6,258 matches
-
de hipersecreție. Observație: Se împart sarcinile și fiecărui elev îi revine sarcina documentării și redactării informațiilor referitoare la o singură glandă. Elevii vor redacta referatul concomitent pe platforma Google Docs. Aplicația 2 - Competențe specifice la biologie: Elaborarea și aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare și rezolvare a unor situații problemă Conținuturi: Funcții de nutriție. Mediul intern: sângeleSarcini de lucru/ Activități de învățare Un adolescent cu o greutate de 45 kg pierde în urma unui accident 1litru de sânge. Calculați cantitatea de
Caleidoscop by Carmen-Oana Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93494]
-
aici vom avea, în plus, împărțirea cu rest. Dacă acest curriculum se alege doar la clasa a IV-a, atragem atenția că cel aprofundat pentru clasa a III-a nu cuprinde și împărțirea cu rest. (f) Pentru înțelegerea și însușirea algoritmului de împărțire a unui de două cifre la un număr de o cifră, se pot parcurge mai multe etape: 60:2= 6(zeci):2=3 zeci=30 64:2=(6zeci+4unități):2=(6zeci):2+ (4unități):2=3zeci+2unități=32 67
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]
-
sigură pentru protecția comunicării între două entități. Există numeroase tehnici de codificare/criptare a datelor. Putem aminti aici criptarea cu chei secrete sau criptarea cu chei publice. 1.3.1.1. Criptarea cu chei simetrice (secrete) Principiile de criptare din algoritmii cu chei secrete au evoluat o dată cu apariția calculatoarelor, însă acestea se bazează pe metode tradiționale ca de exemplu transpoziția sau substituția. Algoritmii cu cheie secretă sunt caracterizați de faptul că folosesc aceeași cheie atât în procesul de criptare cât și
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
sau criptarea cu chei publice. 1.3.1.1. Criptarea cu chei simetrice (secrete) Principiile de criptare din algoritmii cu chei secrete au evoluat o dată cu apariția calculatoarelor, însă acestea se bazează pe metode tradiționale ca de exemplu transpoziția sau substituția. Algoritmii cu cheie secretă sunt caracterizați de faptul că folosesc aceeași cheie atât în procesul de criptare cât și în cel de decriptare. Aceștia mai poartă numele de algoritmi simetrici. Cheia trebuie păstrată foarte bine și trebuie să fie cunoscută doar
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
acestea se bazează pe metode tradiționale ca de exemplu transpoziția sau substituția. Algoritmii cu cheie secretă sunt caracterizați de faptul că folosesc aceeași cheie atât în procesul de criptare cât și în cel de decriptare. Aceștia mai poartă numele de algoritmi simetrici. Cheia trebuie păstrată foarte bine și trebuie să fie cunoscută doar de emițător și receptor. Există un dezavantaj al algoritmilor cu chei simetrice, acela că trebuie un canal securizat între emițător și receptor pentru transmisia cheii înainte de a se
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
folosesc aceeași cheie atât în procesul de criptare cât și în cel de decriptare. Aceștia mai poartă numele de algoritmi simetrici. Cheia trebuie păstrată foarte bine și trebuie să fie cunoscută doar de emițător și receptor. Există un dezavantaj al algoritmilor cu chei simetrice, acela că trebuie un canal securizat între emițător și receptor pentru transmisia cheii înainte de a se începe procesul de criptare propriu zis. În figura 1.7. este descris procesul de criptare cu chei simetrice. Figura 1.7
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
transmisia cheii înainte de a se începe procesul de criptare propriu zis. În figura 1.7. este descris procesul de criptare cu chei simetrice. Figura 1.7. Criptarea cu chei simetrice 17 1.3.1.2. Criptarea cu chei asimetrice (publice) Algoritmii de criptare cu chei publice sunt caracterizați de faptul că procesul de criptare nu folosește aceeași cheie utilizată în procesul de decriptare. De aceea, acești algoritmi poartă numele de algoritmi cu chei asimetrice. Cheia publică poate fi distribuită oricui, dar
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Criptarea cu chei simetrice 17 1.3.1.2. Criptarea cu chei asimetrice (publice) Algoritmii de criptare cu chei publice sunt caracterizați de faptul că procesul de criptare nu folosește aceeași cheie utilizată în procesul de decriptare. De aceea, acești algoritmi poartă numele de algoritmi cu chei asimetrice. Cheia publică poate fi distribuită oricui, dar cheia privată trebuie să fie secretă. Figura 1.8-a. Criptarea cu chei asimetrice 18 Figura 1.8-b. Sistemul de criptare cu chei publice (asimetrice)19
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
17 1.3.1.2. Criptarea cu chei asimetrice (publice) Algoritmii de criptare cu chei publice sunt caracterizați de faptul că procesul de criptare nu folosește aceeași cheie utilizată în procesul de decriptare. De aceea, acești algoritmi poartă numele de algoritmi cu chei asimetrice. Cheia publică poate fi distribuită oricui, dar cheia privată trebuie să fie secretă. Figura 1.8-a. Criptarea cu chei asimetrice 18 Figura 1.8-b. Sistemul de criptare cu chei publice (asimetrice)19 În cazul unei comunicații
