2,596 matches
-
mîinile romanilor.” Să fie clar pentru oricine spusa lui Șaul, iudeo-creștinismul pe care pretindea el că îl pro-povăduiește și mozaismul părinților lui, sînt forme de cult identice dar spuse de voci cu tonuri diferite însă cîntînd aceeași melodie. Și Clement alexandrinul este convins de acest adevăr istoric atunci cînd folosește în scrierile sale expresia ,,ve-rus Israel.” Situația a fost întocmai cea descrisă de Șaul, pînă pe la mijlocul secolu-lui ll al erei noastre, cînd pe lîngă haburôth Israel, frățiile ivriților care s-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
infinit, ea a transformat universul într-o confortabilă coajă de nucă. Nu exista infinitate, nu exista vid - doar sfere minunate care înconjurau Pământul, aflat, bineînțeles, în inima universului. Acesta era sistemul aristotelic, care a fost mai târziu perfecționat de astronomul alexandrin Ptolemeu, devenind filozofia dominantă din lumea antică greacă. Și, respingând conceptele de zero și infinitate, Aristotel a eliminat prin explicațiile sale paradoxurile lui Zenon. El a declarat, pur și simplu, că matematicienii „nu au nevoie de infinit și nici nu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Le système des personnages dans leș Rougon-Macquart d'Emile Zola, Droz, Geneva, 1983, 1997, 1998 HAMON, Philippe, Texte et architecture, în Poétique, 1988, n°73, p.3-26 HAMON, Philippe, Texte et idéologie, P.U.F., Paris, 1997 HAMON, Philippe, VIBOUD, Alexandrine, Dictionnaire thématique du român de mœurs. 1850-1914, Presses Sorbonne Nouvelle, Paris, 2003 HANNERZ, Ulf, Exploring the City. Inquiries Toward an Urban Anthropologie, Columbia University Press, New York, 1980 HASENCLEVER, Walter, Correspondant de presse à Paris (1924-1932), Paris s'éveille, Leș Temps
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
umane, a societății (care, așa cum sugera Georg Simmel prin termenul său celebru, Vergesellschaftung, este mereu în prefacere). Revenind la analiza generală: câtă vreme sunt încă legați de canoanele trecute, fie și numai pentru a le face fărâme prin tot mai alexandrine jocuri deconstructiviste, postmoderniștii împlinesc o funcție vitală în marele proces de regândire permanentă a fundamentelor culturii și societății; când postmodernismul devine exclusiv autoreferențial și conformist - „disciplinându-i și pedepsindu-i” până și pe militanții săi ocazional sceptici sau șovăielnici -, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Silviei Constantinescu). Se reproduc ample conferințe, precum Mișcarea gandhistă (Marioara Alexandrescu), Tagore și Gandhi (sub inițialele Y. I.), sunt prezentați scriitori români (Mihail Kogălniceanu, Mihail Sadoveanu) sau străini (Sigrid Undset, Marcel Proust ș.a.). Cu versuri figurează Cornelia Buzdugan, Lucia Scurtu, Alexandrina Crăciun Fostini, Elena Cruțiu, Ana G. Tașcă, Elena Nour, iar cu proză Martha Bibescu, Elena Văcărescu, Sandra Tzintzu. Se traduce din Giovanni Papini, Fr. Hackett și Gh. Tzocopolos. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
Dim. Constantinescu-Teleor, Brăneanu, Gh. Rădulescu, Paleologu, I.C. Bacalbașa, Anton Bacalbașa, C. B. Stamatiu, pictorii și sculptorii: Grigorescu, Storck, I. Georgescu, D. George Crăiniceanu, dr. Neagoe, Grigore V. Maniu, Grigore Manolescu, Hasnaș, Ștefan Iulian, doamnele: Aristizza Romanescu, Amelia Weiner-Nottara, Frosa Saranni, Alexandrina Alexandrescu, Mauriciu-Cohen-Lânaru, Ștefan Velescu, Hortansa Cheminger-Davilla, Cornelia Kernbach, Gheorghe din Moldova, Paul Scorțeanu, B. Vermont, Al. Brăescu, Lazăr Bădescu, Matei Eminescu (fratele poetului) etc., etc. De asemenea, elevii școalei normale de institutori, ai șlcoalei de belle-arte, ai conbservatorului de muzică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
