5,707 matches
-
formă de „conduită de refugiu” în căutarea de plăceri într-o lume ostilă aflată într-o perpetuă și rapidă schimbare. Societatea anomică, aflată în criză, acceptă și chiar cultivă, încurajează aceste forme de manifestare ca pe o descărcare sublimată a agresivității, așa cum am spus mai sus. Societățile închise, rigide și conservatoare, în care controlul moral-religios și social-juridic al membrilor săi este strict și permanent, sexualitatea este și ea reprimată. În societățile închise, în care controlul conduitelor populației este strict normat și
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
sexuale, - stadiile de dezvoltare/maturizare sexuală, Sfera sexualității, - sexul biologic, - identitatea sexuală, Situațiile de criză ale cuplului, - atracție/acceptare, - respingere/refuz, - cuplurile fragile, - criza de separare, - modelele cuplului, Sexualitatea la vârsta a treia, - menopauza, - andropauza, Sexualitatea și pasiunile, Sexualitatea și agresivitatea, Suicidul și sexualitatea, Stadiile pulsionale erotico-sexuale, - stadiul oral, - stadiul anal, - stadiul falic, - stadiul de latență, - stadiul genital, Sacrul și sexualitatea, Sadismul, Patologia psihosexuală, - clasificarea tulburărilor psihosexuale, - mecanismele și cauzele tulburărilor psihosexuale, - clasificarea tulburărilor psihosexuale, - tulburări endocrino-sexuale, - tulburări de identitate sexuală
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
a creat acolo, de spectacolul mult controversat de la Teatrul Național din Cluj cu O pasăre dintr-o altă zi de Dumitru Radu Popescu. Ce era teatrul pentru noi? Dialog, da dialog, dar un dialog care nu accepta minciuna, intoleranța și agresivitatea. Lumea întreagă e un teatru spunea neîntrecutul Shakespeare, iar actorul devine simbolul omului cu toate slăbiciunile, imperfecțiunile și calitățile sale, cu toate marile speranțe, dezamăgiri și idealuri. Lucrând la teza de doctorat într-un dialog continuu cu Alexa Visarion am
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
proslăvind morala aparențelor, prețiozitatea științifică a Doctorului (Ion Vâlcu, din păcate lipsit de nuanță în interpretare) ale cărui cercetări și descoperi n-au deloc drept scop binele omenirii, ci constituie un fel de pasiune dementă a studiului pe oameni-cobai și agresivitatea permanentă a tuturor celor din jur, Woyzeck Florin Zamfirescu este un rătăcit. El nu înțelege ce se întâmplă în jurul său pentru că ceea ce se întâmplă nu-i de înțeles, iar modalitatea prin care el se supune acestei lumi este tăcuta și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
rămas fidel față de actorii giuleșteni, care sunt actorii săi "de suflet". Pe Ion îl interpretează Florin Zamfirescu... va rămâne un "rol al vieții" sale... Dragomir este Corneliu Dumitraș... Dorel Vișan (învățătorul Gheorghe) disimulându-și farmecul personal sub masca unei acuzate agresivități... Vladimir Găitan (Dumitru), Valeria Sitaru (slujnica mută), Cornel Revent (preotul-cârciumar), Radu Panamarenco (jandarmul)... Leopoldina Bălănuță, personaj-simbol, de-a dreptul senzațională... (Călin Căliman) Această a treia experiență cinematografică... Năpasta... o adaptare după Caragiale, ultimul film al lui Alexa Visarion vine să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o limpezime fantastică! Nu mai fac teatru, nici nu-l mai vreau și nici nu mă mai interesează teatrul în sine! Acum, folosesc teatrul! De aceea, și Pescărușul e un spectacol care nu intră în tipare, pentru că e făcut din agresivitate duioasă față de neputință și un anumit tip de umor caustic față de împlinire. Ați stat o vreme în America, chiar în timpul lui Ceaușescu. Cum ați lucrat cu actorii americani de teatru? Vedeți, când am zburat prima data spre pământul american, tulburat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Jacques Robin, de pe strada Prony, la Paris. Grupul celor Zece a funcționat regulat din februarie 1969 pînă în decembrie 1976, abordînd teme axate pe probleme ridicate de creșterea economică, de noțiunea de program genetic, de "revoluția informațională", de relațiile între agresivitate, violență și politică, de raporturile Feminin-Masculin, de desproprietărire. Teoria in-formației, cibernetica, teoria sistemelor și conceptul de organizare îi interesau mai ales pe cei care își propuneau să spargă barierele disciplinare și să-i facă pe politicieni să țină cont de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