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
cu cheia publică a receptorului, astfel încât doar acesta să poată decripta mesajul cu cheia sa privată. În cazul unui răspuns, receptorul va utiliza cheia publică a emițătorului astfel încât decriptarea să se poată face de către emițător cu cheia sa privată. Cheile algoritmilor asimetrice sunt obținute pe baza unei formule matematice din algebra numerelor mari, din valoarea unei chei neputându-se detecta cheia pereche. În figurile 1.8-a și 1.8-b. este prezentată criptarea cu chei asimetrice. 1.3.2. Mecanisme biometrice
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
mai utilizat format de certificat digital (vezi figura 1.12.) este X.509, parte integrantă a standardului X.500. Un certificat X.509 cuprinde următoarele informații 27: * versiunea de certificat; * numărul serial al certificatului, alocat de autoritatea de certificare emitentă; * algoritmul utilizat de autoritate pentru semnarea certificatului; * numele în format X.500 și semnătura digitală a autoritătii de certificare; * perioada de valabilitate a certificatului; * numele în format X.500 al posesorului certificatului; * cheia publică a posesorului certificatului, cu indicarea algoritmului cu
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
emitentă; * algoritmul utilizat de autoritate pentru semnarea certificatului; * numele în format X.500 și semnătura digitală a autoritătii de certificare; * perioada de valabilitate a certificatului; * numele în format X.500 al posesorului certificatului; * cheia publică a posesorului certificatului, cu indicarea algoritmului cu care această cheie va fi utilizată; * identificatorul unic al AC în format X.500, care asigură tratarea neambiguă a numelui acesteia; * identificatorul unic al posesorului în format X.500. Figura 1.12. Certificatul digital exemplu ( Semnătura digitală Conform legii
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
este implementat la nivelul IP al stivei ISO/OSI, suportă autentificarea și confidențialitatea și este bazat pe Security Association relație între transmițător și receptor, cu servicii de securizare a traficului. Setul de parametri de securitate pentru comunicare este format din: * algoritmul și modul de criptare; * cheia de criptare și parametri de criptare ; * protocolul de autentificare și cheia; * durata de viață a unei asociații (permite sesiuni lungi cu schimbarea cheii dacă este necesar; * adresa capătului opus al asociației; * nivelul de senzitivitate al
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
de autentificare și cheia; * durata de viață a unei asociații (permite sesiuni lungi cu schimbarea cheii dacă este necesar; * adresa capătului opus al asociației; * nivelul de senzitivitate al datelor protejate. IPSec permite unui sistem să: * selecteze protocoalele de securitate; * determine algoritmii folosiți; * aleagă cheile criptografice. Algoritmi folosiți: * DES în mod CBC pentru criptare ; * HMAC/MD5 și HMAC/SHA (trunchiat la 96 biți) pentru autentificare. Alți algoritmi adăugați în versiuni mai noi: 3DES, Blowfish, CAST-128, IDEA, RC5. 4.1.3. Managementul riscurilor
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
de viață a unei asociații (permite sesiuni lungi cu schimbarea cheii dacă este necesar; * adresa capătului opus al asociației; * nivelul de senzitivitate al datelor protejate. IPSec permite unui sistem să: * selecteze protocoalele de securitate; * determine algoritmii folosiți; * aleagă cheile criptografice. Algoritmi folosiți: * DES în mod CBC pentru criptare ; * HMAC/MD5 și HMAC/SHA (trunchiat la 96 biți) pentru autentificare. Alți algoritmi adăugați în versiuni mai noi: 3DES, Blowfish, CAST-128, IDEA, RC5. 4.1.3. Managementul riscurilor de securitate a informațiilor Managementul
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
de senzitivitate al datelor protejate. IPSec permite unui sistem să: * selecteze protocoalele de securitate; * determine algoritmii folosiți; * aleagă cheile criptografice. Algoritmi folosiți: * DES în mod CBC pentru criptare ; * HMAC/MD5 și HMAC/SHA (trunchiat la 96 biți) pentru autentificare. Alți algoritmi adăugați în versiuni mai noi: 3DES, Blowfish, CAST-128, IDEA, RC5. 4.1.3. Managementul riscurilor de securitate a informațiilor Managementul riscurilor de securitate a informațiilor presupune o abordare sistematică pentru a reduce răul datorat riscurilor de securitate a informațiilor 14
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
