7,836 matches
-
temele de preocupare directă a Psihologiei Morale, motiv pentru care ne vom opri În mod deosebit asupra ei. Vom Încerca să stabilim o anumită ordine clasificatoare a acestor forme, referindu-ne În continuare la următoarele aspecte: valoarea Eului, modalitățile de afirmare ale forței Eului, tendința de acumulare sau atitudinea față de valori ale Eului, frustrările Eului, ipocrizia ca slăbiciune a Eului, atitudinile față de sine, atitudinile față de celelalte persoane. Fiecare existență este marcată de una sau mai multe dintre aceste aspecte, veritabile trăsături
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dintre individ și ceilalți. Ea este disprețul afișat de o persoană față de cei din jur, dar și dorința de a și-i subordona. Modestia apropie. Orgoliul depărtează. Aroganța irită și trezește reacții din partea celorlalți, fiind o formă de violență. 2. Afirmarea Eului Afirmarea Eului unei persoane este În relație strânsă cu valorizarea acestuia, mai sus prezentată. Între ele există Însă nuanțe psihologice și morale, motiv pentru care le tratăm separat. În cadrul formelor de afirmare ale Eului distingem două tendințe pulsionale ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și ceilalți. Ea este disprețul afișat de o persoană față de cei din jur, dar și dorința de a și-i subordona. Modestia apropie. Orgoliul depărtează. Aroganța irită și trezește reacții din partea celorlalți, fiind o formă de violență. 2. Afirmarea Eului Afirmarea Eului unei persoane este În relație strânsă cu valorizarea acestuia, mai sus prezentată. Între ele există Însă nuanțe psihologice și morale, motiv pentru care le tratăm separat. În cadrul formelor de afirmare ale Eului distingem două tendințe pulsionale ale Supra-Eului individual
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
celorlalți, fiind o formă de violență. 2. Afirmarea Eului Afirmarea Eului unei persoane este În relație strânsă cu valorizarea acestuia, mai sus prezentată. Între ele există Însă nuanțe psihologice și morale, motiv pentru care le tratăm separat. În cadrul formelor de afirmare ale Eului distingem două tendințe pulsionale ale Supra-Eului individual, și anume: tendința de dominare și tendința de supunere. Tendința de dominare are la baza ei pulsiunile sadice ale persoanei și ea se manifestă sub forma tiraniei. Prin aceasta, individul urmărește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
originea acestei acțiuni stă un complex de inferioritate față de persoana calomniată, dorința de a o frustra, de a-i submina prestigiul, autoritatea. Persoana calomniată este resimțită, de cel care o calomniază, ca un obstacol În calea propriilor sale tendințe de afirmare, ea trădează un complex de inferioritate, o imaturitate a Eului. Înrudită cu calomnia, dar opusă ca atitudine și mod de a acționa, este lingușirea. Ca și calomnia, lingușirea este o atitudine de falsitate În relațiile psiho-morale dintre două persoane. Cel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mine care mă Îndeamnă să fac Binele și să evit Răul, În mod egal trebuie să existe și o pornire care să mă abată către Rău, Împiedicându-mă să fac Binele. A face Binele este conform cu normele morale. Este o afirmare În intenție și În acțiune a virtuților. A face Rău este contrar principiilor morale. Răul neagă valorile și pervertește ființa celui care-l comite. Acesta ar fi aspectul moral. Din punct de vedere psihologic, Binele ca și Răul sunt nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
această dispoziție a sa de a opta pentru Bine sau Rău. Referitor la aceasta, L.A. Seneca spunea: „Binele și Răul nu au sedii distincte În noi. Ele nu sunt altceva decât natura noastră Înclinată către Bine sau către Rău”. O afirmare clară a dualității conștiinței umane: o conștiință a Binelui și o conștiință a Răului. Trebuie să admitem, față de cele de mai sus, că la originea atitudinilor morale stau intențiile, ca tendințe psihologice fundamentale, primare ale Eului. Eul unei persoane este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se bazează pe fals, pe relele intenții și pe acțiunile imorale ale individului, iar acestea Își au originea În caracterul lui, mai precis În defectele sale psiho-morale; caracter care dă nota specifică Eului său personal. 