6,618 matches
-
miracol, întâmplările fiind puse sub semnul trecerii timpului și al destinului. Eroul central al baladelor e Păcală, simbol al spiritului popular dominat de jovialitate, bun-simț și stoicism. Caracterul predominant poetic, rapsodic se imprimă și prozei lui M., impregnată de candorile adolescenței, naratorii fiind, de regulă, tineri care își trăiesc viața patetic, la hotarul dintre realitate și vis, ca în romanele Duda (1973), Bătuta (1975), Toamna porumbeilor albi (1979), Focul din vatră (1982), Roman teatral (1984). Este o proză poematică, autoreferențială, de
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
de la Curtea de Argeș” și Fundația Culturală Academia Internațională Orient-Occident. Prima carte, Neîmblânzită ca o stea lactee (1974; Premiul I al concursului de debut în volum al Editurii Eminescu), propune două linii tematice. Pe de o parte, este vorba de rememorarea unei adolescențe trăite în mediul rural, ambianță ce capătă atribute legendare, de poveste: I. își relatează experiența de „pădureancă” în versuri pline de frăgezime și prospețime, într-o combinație savantă de inocență și maturitate. Extrem de atentă la versificație, autoarea își construiește poemele
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
studențesc”, 1980,1; Ion Maxim, Petru Ilieșu, „Forum studențesc”, 1980, 1; Daniel Vighi, „Autoportret cu foxterrier”, „Forum studențesc”, 1981, 6; Marcel Corniș-Pop, „Camera de mercur”, O, 1982, 25; Ion Arieșanu, „Camera de mercur”, O, 1982, 34; Ion Bogdan Lefter, Melancolia adolescenței pierdute, RL, 1982, 38; Ioan Holban, Epica poemului, CRC, 1985, 44; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 72-74; Eugen Bunaru, Bagheta magică a poeziei, O, 1999, 3; Dieter Schlesak, „Rumänien. Post scriptum”, „Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik”, 2000, 1. F.C.P.
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
gravă, întotdeauna personal până la manierism, I.-G. s-a revelat la maturitate și ca un poet de idei și de insațiabilă meditație, publicând două volume intitulate neutruVersuri (1969-1972). Poezia lui își are sursa primară într-o copilărie frustrată, într-o adolescență întârziată, petrecută într-un oraș bacovian - „urât, cu flori de scrum,/cu oarbe felinare, cu ochi de lup/sclipind spre abatoare”. Poetul cultivă o nesfârșită nostalgie salvatoare: „De nu clădeam în vis, pretimpuriu,/O lume, și de n-ar fi
IONESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287589_a_288918]
-
Istoria artei, București, 1962 (în colaborare cu Bruno Colbert); Harry Sichrovsky, India își șterge lacrimile. Țară veche pe făgaș nou, București, 1962; Rosemarie Schuder, Fiul vrăjitoarei (roman despre Johannes Kepler), București, 1964; Dieter Noll, Aventurile lui Werner Holt. Romanul unei adolescențe, pref. trad., București, 1965; Heinrich Böll, Partida de biliard de la ora 9 1/2, pref. trad., București, 1966; Ludwig Anzengruber, Teatru popular, pref. trad., București, 1968; Franz Kafka, Verdictul și alte povestiri, București, 1969, Colonia penitenciară, Iași, 1991; Elias Canetti
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
nu-l fi citit. El era regulatorul fiecărui număr, cumpănitorul polemicilor, articolelor grave, al problemelor înfricoșate...” (M. Sadoveanu). Din exces autocritic, I. nu a încredințat tiparului decât cu mari ezitări aforismele din Privind viața (1930). Succintele Amintiri din copilărie și adolescență, prețioase ca psihologie retrospectivă, nu erau destinate publicității. O valoroasă creație literară este romanul Adela (1933), nu atât roman al unei tinere femei, cât analiză a crizei sentimentale a unui cvadragenar de o luciditate extremă. Câștigând dragostea unei văduve de
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
