2,510 matches
-
să îi/le ofere răspuns. Problema, în cazul lucrării de față, vizează, în principal, două aspecte. Primul are o importanță la nivelul paradigmei, și se referă la modul în care Teoria Alegerii Sociale (TAS) tratează, în mod tradițional, regulile de agregare a informațiilor introduse de indivizi în procesul alegerii sociale. Cel de-al doilea vizează un anumit rezultat încadrabil în Teoria Alegerii Sociale, și se referă la modul în care poate fi interpretat acest rezultat, la relevanța acestuia pentru cunoașterea noastră
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în procesul alegerii sociale. Cel de-al doilea vizează un anumit rezultat încadrabil în Teoria Alegerii Sociale, și se referă la modul în care poate fi interpretat acest rezultat, la relevanța acestuia pentru cunoașterea noastră în privința alegerilor colective văzute ca agregare a preferințelor individuale. Pornind de la acest cadru informațional limitat exclusiv la preferințe, în cadrul abordării au fost formulate o serie de rezultate importante. Dintre acestea, lucrarea mea vizează, în principal, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian formulată de Amartya Kumar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
științei normale în cadrul paradigmei; în al patrulea rând, anomaliile și soluțiile posibile. Înainte de acestea însă, puțină istorie. 1.2. Istoria paradigmei În (1996), Sen enumera câteva momente importante<footnote Sen enumera și contribuțiile lui Aristotel și Kautilya ca discuții în privința agregării intereselor divergente, însă consider că o astfel de lărgire a cadrului paradigmei ar duce la imposibilitatea distingerii ei de altele, deci nu voi subscrie clasificării lui Sen decât în privința lui Borda, Condorcet și Bentham. footnote> ale Teoriei Alegerii Sociale: Bentham
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
continuare, cele mai importante rezultate ale acestei lucrări<footnote Menționez că folosesc cea de-a doua ediție a Social Choice and Individual Values, apărută în 1963. footnote>. Arrow oferă un cadru structurat și axiomatic de analiză privind atât regulile de agregare ale preferințelor individuale, cât și judecățile de bunăstare socială. Sunt făcute următoarele presupuneri: în primul rând, valorile individuale sunt luate ca date și se consideră că nu pot fi alterate de natura procesului de decizie<footnote După cum subliniază și Arrow
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y, e.g. intensitatea preferințelor. [...] Acesta este aspectul de ordinal (ordering) al condiției. Aspectul irelevanței este doar o parte a celui de ordinalitate, deși în denumirea condiției accentul pare a cădea pe aspectul de irelevanță”. [Sen, 1970a, pp. 89-90] footnote>. Rezultatul agregării preferințelor individuale pe baza acestor condiții greu de respins este unul surprinzător: nu există nicio funcție de preferință socială rațională care să le îndeplinească. Într-o formulare alternativă și cumva mai șocantă, nu există nicio funcție rațională de preferință socială care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rând, mulțimea de informație relevantă: mulțimea preferințelor individuale raționale. În al treilea rând, scopul cercetării: determinarea alegerii sociale plecând de la informații despre preferințele indivizilor. La acest din urmă punct, trebuie subliniat faptul că alegerea socială este interpretată ca fiind rezultatul agregării preferințelor individuale într-o preferință socială. Definiția lui Fishburn indică, așadar, cel puțin trei aspecte importante unite într-o singură propoziție, anume, că ne interesează să explicăm alegerile societății prin intermediul preferințelor indivizilor care o formează<footnote În general, TAS nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aceste aspecte nu ne oferă o imagine completă asupra paradigmei. Voi oferi, de aceea, două clasificări ale intereselor de cercetare în TAS, prima aparținându-i lui Sen, cea de-a doua, lui Seabright. În (1977b), Sen indica trei tipuri de agregări ale preferințelor individuale, studiate în cadrul Teoriei Alegerii Sociale; în primul rând, „deciziile de comitet: un comitet/comisie trebuie să selecteze din propuneri alternative de acțiune pornind de la viziunile diferite ale membrilor acestuia” [Sen, 1977b, p. 53]. În al doilea rând
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anonimitate etc.). Nu neg această diferență, însă, câtă vreme, în ambele cazuri, se elimină diferite tipuri de informații, consider că ambele pot fi tratate drept restricții informaționale. footnote>, am fi putut identifica un număr extrem de mare de reguli arrowiene de agregare a preferințelor individuale. Spre exemplu, atâta vreme cât nu impunem independența față de alternativele irelevante, regula Borda este o FBSA acceptabilă. La fel, atâta vreme cât nu impunem condiția Pareto, regula unanimității este o FBSA acceptabilă. Dacă renunțăm la condiția de nondictatură, regula dictatorială este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este o cerință rezonabilă pe care o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă. Acest lucru pare a fi valabil și atunci când vorbim despre agregarea preferințelor individuale (tranzitive) într-o preferință socială. Dacă dorim ca societatea să poată alege o politică sau o alta, un candidat sau un altul, trebuie să acceptăm un mod care împiedică circularitățile de felul celei pe care am exemplificat-o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