9 EUL ȘI FORMELE DE AFIRMARE ALE ACESTUIA Natura sufletului Orice cercetare asupra sufletului pune problema dublei esențe a omului și a destinului acestuia. Pentru L. Lavelle, sufletul nu poate fi separat de Eu, dar acestea două nu se confundă Între ele. Sufletul reflectă În Eu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lumea externă, facilitează apropierea de ceilalți a individului respectiv, fiind subiectul Întâlnirii interpersonale. El este cel care mediază acordul conștient, dar și subiectivitatea din cadrul Întâlnirii interpersonale, sau cea cu obiectivitatea lumii externe. În toate aceste situații, Eul are ca rol afirmarea persoanei respective, pe care o reprezintă. În sfera psihianalizei sunt studiate mecanismele de apărare ale Eului. Psihologia Morală aduce În discuție un aspect complementar al Eului, fără Însă a-l exclude sau a-l Înlocui, de o deosebită importanță, și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care o reprezintă. În sfera psihianalizei sunt studiate mecanismele de apărare ale Eului. Psihologia Morală aduce În discuție un aspect complementar al Eului, fără Însă a-l exclude sau a-l Înlocui, de o deosebită importanță, și anume formele de afirmare ale Eului. Acestea urmăresc punerea În valoare a persoanei respective, obiectivarea dorințelor și aspirațiilor acesteia, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Din aceste motive, formele de afirmare ale Eului sunt, În primul rând, În relație directă cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-l Înlocui, de o deosebită importanță, și anume formele de afirmare ale Eului. Acestea urmăresc punerea În valoare a persoanei respective, obiectivarea dorințelor și aspirațiilor acesteia, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Din aceste motive, formele de afirmare ale Eului sunt, În primul rând, În relație directă cu Supra-Eul moral, cu valorile acestuia, din care-și trag substanța, dar, concomitent, aceste tendințe, ele cuprind În interiorul lor și nevoia de transcendență, de depășire a lumii, a celorlalți, precum și a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
moral, cu valorile acestuia, din care-și trag substanța, dar, concomitent, aceste tendințe, ele cuprind În interiorul lor și nevoia de transcendență, de depășire a lumii, a celorlalți, precum și a condiției propriei sale persoane. În sensul acesta trebuie Înțelese formele de afirmare ale Eului ca manifestări ale transcendenței, În sfera Psihologiei Morale. Etapele formării psiho-morale ale Eului În sfera Psihologiei Morale, Eul, considerat drept centru al persoanei, este apreciat În raport cu valoarea sa. Valoarea Eului este, În primul rând, de ordin sufletesc și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Virtualitățile Eului Natura și actele Eului nu pot fi Înțelese decât prin cunoașterea virtualităților acestuia. Virtualitățile Eului reprezintă sursele funciare, potențialitățile din care se construiesc actele sau formele de manifestare ale acestuia. Aceste virtualități sunt mobilizate, În orice Împrejurare, de afirmare sau de acțiunea pe care Eul o Întreprinde. Natural că aceste virtualități reprezintă, din punct de vedere psihologic, dispozițiile constituționale ale Eului. În ceea ce privește studiul nostru de Psihologie Morală, ne vom referi la următoarele trei potențialități sau virtualități ale Eului: egoismul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ă, sau morală (devotament, sacrificiu, lupta pentru realizarea unor idealuri supreme ale umanității etcă. Experiența transcendenței este realizarea „trăirii subiectivității pure”, ca o „experiență internă și fenomenologică”, afirmă E. Husserl. Ea reprezintă actul de convertire a empiricului În transcendent, de afirmare pură și totală a Eului meu personal. Este transformarea Eului empiric În Eu transcendent, proces prin care Eul devine „o nouă” sau „o altă” prezență, spune E. Husserl. Astfel pusă problema, atitudinea și aspirația Eului către transcendent vine ca o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
egoismului și altruismului. Cele trei virtualități ale Eului unei persoane se completează, aflându-se Într-un raport de reciprocitate. Departe de a fi contradictorii, ele construiesc și mențin structura și dinamica Eului sufletesc și moral al unui individ. Formele de afirmare ale Eului În Psihologia Morală, prin formele de afirmare ale Eului Înțelegem acele acte prin care un Eu Încearcă să iasă În evidență, să se pună În valoare ca prezență În lume și În relațiile sale cu ceilalți, dar concomitent
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoane se completează, aflându-se Într-un raport de reciprocitate. Departe de a fi contradictorii, ele construiesc și mențin structura și dinamica Eului sufletesc și moral al unui individ. Formele de afirmare ale Eului În Psihologia Morală, prin formele de afirmare ale Eului Înțelegem acele acte prin care un Eu Încearcă să iasă În evidență, să se pună În valoare ca prezență În lume și În relațiile sale cu ceilalți, dar concomitent să se valorifice și pentru el Însuși, ca un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o suită de acțiuni prin intermediul cărora Eul organizează și rezolvă anumite situații de viață. Așa cum K. Jaspers a descris „situațiile-limită” În psihologie și psihopatologie, sunt descrise „situațiile deschise” din sfera psihologiei morale, În care apar și se manifestă mecanismele de afirmare ale Eului. Din punctul de vedere al psihologiei morale, mecanismele