1972; ed. pref. Al. Husar, Iași, 1983; ed. introd. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1998; Pagini alese, I-II, îngr. și pref. Mihai Ralea, București, 1957; Studii literare, îngr. și pref. Savin Bratu, București, 1962; Adela. Privind viața. Amintiri din copilărie și adolescență, pref. Const. Ciopraga, București, 1966; Scriitori români și străini, I-II, îngr. Ion Crețu, pref. Al. Piru, București, 1968; Studii literare, îngr. și introd. Ion Bălu, București, 1968; Opere, I-II, îngr. și pref. Const. Ciopraga, Iași, 1970-1972; Campanii, îngr
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
și la ziarul „Renașterea bănățeană”. Debutează cu versuri în „Familia” (1966), prima lui carte fiind romanul Fericiți când renaștem (1976). În ciuda aparentei lor diversități, cărțile lui J.R. evidențiază o trăsătură structurală comună și esențială: pendularea între munte și câmpie, între adolescență și maturitate, între narator și personaj, între iluzie și realitate, între nostalgie și proiect etc. Această matrice explică și o altă obsesie, și anume ravagiile timpului (ale celui biologic, dar mai ales ale celui istoric) asupra unui individ întotdeauna prea
JURCA ROVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287688_a_289017]
-
vă impulsioneze În găsirea unui partener. Aveți structura În așa fel făcuta Încît să puteți rămîne Însărcinata, să puteți să duceți sarcina la termen și să nașteți un copil, iar apoi să rămîneți rapid Însărcinată În mod repetat, Începînd cu adolescența timpurie pînă cînd aveți aproximativ 40 de ani sau pînă cînd corpul dumneavoastră spune „Destul!” și decedați la naștere. În timp, aproape fiecare cultură umana a Încercat să găsească modalități prin care să frîneze planul de reproducere pe care natura
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
cele mai la modă dansuri, ca băiatul sau fata noastră să nu se jeneze cu noi! — Eu știu toate dansurile la modă, răspunde Luke. SÎnt un dansator de mare clasă. — Ba nu-i adevărat! — Am luat lecții de dans În adolescență, să știi, mi-o Întoarce. Pot să valsez la fel ca Fred Astaire. — Să valsezi? Îl Îngîn ironică. Asta nu Înseamnă să fii la modă! Trebuie să știm toate mișcările din dansurile străzii. Fii atent aici. Mă unduiesc șerpuit sacadat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
niciodată o aventură cu nimeni. Se Întoarce spre mine și Îmi ia ambele mîini. — Becky, nu e absolut nimic Între mine și Venetia, indiferent de ce e posibil să-ți fi spus ea. Am fost prieteni vreme de un an. În adolescență. Asta-i tot. Ok? — Ok, șoptesc. — Și de ce v-ați despărțit? spune Suze interesată, după care, cînd toată lumea se Întoarce spre ea, se Îmbujorează. E important! spune defensiv. Relațiile trecute nu trebuie să fie un secret. Tarkie și cu mine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
existente. Nu vrem să reprezentăm nici vreo școală literară, nici bisericuțe de artă. Ne mulțumim să înregistrăm conștiincios și cât mai obiectiv posibil fenomenul artistic și cultural, să întreținem interesul pentru artă și cultură.” Poezie oferă Cicerone Theodorescu (Toamnă totdeauna, Adolescență, din suita lirică Ciclu închis). În ce privește proza, un fragment din Romanul lui Mirel de Anton Holban e prezentat de E. Lovinescu: „Ceea ce-l caracterizează [pe autor] sunt supravegherea de sine împinsă până la sterilitate, observația acidă, rea, lipsa de lirism și
GAZETA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287201_a_288530]
-
Muncii clasa I. Fire contemplativă și acut sensibilă, chiar „bolnăvicioasă” potrivit unei autocaracterizări, atras în copilărie, „ca fetele”, de „culori și lucruri gingașe”, „rătăcit în visuri, în poezia câmpiei și a codrului și în labirintul cărților”, G. a găsit în adolescență cel mai propice climat pentru valorificarea artistică a predispozițiilor sale în cenaclul macedonskian de la „Literatorul”. Aici promovarea spiritului novator, a unor valori literare încă neomologate la noi, superficial cunoscute, respinse, cultivarea insolitului, a tot ce contraria simțul comun, a bizarului