grupurilor. Alte întrebări îi preocupau pe participanții cu o mai mare aplecare spre politică: ce însemna selecția socială, selecția pe baza legilor pieței? Aminteam, de asemenea, importanța noți-unii de responsabilitate, a geneticii și a eugenismului, a ecologiei, a interogațiilor despre agresivitate și, bineînțeles, despre felurile de a adopta o decizie politică. Termenul de autoreglare, cuvînt-cheie pentru majoritatea participanților, a fost utilizat de multe ori. Pe de altă parte, și unii și alții, am învățat, din diferite experiențe, să nu avem încredere
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
politică și cea științifică. B.C. Grupul celor Zece s-a lansat în 1972 în aventura publicării acelor Cahiers des Dix (Caietele celor Zece). J.R. Cele două Caietele ale celor Zece: Vers la dépropriation (Spre desproprietărire) și Agressivité, Violence et Politique (Agresivitate, Violență și Politică) au avut succes, dar nu la ma-rele public. Însă nu aveam nici uneltele, nici arme-le necesare pentru a asigura difuzarea unei colecții. Pe de altă parte, încercarea pe care a făcut-o Seuil în 1974
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și ignorantă față de determinismele noastre în beatitudinea consumului." Henri Laborit crede în elementele științifice "eliberate de toate judecățile de valoare." Cînd vorbește despre creierul omului, îl consideră o "unealtă" grație căreia "omul e mîndru că a putut domina speciile și agresivitatea lumii inanimate față de el", și îi descrie "structurile arhaice", instrument al comportamentelor reflexe, ale fugii, ale luptei care apără de pericolele mediului înconjurător, precum și cortexul, "structură relativ recentă proprie omului, structură asociativă ce îi permite să creeze forme noi pornind
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
examina probabilitatea evenimentelor pentru a încerca să controleze cel mai mare număr de factori posibil și să acționeze asupra lor". 3. Unul dintre fundamentele inegalității dintre oameni fiind pentru Robin împărțirea lor în "muncitori" și "intelectuali", împărțire ce provoa-că neînțelegere, agresivitate, formarea de clanuri și de grupuri sociale, cibernetica îi părea și în acest caz a fi cel mai bun mijloc "pentru a reconcilia ceea ce ține de intelect și ceea ce ține de munca manuală", devreme ce "nu există concept cibernetic care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
numărul următor, de a găsi și scrie articole. Am fi fost sufocați de ceea ce nu era esențial și n-am mai fi progresat. Am trecut printr-o fază intermediară în care au apărut două caiete (unul despre desproprietărire, celălalt despre agresivitate, violență și politică), însă n-a existat o continuare. În schimb, cărțile unora și altora au adus multe lucruri. Cartea-joncțiune a lui Edgar Morin, Le Paradigme perdu (Paradigma pierdută), a apărut în 1973, Le Macroscope, al lui Joël de Rosnay
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
modul de funcționare e destul de închis și sînt cooptați noii veniți, puțin numeroși. Primele întîlniri dezbat obiectivele și metodele de lucru pe care participanții se gîndesc să le adopte. Sînt abordate subiectele cele mai eclectice: selecție socială, genetică, eugenism, ecologie, agresivitate, tortură, moduri de decizie ale responsabililor politici, rasism, durere, liberta-te, mod de funcționare a creierului, comportament masculin-feminin. Schimburi de puncte de vedere despre criza clasei politice a vremii, prezentarea cărții Les Découvreurs (Descoperitorii) de Henri Laborit, discuție în jurul noțiunii de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