de afirmare ale Eului sunt complementare mecanismelor de apărare ale Eului din sfera psihanalizei. Mai mult decât atât, mecanismele de apărare apar În cazul „situațiilor-limită”, pe când mecanismele de afirmare apar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de viață. Așa cum K. Jaspers a descris „situațiile-limită” În psihologie și psihopatologie, sunt descrise „situațiile deschise” din sfera psihologiei morale, În care apar și se manifestă mecanismele de afirmare ale Eului. Din punctul de vedere al psihologiei morale, mecanismele de afirmare ale Eului sunt complementare mecanismelor de apărare ale Eului din sfera psihanalizei. Mai mult decât atât, mecanismele de apărare apar În cazul „situațiilor-limită”, pe când mecanismele de afirmare apar În cazul „situațiilor deschise”. Aceste două grupe de mecanisme ale Eului sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de afirmare ale Eului. Din punctul de vedere al psihologiei morale, mecanismele de afirmare ale Eului sunt complementare mecanismelor de apărare ale Eului din sfera psihanalizei. Mai mult decât atât, mecanismele de apărare apar În cazul „situațiilor-limită”, pe când mecanismele de afirmare apar În cazul „situațiilor deschise”. Aceste două grupe de mecanisme ale Eului sunt, prin urmare, complementare și În nici un caz contradictorii. În cazurile la care facem referire, se relevă două aspecte: aă „situațiile Închise”, care Închid Eul și posibilitățile acestuia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
complementare și În nici un caz contradictorii. În cazurile la care facem referire, se relevă două aspecte: aă „situațiile Închise”, care Închid Eul și posibilitățile acestuia, bă „situațiile deschise”, care deschid sau eliberează Eul și posibilitățile acestuia, favorizând capacitățile sale de afirmare. Cazurile de mai sus privesc, pe de o parte, limita impusă persoanei (eșecul, conflictele, Înfrângerea, culpabilitatea, boala, moarteaă sau, dimpotrivă, deschiderea care se oferă persoanei (succesul, realizarea de sine, prestigiu, dominanță, autoritate, putereă. Orice persoană, orice Eu este pus de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de a reacționa nu sunt niciodată exclusiv psihologice, ci ele au și o importantă componentă morală, de care Psihologia Morală este absolut obligată să țină seama. Asupra acestor aspecte vom reveni mai târziu. Deocamdată, să analizăm formele sau mecanismele de afirmare ale Eului. Acestea au o mare varietate și explică, pe de o parte, capacitatea de adaptare-răspuns a Eului la situațiile vieții trăite, iar pe de altă parte, plasticitatea naturii interioare a acestuia. Distingem mai multe forme de afirmare ale Eului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mecanismele de afirmare ale Eului. Acestea au o mare varietate și explică, pe de o parte, capacitatea de adaptare-răspuns a Eului la situațiile vieții trăite, iar pe de altă parte, plasticitatea naturii interioare a acestuia. Distingem mai multe forme de afirmare ale Eului, după cum urmează: aă Afirmarea Eului ca prezență În lume, ca persoană unică caracterizată prin dorința de a fi ceea ce ești și de a te prezenta În fața celorlalți ca persoană originală. bă Dorința de valorificare a propriei persoane, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
au o mare varietate și explică, pe de o parte, capacitatea de adaptare-răspuns a Eului la situațiile vieții trăite, iar pe de altă parte, plasticitatea naturii interioare a acestuia. Distingem mai multe forme de afirmare ale Eului, după cum urmează: aă Afirmarea Eului ca prezență În lume, ca persoană unică caracterizată prin dorința de a fi ceea ce ești și de a te prezenta În fața celorlalți ca persoană originală. bă Dorința de valorificare a propriei persoane, de autovalorizare a Eului personal, manifestare care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lor, de a-i domina pentru a-i conduce după propria sa voință, impunându-le acestora propria sa putere de decizie și cerându-le ascultare. dă Competiția Eului, atât cu sine, cât și cu ceilalți, este o altă formă de afirmare a Eului. Competiția este, din punct de vedere formal-extern, Întrecerea, iar din punct de vedere sufletesc și moral este tendința de afirmare valorică a mea față de ceilalți, dorința de a-i Întrece, de a-i depăși, de a mă situa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cerându-le ascultare. dă Competiția Eului, atât cu sine, cât și cu ceilalți, este o altă formă de afirmare a Eului. Competiția este, din punct de vedere formal-extern, Întrecerea, iar din punct de vedere sufletesc și moral este tendința de afirmare valorică a mea față de ceilalți, dorința de a-i Întrece, de a-i depăși, de a mă situa Înaintea lor și de a-mi menține acest statut o dată dobândit, permanent sau cât mai mult posibil. eă Întâlnirea mea cu o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]