspunse trimițându-i în față o adiere supra-ncărcată de mirosuri, care-mbina sufletul plantelor moarte cu izul lipicios al semințelor, al mugurilor în gestație. Cât de strâns amestecate erau viața și moartea, înțelept contopite la acest nivel elementar! Aici zace-acum, răpus, cel care se logodi cu țărâna
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-l scoată de urechi din rahat. Are și el pe undeva o turmă de hadicapați ca Păsărilă, Setilă și Fomilă, care sug și ei zmeiește de la buget, dar știe că nu poate să aibă bază în ei, fiindcă la prima adiere de pericol, trec urgent în tabăra lui Făt Frumos. Dar zmeul are și o mare calitate. Este extrem de familist. Dacă i-ai zădărât vreun frate, un cumătru de frate, sau mai știu eu, apoi nene, vine după tine cu toată
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sub picioarele sale, se aplecă, îl ridică și dintr-o veche obișnuință se întoarse repede în loc pentru a căuta din ochi căruța, să-l arunce peste celelalte gunoaie, n-o găsi și atunci rupse afișul bucăți- bucăți, aruncându-le în adierea molcomă ce le ducea spre mijlocul străzii unde rămâneau ca niște enigmatice insulițe albe. Porni mai departe și se miră singur ce tare răsună acum pașii lui. Clopotele Cerul parcă se lipise de pământ. Prin ploaia deasă care cădea ca
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
parcă la întâmplare obiecte care cine știe la ce-or fi folosit sau numai puse așa de decor, obiecte care luceau stins, discret, complice. Trecuse pe lângă fată fără să o privească, simțind pentru o clipă mireasma părului ei ca o adiere a ierburilor de vară și undeva în ființa lui clipi ceva mărunțel ca o zbatere involuntară pe care șio înăbuși repede. Se lăsă pe scaunul făcut de cine știe ce tâmplari din vechime a căror viță s-a stins, acum
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
drum, intuind poate dar nerealizând pe deplin că din vechime oamenii observaseră că unghiul drept duce la o serie întreagă de consecințe. Și porniră pe acel drum în noaptea ceea cu stelele înțepenite pe cer, fără lună, fără nici măcar o adiere în aerul dilatat enorm deasupra vechiului mormânt. Lupău Copiii se înghesuiau în cercul strâmt, călcându-se pe picioare, țipând, dându-și ghionți, râzând cu gura până la urechi și arătând cu degetul omul acela, transpirat și cu cămașa sa prinsă doar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
arbitru definește în acest roman comportamentul eroic. Personajele rămân fără dreptul legitim la memorie, dar nu se ridică împotriva sistemului. Într-o lume în care femeile așteaptă pe trotuare să fie transportate cu roabe și cărucioare de către bărbați, amintirile devin "adieri" de vânt. Una dintre femei se transformă din cauza vântului în ceva bizar: De îndată ce începea să sufle, ea își legăna capul de la dreapta la stânga, pătimaș, narcotică, unduioasă, ca o liană. Ochii i se măreau în orbite până îi devorau tot chipul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
al treilea și al patrulea. Cu toată căldura de afară, apa era încă foarte rece. N-au rezistat în ea mai mult de cinci minute fiecare. La ieșire, neavând prosoape la ei, trebuiau să se usuce cu toții la soare sub adierile șfichiuitoare ale Austrului care le făcu pielea aspră și albastră ca la găină. Seara, fiecare pe la casele lor, trebuiau să dea ochii cu părinții. Mult timp după acest eveniment participanții la excursie povesteau celorlalți elevi despre aventurile și peripețiile prin
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sindicatului" sau, mai pe înțelesul tuturor, cu piciorul. Nu avea de făcut altceva, decât o discretă plimbare nocturnă, ceva mai lungă, care putea deveni chiar plăcută, dacă știa s-o fructifice. Era trecut de miezul nopții. Lipsa totală a norilor, adierea ușoară a unui vânticel călduț de primăvară abia perceptibil, stelele care se zăreau pe cer printre luminile fluorescente ale tuburilor cu neon, toate la un loc se puneau chezășie că ploaia nu constituia o amenințare imediată. Ca să se simtă cât