În faptul că nicăieri nu se Învață această meserie lipsită de spectaculozitate, Însă care necesită un studiu asiduu În biblioteci. Problema editării și a transcrierii unui text este veche În cultura română și În cea universală (unde coboară până În epoca alexandrină, adică sec. III Î.H. - III d.H.). I. Funeriu (1995) afirma: Editările aproximative, neprofesionale, false, Într-un cuvânt: neștiințifice au caracterizat și marile culturi ale lumii, ceea ce ar trebui nu să ne atenueze exigențele filologice, nici spiritul critic, ci doar
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
din Bârlad tăcea. Față de spusele profesorului - bârlădean prin fapte și sentimentele adânci, în raport cu valorile localității, apreciez încă odată observațiile subtile ale Cronicarului din „România literară” și regret adânc că o bijuterie literară nu numai stilistică precum „Figuri singulare din familia Alexandrina Enăchescu Cantemir: Tanti Didica” nu și-a găsit locul în presa actuală de la Bârlad, ci la „Dacia literară” (nr.73/2007, când C.D. Zeletin prin tot ce scrie este modelul celor de unde provine în formarea și afirmarea actualilor și viitoarelor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
jucată la Teatrul Național din Cluj în același an. În 1974 reia, în ediție bilingvă, poemul La Chanson de Roland, care va fi transpus după un manuscris descoperit la începutul secolului al XIX-lea, aflat la Oxford. T. respectă versificația alexandrină ce a înlocuit de-a lungul timpului dispunerea decasilabică, dar în gruparea liberă medievală, renunță la asonanța originală în favoarea rimei, conformă exigențelor cititorului modern care, în absența acompaniamentului muzical, cum se proceda în secolele XI-XV, ar percepe cu dificultate textul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
fi Cântarea Cidului (1979), poem epic pe care tălmăcitorul îl organizează în episoade în fruntea cărora dă un scurt cuprins, abandonând dispunerea în cuplete de lungimi variabile, întrucâtva disproporționate și care fragmentau materia. Asimetria populară a versurilor e înlocuită de alexandrinul spaniol, asonanțele sunt, de asemenea, substituite de rimă, după cum a procedat editorul spaniol Luis Guarner sau, pentru germană, O. L. B. Wolf, iar numărarea versurilor e făcută după cel mai important editor al Cidului, Ramón Menéndez Pidal. Tot în ediție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
omul de mari și multiple calități, vom cita din propriul Epigraf (volumul Vocile, 1998, Cartea românească): "Există o soluție/ să mă las pradă morții/ cu bucuria cu care m-am lăsat/ pradă vieții// Doamne/ ajut-o pe roaba Ta/ Irina Alexandrina". ["Convorbiri literare", iunie 2012] Eminescu și România de Est În urmă cu două secole, în București, la Hanul lui Manuc, pe 14/28 noiembrie 1812 s-a semnat tratatul ruso-turc, unde, în articolul IV se stipula: ""Prutul, din punctul unde
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
MIHĂESCU-NIGRIM, Nicolae (21.III.1871, Gura Sărății, j. Buzău - 11.XI.1951, București), poet, prozator, epigramist și traducător. Este fiul Stanei (n. Ilie Cârnat) și al lui Grigore Mihăescu, moșier. Poeta Alexandrina Mihăescu a fost sora lui. Urmează primii ani de școală în comuna natală, după care se mută la București, unde a absolvit liceul și Facultatea de Litere și Filosofie. În 1895 colabora la „Intim”, debutul său fiind legat de apariția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