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
semenii fiecăruia dintre noi. Pseudoroman, La răspântie de veacuri e o amplă scriere cu caracter memorialistic, care reconstituie subiectiv ambianța școlară, universitară, literară și jurnalistică de la întretăierea secolelor XIX-XX. Sub nume inventate (Badea Jiu, Boruzescu, Bujoreanu) sunt creionați amici din adolescență ai scriitorului, între care V. Demetrius, N.D. Cocea. Apare și viitorul Tudor Arghezi, botezat Lara Theobald, la vârsta când semna Ion Theo. Lui însuși, autorul își dă numele de Doru Filipache. Publicată mai târziu, „fantezia dramatică” Rița Crăița expune scenic
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
pentru controversa lipsită de accente inferior polemice sunt trăsături distinctive ale scrisului său. Se adaugă cutezanța - justificată de preocupările filosofice - de a se avânta în speculații dintre cele mai abstracte, ceea ce îl apropie oarecum de Paul Zarifopol, mentor al propriei adolescențe. G. este însă, spre deosebire de criticul de la „Revista Fundațiilor Regale”, un comentator care se lasă adesea sedus de farmecul notației impresioniste, iar ochiul său trece nu rareori cu înțelegere, cu o bonomie deprinsă de la Anatole France, unul dintre scriitorii săi preferați
GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]
-
colegii - sau de tulburări erotice și de aspirațiile exaltate spre frumosul și misterele vieții. Partea a doua este o înșiruire de mici aventuri și se depărtează de ținuta și sensul celei dintâi. Totuși, în general, se țese o poezie a adolescenței, bine controlată de narator. Dialogurile, adesea colorate de argoul școlăresc, sunt simpatice reușite stilistice și tipologice. Volumul Se revarsă apele (1961), o proză ratată compozițional, aduce relatări interesante despre satul oltenesc de la începutul secolului al XX-lea, despre modul de
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
în centru situându-se adolescenta, apoi tânăra Raluca, îndrăgostită mai întâi de arhitectul Laurențiu, pe care îl părăsește, fără motiv explicit, pentru a se căsători cu inginerul Andrei Petringenaru, căsătorie eșuată curând. Un eșec sentimental înfățișa, de asemenea, Calypso, „jurnalul” adolescenței autorului, dar și Desen după natură, „roman cu cheie”, destul de șters, și galerie de portrete ale colegilor de la Școala de Literatură. O înnoire aduce romanul Subconștientul Veneției, acțiunea îmbrățișând aici și relațiile dintre generații, pe fundalul bogat, constituit din evocarea
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
evocării, cu „maestrul” tot mai bătrân, și cea cristalizată din mozaicul amintirilor/ confesiunilor înregistrate și comentate de narator. Ca majoritatea personajelor lui M., Șerban Milescu este o fire delicată, confiscată de câte un moment paradisiac din trecut, de obicei din adolescență sau tinerețe. În fond, romanul pune în ecuație incompatibilitatea dintre două lumi, opuse prin valorile pe care se întemeiază. Evaziunea în trecut a personajului transcrie modul prozatorului însuși de a se situa față de prezent, de a-și apăra libertatea de
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
definește ironic, necruțător tipul parvenitului), Aspectul stilistic (e avută în vedere folosirea cu măestrie a figurilor de stil, a cuvântului „cu bogată sugestivitate”) și Descendența literară încearcă să fixeze statura de scriitor a celui cercetat. După ce în versificările sale din adolescență prelucrase și unele basme ale Fraților Grimm, la senectute dă o bine șlefuită și personală versiune a Fabulelor lui La Fontaine (1978). SCRIERI: Îngerii pământului (în colaborare), București, 1931; Cucu! Cucu!, București, 1931; Oameni și idei, pref. N. Iorga, București