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în stare, au smucit sania chiar în secunda când și stăpânul a împins-o. De la început au pornit-o în viteză. Va fi cea mai plăcută etapă din călătoria sa. Cerul senin, nici urmă de nori, iar din spate o adiere de vânt, plăcută și odihnitoare, îl împingea spre înainte, în avantajul câinilor și al lui personal. Din mers, cu gândul la bucuria cu care va fi întâmpinat de femeia și copiii lui, zări chiar în imediata sa apropiere, pentru prima
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și la ființele efemere, pofta de a mai apuca măcar încă o asemenea zi, înainte de a-și da obștescul sfârșit. Coroanele copacilor de mărimi, esențe și culori diferite, cu ramurile lor îmbătrânite, fără vlagă, au început să se rărească. Sub adierea continuă a vântului și a umezelii, frunzele muribunde se desprindeau din când în când, ca apoi, cu părere de rău, să mai planeze câteva secunde pentru a-și lua adio de la măreția lor, căutându-și fiecare locul unde să se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vegetației de care îți dai seama numai când urci muntele ”pas cu pas, treaptă cu treaptă”: „Lași regiunea brazilor și a smeurei; te ridici până unde cresc afinele, și, mai sus, până la jepi. Acolo începe să se simtă între stânci adierea cea fără hodină...”, adică vântoasele care învăluie mereu creștetul muntelui. Pe Muntele Coziace se înalță cu creștetul zimțat pe stânga Oltului, în apropierea stațiunii Călimănești-Căciulatapovârnișul sudic, bine însorit a favorizat urcarea unor specii de stejar, îndeosebi gorun, până la 1200 de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
săgeți spre albastrul cerului stăpânit de șoimi nemiloși. Sunete ascuțite, scoase de greieri trândavi, sparg liniștea. Prin preajma lor, furnicile trebăluiesc. Din ciornoziom își trag seva holde de grâu cu spic încărcat. Însângerate de maci, unduiesc ca niște valuri aurii sub adierea vântului. Sunt vegheate îndeaproape de lanuri de floarea soarelui, cocoșate de povara rodului copt. Se scurg, dimpreună, tăcut și lent spre deltă, cuprinzându-se în nemărginirea câmpiilor. Așteaptă să se împlinească sorocul, pentru ca recolta să-și verse belșugul în hambare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
masă. De altfel, luptele duse, de pildă pentru obținerea independenței și de reîntregire a neamului românesc, au angrenat segmente largi de populație. Trebuie să punctăm și faptul că războaiele fiind purtate între bărbați, zestrea maternă nu a cunoscut nici măcar o adiere plăpândă și chiar avea să atenueze din tăria acestor vântoase. Cuceritorii teritoriilor noastre și-au luat, cel mai probabil, soții dintre femeile învinșilor și, mai ales, ale localnicilor. Așa s-au amestecat până aproape de contopire în vasta masă compusă din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la marginea mării, dar mormîntul să-i fie înconjurat cu toate elementele reprezentative din peisajul ipoteștean, în care el a copilărit și s-a născut ca poet: Să-i fie codrul aproape, ca să audă cum stejarii își scutură creanga, la adierea vîntului; sub cer senin, somnul să-i fie îngînat de sunet de talangă, de cîntare de bucium, și de glas de corn, iar teiul sfînt să-l acopere cu florile și cu aducerile aminte... Se simțea atît de străin, atît
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
suflet și spirit contrafăcut. Fiecare din ele este tăiat În două și cele două jumătăți sînt plasate Într-un bărbat și Într-o femeie: „Ei dau o parte din aceasta bărbatului și altă parte femeii, ascunzîndu-le În mîncare (trophe), În adierea vîntului, În apă sau În altă băutură”90. Chiar dacă sînt la mare distanță unul de altul, bărbatul și femeia vor trebui să se caute prin lume (kosmos) pînă cînd se vor găsi, pentru a-și realiza consonanța fundamentală (symphonia); Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