permite să fim incomodați, acceptând să facem praf proprii idoli, fără a uita că idolii, prin natura lor, au un caracter aparent religios. Acest text al Genezei, care pune bazele credinței lui Abraham, este deja citat și interpretat de Filon Alexandrinul ca o paradigmă a vieții de credință: «Dumnezeu vrea să curețe sufletul omului. Este necesar ca acesta să renunțe la cele trei puteri ale trupului: la senzație, la imaginație și la cuvântul articulat». Pentru Filon, importanța textului stă în principal
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
NEGRILĂ, Iulian (19. XI. 1936, Cungrea, j. Olt), poet și istoric literar. Este fiul Alexandrinei Negrilă (n. Lică), moașă, și al lui Nicolae Negrilă, factor poștal. După școala elementară urmată în comuna natală, face liceul teoretic la Râmnicu Vâlcea, absolvit în 1954, Institutul de Învățători din Timișoara (1956-1958), iar între 1963 și 1968 este student
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
ȘTEFANOPOL, Al.[exandru] (21.XII.1891, Roșiori de Vede - 29.X.1974, București), prozator și gazetar. Este fiul Alexandrinei și al lui Constantin Ștefanopol. Absolvent al Școlii Naționale de Silvicultură de la Brănești-Ilfov, și-a desfășurat activitatea de inspector silvic în zona Horezu. A debutat în 1916, cu o recenzie, la „Revista critică”, continuând cu articole social-politice și cronici teatrale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
o parte dintre textele trismegiste au sigur contribuția mioriticilor carpatini/arimini pripășiți prin aceste locuri. În secolul ll î.e.n. îi aflăm pe acești filisteni din Egipt sub numele grec de terapeuți - vindecători, iar în secolul l al erei noastre Filon Alexandrinul spune că s-a luminat din Cărțile sfin-te ale esenilor/asenilor din Egipt, cuvînt ce are și sensul de vindecător, dar nu nu-mai de trup ci și de suflet. Iar cetatea soarelui era numită de greci, Heliopolis - unul din lăcașurile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la liceul particular „Sf. Gheorghe”; va reveni la catedră în 1890, predând istoria. Peste doi ani, în 1888, în timpul guvernării junimiste, este numit director general al teatrelor, însă nu pentru multă vreme (până în mai 1889). În 1889 se căsătorește cu Alexandrina Burelly, fiica unui arhitect, făcându-și voiajul de nuntă în Italia. În 1891, volumele Teatru și Năpasta îi sunt respinse de la premiere în ședința plenară a Academiei Române, în urma raportului defavorabil al lui B.P. Hasdeu și a intervenției lui D. A. Sturdza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
verbul meu, se lăudă Marc-Astolphe. Nu sunt un nimeni. Sunt grozav de mondial. Am o mare putere asupra cuvintelor." Iată, de fapt, cheia de lectură dar și subiectul acestui text aiuritor cuvintele, care curg de sus, de jos, în jeturi alexandrine, sau proză fantastică, în ploi de dicționar sau lapovițe ironice. De altfel, semnificativă a fost și reacția lui Moix ca laureat Renaudot: "E un premiu pe care l-au avut și Georges Perec, Céline, Marcel Aymé... E un premiu care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
asupra sfîrșitului metafizicii, gînditor al contingenței, unic reper în absența Absolutului exilat, Meillassoux nu-l putea ignora pe marele poet al hazardului, mai ales că dilema lui Mallarmé seamănă bine cu a sa: cum să iei act de moartea versului alexandrin fără a renunța la poezia metrică, dacă nu împingînd versul liber pînă la forma sa absolută? De fapt, pînă la tăcere... Cert este că, într-o bună zi, poate în joacă, Meillassoux a ajuns să se întrebe din cîte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