spus. El constată decalajul grupului față de public și observă calitatea nesatisfăcătoare a expunerilor. Totuși, deschiderea grupului către exterior devine mai clară și se intensifică în 1972: primul număr al "Caietelor celor Zece" (Spre desproprietărire?) apare în martie, iar al doilea (Agresivitate, violență și politică), în septembrie. Se or-ganizează o întîlnire publică marți 14 martie la Club 13 la Paris. Vreo șaizeci de persoane se reunesc pe tema Violență, comportamente agresive și politică. Pe 22 aprilie 1972, Jack Baillet, Jean-François Boissel, Robert
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Paris: 14 martie 1972 Violență, comportamente agresive și politică Colocviu la Hénin-Beaumont: 22 aprilie 1972 Omul și societatea anului 2000 Invitat: André Leroi-Gourhan Gestul și cuvîntul: iunie 1972 Publicarea celui de-al doilea număr din Cahiers des Dix: septembrie 1972 Agresivitate, violență și politică Întîlnire la Paris cu membrii Clubului de la Roma: 22 noiembrie 1972 Creșterea economică Invitat: François Jacob Logica viului: 1972 Sosirea de noi membri în Grupul celor Zece: 1972 Jacques Attali și Henri Atlan Moartea lui Robert Buron
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
majorității receptorilor. Este evident faptul că massmedia poate avea un impact negativ, prin selectarea sistematică a știrilor vizând violența, delincvența, acte antisociale etc., prin promovarea nonvalorilor și a unor antimodele. Mai mult chiar, articolele, emisiunile, filmele sau jocurile care etalează agresivitatea, violența, imoralitatea implică riscul major de a in fluența negativ psihologia și comportamentul copiilor sau al adolescenților. De aceea, sunt necesare acțiuni ferme pentru a controla și diminua aceste disfuncționalități ale mass-mediei. În concluzie, massmedia reprezintă cel mai important mijloc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vorbit încep să comunice. Se creează un sens al complicității, au loc schimburi, se împărtășesc crezuri, este oferit sprijin mutual si fiecare se simte mai puțin izolat. Teama nu-si mai are locul, sentimentele putând fi discutate împreuna știind că agresivitatea poate fi dezamorsată. Relația se schimbă: în locul utilizării autorității sunt instrumentele medierii, acestea pot fi puse în practica oricând. Când devine dificilă reglarea unui conflict se poate apela medierea problemei “în pereche”. Abordarea mediatorilor este în echipa; prin numărul membrilor
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
eficiente pentru ambele părți. Nesoluționarea conflictului profesor-elev sau soluționarea parțială poate alimenta refuzul elevului de frecventare a școlii si induce acestuia un sentiment de dezgust în raport cu activitățile școlare, atitudini care „nivelează” calea spre absenteism școlar. 3 Șoitu, L., Hăvârneanu, C., Agresivitatea în școală, Ed. Institutului european, Iasi, 2001, p. 39 4 Neamțu, G., op.cit., p. 846 Consiliul Local Inspectoratu l școlar Unitatea de învățământ Organizații nonguverna mentale Consiliul părinților Conflictul părinte-profesor este determinat de implicarea prea puternică a părinților în activitățile
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
dovedesc pasivitate Comportamentul violent poate fi determinat uneori de oboseala, de suprasolicitare, de neputința de a face fata unor cerințe ale scolii sau ale familiei, de o remarca umilitoare, de o pedeapsa nemeritata etc. Uneori poate fi incriminata violenta fictiva, agresivitatea prezenta in filme si la televizor. Alteori poate fi vorba de frica, frica de doctor, de întuneric, de pedeapsa, sau poate fi vorba de gelozie, de pilda, fata de un frate căruia i se acorda mai multa atenție, in opinia