3); anotimp (2); arbore (2); arțar (2); bucătărie (2); formă (2); galben (2); indiferență (2); lată (2); marijuana (2); maro (2); nuc (2); ofilită (2); petală (2); pomi (2); rouă (2); ruginie (2); timp (2); vară (2); acasă; acoperămînt; Adam; adiere; admirație; aer; amară; arămie; de arțar; bătută; biochimie; buruiană; Canada; castan; a cădea; căzătoare; căzută; ciclul vieții; clipă; clorofilă; codru; colorată; cracă; crud; culoare; curățenie; dans; delicatețe; destin; detaliu; dor; de dor; droguri; esența vieții; femeie; fericire; finețe; fir; firav
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); jucărie (2); legănare (2); mare (2); micuț (2); mișcare (2); mîngîiere (2); moale (2); nostalgie (2); nou-născut (2); nuntă (2); patrie (2); plăcere (2); porc (2); poveste (2); rupt (2); sfoară (2); topogan (2); uța-uța (2); vis (2); acasă; adiere; adormit; afară; afecțiune; alb; albastru; alene; alint; amețitor; animal; ață; baby; balansa; balona; barcă; baștină; băiat; pentru bebe; blînd; bolnav; brațe; bun; bunici; cald; calm; calmare; calmitate; în cameră; carte; carusel; casa părintească; căldura; călduros; cămin; căsuță; civilizație; cînt; cîntare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liniște (4); tristețe (4); înălțime (3); mare (3); moale (3); plouă (3); plutire (3); praf (3); speranță (3); vis (3); avion (2); cer senin (2); dor (2); forme (2); greu (2); nor (2); sus (2); trist (2); zbor (2); abstract; adiere; alb pufos; alb și mare; amintiri; aur; azuriu; bani; baschet; boltă; bunăstare; cămilă; cărămidă; cenușă; ceruri; claritate; confuzie; copac; de clăbuci; de gheață; deprimare; dorință; elefant; eternitate; excursie; fenomen; flexibil; forma; frică; fulg; fulger; fulgi; furie; furt; ger; glorie; greutate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); indiferent (2); liber (2); locație (2); mare (2); mergem (2); oricare (2); orice (2); oricine (2); prieteni (2); spațiu (2); cu tine (2); universal (2); vreau (2); zare (2); tot acolo; pe acoperiș; te-ai afla; mă aflu; acceptare; adiere; adunare; aiurea; alături de toți; America; pe aproape; ascunsă; atemporal; atunci; aur; azi; brav; călătorii; casa; caută; cer; cîmp cu flori; cîndva; club; copii; crescătoare; cumpătat; cunoscut; cuprins; depărtare; deșert; dezordine; disponibilitate; dorință; drept; mă duc; Dunăre; ești; etern; evadare; facultate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); pe deal (2); dragoste (2); dulce (2); faină (2); fantastic (2); frumos (2); înnoptat(2); înstelat (2); moarte (2); nocturn (2); oboseală (2); oraș (2); petrecere (2); plăcut (2); pod (2); senin (2); tristețe (2); vara (2); vară (2); adiere; agitație; ajuns; albastru; albă; amuzament; angoasă; cu apus; apus superb; aștri; bar; beție; beznă; bucurie; bunici; calmă; cămin; ceas; cer; cina; cîntec; club; crepuscul; culoare; deal; dealuri; devreme; dimineață a nopții; disco; discotecă; dormi; durere; facultate; fain; fantezie; farmec; felinare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
timp; peste tot; trai; traumă; trăire; trebuie; trecut; tristețe, durere; unchiul; urît; ușurință; veac; vene; violență; zilnică (1); 814/199/64/135/0 sufla: vînt (121); aer (88); respira (49); vîntul (46); respirație (19); respiră (17); șopti (16); lumînare (10); adiere (9); frig (8); lumînări (8); trăi (8); ușor (8); adia (7); căldură (7); greu (7); răsufla (7); a respira (7); viață (7); viu (7); bate (6); fum (6); tare (6); fierbinte (5); fluier (5); rece (5); stinge (5); a trăi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]