teologic și mistic, l-a făcut să meargă mai departe, intuind o logică subterană în poemul "O aruncare de zaruri...", o tentativă de a inventa o nouă metrică, atît în formă cît și în conținut, o metrică la fel de strictă ca alexandrinul și la fel de aleatorie ca versul liber. Aceasta e ipoteza pe care a verificat-o în eseul Numărul și Sirena, scrutînd poemul mallarmean în căutarea indiciilor unei încifrări ontologico-poetice, oprindu-se îndeosebi asupra miezului textului, unde două sintagme de comparație ipotetică
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
maniacală, ca un adevărat ceremonial plin de simboluri sacre, ce s-ar fi exprimat într-o lectură publică. Dar Cartea nu a mai apărut, poezia trădîndu-și propria liturghie și menirea de rit social prin "uciderea" versului sacru al metricii franceze, alexandrinul. Și atunci, cu doi ani înaintea morții sale, Mallarmé publică acest poem neobișnuit, etalat pe unsprezece pagini duble, jucîndu-se cu toate variațiile și combinațiile tipografice posibile, răspîndite în jurul frazei principale. "Maestrul", pe punctul de a naufragia, aruncă zarurile spre cer
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
atitudinea reținută a Mântuitorului (faptul că, așa cum reiese din Evangheliile canonice, Iisus nu a râs niciodată) devine motivul central al unei dispute teologice și culturale care nu a încetat să fascineze gândirea europeană, de la Părinții Bisericii - dintre care Tertulian, Clement Alexandrinul și Grigorie de Nyssa sunt doar câteva nume sonore dintr-o listă substanțială propusă de B. - până la Umberto Eco. Dar dacă faptul că Iisus nu a râs, spune autorul, este absolut normal în perspectiva „afirmării treptate a deității sale”, omul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
I. L. Caragiale), anecdote și ecouri din viața scriitorilor etc. Versuri dau D. Th. Neculuță, Radu D. Rosetti, I. Costin, Tr. Demetrescu (în 1895), Dem. Moldoveanu, Adrian Verea, A. Steuerman, Virgiliu N. Cișman, Gheorghe din Moldova, N. Burlănescu-Alin, N. Gr. Mihăescu-Nigrim, Alexandrina Mihăescu, C. Xeni, C. Sandu-Aldea, P. Vulcan, Adrian Milan, G. Tutoveanu, G. Russe-Admirescu, N. Vermont, D. Nanu, D. Teleor, Eugen Herovanu, C. Z. Buzdugan, precum și St. O. Iosif și Cincinat Pavelescu. Proza din A.i. este vag naturalistă sau de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
spițe legendare”. Lev Înțeleptul vrea să împiedice sacrificarea neamului învinuit pentru catastrofa ce va veni și zidește, din tainele Cabalei, Golemul. Cutremurarea cetății sub pașii colosului, urgia vinovaților și sinuciderea Înțeleptului Rabi Lev, strivit de Golem, sunt surprinse în vers alexandrin, solemn și puternic. SCRIERI: Trica-Tot, București, 1965; Dor de patrie, Ierusalim, 1971; Golem, Ierusalim, 1972; Meteorii, Ierusalim, 1973; Anotimpul de cenușă, Tel Aviv, 1982; Idolii, Tel Aviv, 1984; La lumina lămpii, Tel Aviv, 1985; Șlefuitorul de lentile, Tel Aviv, 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
al dezbaterilor feminist egalitariste. Așa s-a întâmplat, bunăoară, în cadrul lucrărilor celei de a XVIII-a Adunări Generale a Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe din România, găzduite de orașul Bacău în zilele de 25-26 mai 1929. Aflată sub președinția principesei Alexandrina Gr. Cantacuzino, adunarea a concentrat în „Palatul Mărăști” toată crema „feminist ortodoxă” românească de la acel moment. Au participat, A. S. R. Principesa-Mamă Elena - președinta de onoare a Societății -, din partea Comitetului Central „doamnele Glogoveanu - secretara generală a Societății, Oromolo - președinta filialei Craiova
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]