elimină cel puțin trei tipuri de reguli de decizie socială. Primul tip este cel al drepturilor inalienabile<footnote În această privință, profesorul Miroiu a propus o a doua interpretare. Aceasta constă în faptul că problema nu ar fi una de agregare a preferințelor, ci de admisibilitate a acestora. Altfel spus, problema ar fi a domeniului universal, și nu a condiției Pareto. În acest sens, dreptul meu inalienabil de a nu fi ucis este protejat nu prin faptul că preferința unanimă nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu fi ucis este protejat nu prin faptul că preferința unanimă nu se transformă în preferință socială, ci prin acela că preferințele noastre (ale tuturor) ca eu să fiu ucis nu se află în domeniul funcției. Așadar, ca regulă de agregare a preferințelor, drepturile alienabile ar avea domeniul restricționat. Interpretarea este interesantă, însă, în varianta drepturilor inalienabile care mă interesează în această lucrare (cea libertariană), nu se pot găsi argumente pentru restricționarea domeniului - preferințele trebuie înregistrate așa cum sunt ele. footnote>. Dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sau nu ordini. În această nouă înțelegere, domeniul nerestricționat permite orice informație, indiferent că este tranzitivă sau nu. footnote>, adică să fie raționale într-un sens minimal. Miza acestei pretenții este aceea de a arăta că, folosind anumite proceduri de agregare a preferințelor, deși indivizii sunt raționali într-un sens minim, societatea poate să nu fie rațională în același sens. Altfel spus, agregând preferințe individuale raționale, obținem o preferință socială irațională. În afara dimensiunii sale tehnice, domeniul nerestricționat surprinde câteva valori pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
BLECHA F., 1991, OLTENACU A. 1995, TRIF R., VIOR C., 1996). Aceste citokine -interleukina 1 (IL-1) și interleukina 6 (IL-6), activează celulele endoteliului vascular prin eliberarea unor molecule mediatoare ale reacției de tip inflamator, între care: prostaglandine, leukotriene, factori de agregare a trombocitelor, proteaze, radicali liberi de oxigen și azot (CHARLEY B. și col. 1991, OLINESCU A. 1995, VALLET A. și col. 1987). Studiile în domeniu au indicat faptul că, citokinele actionează într-o adevarată "rețea" unele inducând sau inhibând acțiunea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
origine Acțiunea PGD2 MastociteleAlte celule Vasodilatație Bronchoconstricție PGE1 PGE2 Granulocitele neutrofile Macrofagele Alte celule Vasodilatație Inhibiția activității celulelor NK Modulația celulelor Ț supresor PGF2 alfa Granulocitele neutrofile Macrofagele Alte celule Vasodilatație Bronchoconstricție PGI2 Endoteliul vascular Macrofagele Vasodilatație Inhibiția adeziunii și agregării plachetare TXA2 TXB2 Plachetele Leucocitele Vasoconstricție Agregare plachetară LTB4 Granulocitele neutrofile Macrofagele Mastocitele Chemotaxie Creșterea permeabilității, secreția de ÎL-1 Fagocitoza LTC4 LTD4 Macrofagele Granulocitele neutrofile Bronchoconstricție Vasodilatație venulară Vasoconstricție arteriolară IOAN PAUL60 ROLUL CASPAZELOR Am aratat în capitolul Tanatologie că
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
PGE1 PGE2 Granulocitele neutrofile Macrofagele Alte celule Vasodilatație Inhibiția activității celulelor NK Modulația celulelor Ț supresor PGF2 alfa Granulocitele neutrofile Macrofagele Alte celule Vasodilatație Bronchoconstricție PGI2 Endoteliul vascular Macrofagele Vasodilatație Inhibiția adeziunii și agregării plachetare TXA2 TXB2 Plachetele Leucocitele Vasoconstricție Agregare plachetară LTB4 Granulocitele neutrofile Macrofagele Mastocitele Chemotaxie Creșterea permeabilității, secreția de ÎL-1 Fagocitoza LTC4 LTD4 Macrofagele Granulocitele neutrofile Bronchoconstricție Vasodilatație venulară Vasoconstricție arteriolară IOAN PAUL60 ROLUL CASPAZELOR Am aratat în capitolul Tanatologie că familia caspazelor are cel putin 14 membri
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a regla tonusul vascular în sens vasodilatator (Slauson și colab., 2002Ă. În stările patologice NO difuzează rapid din celulele endoteliale în leiomiocitele peretelui vascular și generează guanilat, care induce relaxarea mușchilor netezi, respectiv vasodilatația specifică. NOS I și III scad agregarea plachetară și depresarea moleculelor de adeziune. NOS ÎI sau INOS este produsă în special de macrofage și este dependentă de citokinele ÎL-1 beta, IFN gamma, TNF alfa. Participa la producerea unor cantități mari de NO în inflamații. Producerea susținută de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
endoteliale și intră în circulația sangvină, păstrându-și constituenții biochimici granulari specifici megakariocitelor. Plachetele sanguine nu sunt celule, nu au nucleu și membrana lor este constituită din lipoproteine acoperite de de glicoproteine (I, ÎI și IIIĂ implicate în adezivitate și agregare. Dintr-un megakariocit se formează până la 2000 plachete. Corespondentul plachetelor la păsări se numește trombocit. Acesta este o adevărată celulă, constituită din membrana, citoplasma și nucleu. Megakariocitele nu se găsesc în măduva osoasă a păsărilor . Trombocitele se dezvoltă printr-o