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
autobiografică se termină, într-adevăr, cu cartea a noua), sau dacă opera e împărțită altfel (de exemplu, după schema celor șapte vârste ale omului pe care Augustin o prezentase deja în cartea sa Explicarea Facerii, contra maniheilor: copilăria timpurie, copilăria, adolescența, tinerețea, trecerea spre bătrânețe, bătrânețea și pacea finală; această schemă, propusă de Pizzolato, are avantajul de a depăși contradicția, despre care vom vorbi acum, dintre partea autobiografică și cea exegetică). În ansamblu, opera pare scrisă într-un fel cam dezordonat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Augustin, în alcătuirea povestirii, nu corespundeau cu ale noastre, și noi am fi vrut să citim mai mult în legătură cu anumite subiecte (el însuși, totodată, recunoaște adesea că a omis câte ceva): este, poate, mai lungă decât era nevoie secțiunea dedicată adolescenței (trei cărți), dar e poate cea mai originală, pentru că analiza psihologică, a sa și a persoanelor care îl înconjurau, este un unicum în literatura veche. Mai scurtă este narațiunea referitoare la anii cruciali pentru formarea intelectuală și spirituală, de la întâlnirea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1962, calea indicată pentru dezvoltarea literaturii române rămâne tot aceea a realismului socialist. Totuși, în numărul 26/1962 are loc debutul lui Nicolae Breban, cu povestirea Cocoșul de zahăr (urmată, în același an, de Inelul în formă de inimă și Adolescență târzie). Acum debutează și Adrian Păunescu, cu poemul Zile de mare emoție (46/1962), iar anul 1963 este marcat de apariția, în numărul 3, a studiului lui Matei Călinescu, Universul poetic și varietatea stilurilor, care, în ciuda unei aparente aserviri ideologice
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
este conturat într-un poem admirativ (Pentru un băietan), cu versuri apropiate parcă de Cântarea Cântărilor. Totul pare a fi la începuturi: anotimpurile, fenomenele naturii, viața însăși; totul este suav și limpede, ceea ce nu înseamnă că nu sunt intuite misterele adolescenței amenințate de iminenta pierdere a ingenuității. Deși a publicat puțin, H. se impune ca o poetă matură, versurile ei făcând să transpară ecourile unei experiențe unice, consistente în plan literar. SCRIERI: Cartea dimineții, București, 1939. Repere bibliografice: Zaharia Stancu, Antologia
HAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287403_a_288732]
-
scrie lui E. Lovinescu o epistolă impresionantă, în care îi spune cât de gravă e boala care o macină. De altfel, într-un interviu acordat mai târziu, în anii ’50, Jeanninei Delpech, pentru presa franceză, G. mărturisește că încă din adolescență fusese „condamnată la trei ani de imobilitate la Berck”, unde începuse să scrie: „Am fost marcată de timpul petrecut într-un mediu în care ființele robuste, valide, păreau anormale, aproape monstruoase.” Revenită în țară după aproximativ un an, răstimp în
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
perpetuu cu oboseala provocată de universul real în care poetul este obligat să trăiască: „peste puterile mele poezia”. Cel mai reprezentativ volum al lui H. poate fi socotit Cămașa de apoi (1973), al cărui „personaj” este „o femeie întemnițată în adolescență”, proiecție nostalgic idealizată: „Dormi, doamna mea, și nu te teme / Te voi duce spre glorie deși / Drumul trece pururi prin moarte” (Nu mă apăr). Dorința de abandonare a lumii reale și de regăsire a unui univers pierdut se transpune în
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]