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
regulile sunt asociate cu trăiri afective negative, deoarece le-au fost impuse prin forța, înfricoșare, teroare. Mulți nu-si pot reprezenta pur si simplu consecințele in cazul încălcării unor reguli sau cedează unor impulsuri de moment, pe un fond de agresivitate întreținuta fie de un temperament violent, fie de eșecuri repetate in mai multe planuri etc. Conduitele dezadaptate, comportamentul deviant presupun abaterea celui in cauza de la normele acceptate de către un grup, in cadrul unei instituții sau al societatii in ansamblu si
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
de unii dintre profesori se reacționează printr-un "zid de tăcere", prin noncomunicare deci si neparticipare, prin atitudine de dependenta afectiva fata de profesor sau prin absenta proiectului personal („sindromul de eșec școlar", ibidem p.29 ). Negativismul, minciuna, egoismul, îngâmfarea, agresivitatea, fuga de la școală și de acasă sunt numai câteva dintre manifestările mai frecvente ale devierilor comportamentale ce pot fi înregistrate. Atitudinile adoptate de unii elevi, ca reacție la violenta unor medii școlare se pot rezuma astfel : fuga ( prin discuții în fundul
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
Atitudinile adoptate de unii elevi, ca reacție la violenta unor medii școlare se pot rezuma astfel : fuga ( prin discuții în fundul clasei, prin absența fizică, prin refugiul intr-o gândire magică, prin mutism, prin dificultăți de relaționare, prin abandon, p.30 ); agresivitate sau supra-conformism, un „naufragiu" mai subtil, reacții alienante, școala devine un loc al excluderii, nu al integrării sociale ( ibidem, p.31 ). In categoria inadaptaților sociali întră, potrivit literaturii de specialitate : delincvenții, psihoticii si psihopatii. Semnalând câteva caracteristici ale tulburărilor de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
controlului. Intre cauzele endogene pot fi enumerate bolile psihice ( debilitate mintala, schizofrenie, nevroza, sindroame depresiv anxioase, stări psihopatoide, epilepsie etc.), bolile cronice severe ( hemofilie, boli cardiace congenitale, hepatite cronice evolutive etc. ), tulburări ale vieții afective ( impulsivitate, toleranta redusa la frustrare, agresivitate, labilitate afectiva etc.). La acestea se pot adăugă tulburările de voință și caracter, cu manifestări fervente de tipul nehotărârii, lenei, capriciilor, « stângăciei relaționale », tendinței egocentriste, supraaprecierii propriei persoane. Cauzele exogene cuprind factori familiali ( probleme de climat, tensiuni si conflicte intrafamiliale
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
Chiar dacă în cele de mai sus ne-am referit mai ales la adolescent, aceasta nu înseamnă ca nu exista probleme de acest gen la vârste mai mici.. Tipul predelictual, de orice vârsta este impulsiv,agresiv, mincinos etc. La vârstele mici agresivitatea este adeseori prezenta in conduita unor copii, ca o consecința a unor conflicte, frustrații, dar și datorită sugestibilități si problemelor firești in dezvoltarea voinței, a capacitații de autocontrol. Uneori, minciuna este agresivă, deoarece urmărește pedepsirea unui covârstnic nevinovat, dar de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
ori, autorii unor asemenea delicte sunt organizați în grupuri antisociale, specializate in comiterea anumitor fapte penale, având ca element favorizant al infracțiunii consumul de alcool (atât înainte, cât și după consumarea delictului). Întrucât asemenea acte sunt comise prin violenta si agresivitate sporita, se impune adoptarea unor masuri speciale de resocializare a făptașilor minori, prin internarea lor in scoli speciale de munca si reeducare cu regim sever" ( Rădulescu, Banciu, 1990, pp. 118-119 ).
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]