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de creștere și activare celulară. Lipscomb și colab. (1997Ă subliniază rolul trombospondinului, o proteină majoră a granulelor plachetare ecvine cu rol deosebit în legarea celulă- celulă, plachete endoteliu vascular și în stabilirea agregatelor plachetare. Principalele funcții ale plachetelor constau în agregarea și adeziunea plachetară și mai departe coagularea sângelui iar pe de altă parte: aderarea, emigrarea, chemotaxia și fagocitoza, stadii ale procesului IOAN PAUL98 inflamator. Subliniem faptul că fagocitoza este atributul numai al trombocitelor nu și al plachetelor. Deci pe langă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celulele epitelioide și în celulele gigante și crește în zona țesutului fibros. În zona centrală a granuloamelor se decelează cantități mari de calciu și fier. Morfogeneza granulomului de corp străin inert Corpii străini inerți, exogeni sau endogeni, cu stări de agregare diferită, pătrunzând în țesuturi, determină reacția mai mult sau mai puțin accentuată a acestora. Într-un prim stadiu în jurul corpilor inerți se constată un aflux leucocitar sporit, cu rol resorbtiv. Leucocitele împreună cu celulele locale distruse constituie un prim grăunțe de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
nu se formează în culturi și nici în infecțiile mai recente de 3 luni. 2. Incorporarea complexului antigen-opsonină Complexul antigen-opsonină, respectiv particulă fagocitabilă se fixează pe plasmalema sensibilizata a fagocitului și induce activarea receptorilor care la rândul lor va determina agregarea proteinelor MORFOPATOLOGIA PROCESELOR DE RESORBȚIE ȘI DETERSIE 173 contractile ale citoscheletului și emiterea de pseudopode, tentacule membranocitoplasmatice care învăluind particulă respectivă și unindu-și vârfurile formează o vezicula ce va fi internalizată în citosol - așa-numita vacuola fagocitică, heterofagozom sau
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și dezavantajele sale. De aceea, pentru caracterizarea cât mai corectă a productivității muncii se recomandă îmbinarea acestor metode în funcție de posibilitățile existente în fiecare întreprindere. Cea mai răspândită formă de exprimare a productivității muncii este cea valorică, pentru că permite omogenizarea și agregarea activităților, precum și calculul unor indicatori de eficiență derivați și stabilirea unor corelații între diversele laturi ale activităților întreprinderilor. Indicatorii principali utilizați în calculul productivității muncii sunt producția exercițiului, cifra de afaceri sau valoarea adăugată. Nivelul productivității muncii stabilit pe baza
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de modernizare a societăți românești: fondatorul „neoiobăgiei” a izbutit să „decupeze” din organismul social acel segment hotărâtor pentru funcționarea ansamblului social, fără a pierde din vedere întregul sistem, a cărui analiză minuțioasă i-a oferit „secretul intim” al „stării de agregare” a societății românești: „regimul neoiobag”; prin identificarea regimului neoiobag ca invariant structural al societăți românești de după 1864, care condensa și genera contradicții de clasă adânci și deci probleme sociale majore ale țării, autorul a fost în măsură să demistifice unele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ar îndreptăți să spunem că nivelul disparităților în România nu este unul foarte ridicat sau că întreaga țară poate fi considerată subdezvoltată comparativ cu nivelul mediu de dezvoltare a UE. Formarea celor opt regiuni, compatibile acum cu sistemul EUROSTAT, și agregarea indicatorilor de dezvoltare la nivel regional pot duce la nesesizarea discrepanțelor de dezvoltare la nivelul NUTS III (județ) sau chiar NUTS VI (orașe și comune). De aici apare necesitatea dezvoltării unui sistem de monitorizare a evoluției disparităților nu numai la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
coeziune regională”, iar pentru setul indicatorilor terțiari (cei specifici național) se recomandă înregistrarea disparităților intranaționale existente; Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului urmărite sub egida Organizației Națiunilor Unite sunt operaționalizate în indicatori cu un grad ridicat de dezagregare teritorială. Nivelurile de agregare teritorială la care datele sunt disponibile în România sunt: rural-urban - analiza datelor pe medii are o semnificație aparte pentru paradigma dezvoltării sociale. Gradul de urbanizare este utilizat ca un indicator de dezvoltare (mai ales în modelele care privesc dezvoltarea ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societății și la specializarea cercetătorilor și a studiilor pe unul dintre mediile de rezidență; regiune statistică - este scara cea mai redusă la care, în prezent, sunt reprezentative anchetele din sistemul statistic social; județ - estimările utilizate sunt din surse administrative, prin agregarea informațiilor la nivel de localitate, la care se adaugă informațiile de recensământ și provenind din anumite cercetări speciale; localitate - transferul de autoritate de decizie la acest nivel nu este dublat de o creștere a cantității și calității datelor disponibile; comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]