dă semnale de încheiere către SPU. 5.3.2. Proiectarea sistemului steganografic varianta 1 Sistemul steganografic (figura 5.22) are două entități: un codor și un decodor. Codorul are funcția principală de a ascunde mesaje în imagini color folosind un algoritm LSB. Paleta de pixeli folosită pentru encodare este rezultatul aplicării unui algoritm de clusterizare de tip K-means cu câteva modificări propuse de autor. Acest algoritm alege pixelii care vor fi folosiți pentru encodarea mesajului prin calcularea clustroizilor (pixeli care au
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
varianta 1 Sistemul steganografic (figura 5.22) are două entități: un codor și un decodor. Codorul are funcția principală de a ascunde mesaje în imagini color folosind un algoritm LSB. Paleta de pixeli folosită pentru encodare este rezultatul aplicării unui algoritm de clusterizare de tip K-means cu câteva modificări propuse de autor. Acest algoritm alege pixelii care vor fi folosiți pentru encodarea mesajului prin calcularea clustroizilor (pixeli care au cea mai mică distanță față de alți pixeli într-un cluster). Acest algoritm
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
un decodor. Codorul are funcția principală de a ascunde mesaje în imagini color folosind un algoritm LSB. Paleta de pixeli folosită pentru encodare este rezultatul aplicării unui algoritm de clusterizare de tip K-means cu câteva modificări propuse de autor. Acest algoritm alege pixelii care vor fi folosiți pentru encodarea mesajului prin calcularea clustroizilor (pixeli care au cea mai mică distanță față de alți pixeli într-un cluster). Acest algoritm de calculare a pixelilor oferă o paletă uniformă pentru encodare. Testele au fost
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
algoritm de clusterizare de tip K-means cu câteva modificări propuse de autor. Acest algoritm alege pixelii care vor fi folosiți pentru encodarea mesajului prin calcularea clustroizilor (pixeli care au cea mai mică distanță față de alți pixeli într-un cluster). Acest algoritm de calculare a pixelilor oferă o paletă uniformă pentru encodare. Testele au fost făcute pentru K = 2 (pentru că pentru o piesă de imagine ne sunt necesari 2 pixeli pentru a calcula clustroidul final), iar modificările propuse constau în alegerea unui
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
ales 200. Distanța între doi pixeli, P și Q, a fost evaluată cu formula (5.12), unde r, g, b sunt componentele fiecărui pixel . (5.12) Figura 5.22. Diagrama bloc a sistemului steganografic propus, Si.S.Com.Sec, varianta 1 Algoritmul de clusterizare (cu câteva modificări) pentru calcularea paletei de pixeli necesară pentru encodarea mesajului este prezentat mai jos (pentru o bucată de imagine): 0) Intrare: O bucată de imagine de dimensiune patrată; 1) Inițializarea a doi clustroizi astfel încât să existe
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
între clustroizi și pixelul curent; * reține distanța minimă; (presupunem că distanța minimă este către clustroid 1); * dacă distanța minimă > pragul ales atunci clustroid 1 = pixelul curent; altfel clustroid 2 = pixelul curent; 3) Aplică pasul 2) pentru ultimii doi clustroizi; 4) Întoarce clustroidul final. Algoritmul de codare folosește această paletă. Doar componentă ROȘU din fiecare pixel este folosită pentru encodare. Ultimii 5 biți sunt folosiți din fiecare componentă ROȘU a unui pixel din paleta de pixeli, astfel că gradul de distorsiune este acceptabil. Un element
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
cele trei elemente partajate cu codorul: paleta de pixeli, dimensiunea unei piese de imagine și hash-ul. Decodorul necesită o putere mare de calcul doar pentru verificarea, local, a hash-ului de protecție pentru integritatea datelor. Apoi, folosind paleta de pixeli și algoritmul de decodare LSB, găsește mesajul secret. 5.3.3. Analiza indicatorilor de performanță a sistemului în varianta 1 Capacitatea sistemului este măsurată în bpp (biți per pixel) și variază în * funcție de numărul de biți folosiți pentru encodare și de dimensiunea
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
poate să-l decodeze. 5.3.4. Proiectarea sistemului steganografic (varianta 2, îmbunătățită) Sistemul steganografic în varianta a doua are tot două elemente: un codor și un decoder și folosește pentru encodare tot o paletă de pixeli, determinată prin același algoritm propus în varianta 1. Este folosită de asemenea formula 5.12. pentru a calcula distanța între doi pixeli. Îmbunătățirea constă în folosirea unor elemente suplimentare (hash 1, codul comun, hash 2 etc) care să asigure informațiilor transmise toate cele 5
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
trei componente R, G, B din fiecare pixel sunt folosite pentru encodare. Sunt folosiți doar ultimii 5 biți din fiecare componentă R, G, B, astfel încât distorsiunea imaginii să fie acceptabilă. Ca schemă de codare este folosit cifrul Caesar și nu algoritmul LSB ca în prima variantă. În subcapitolul 5.3.5. sunt descrise aspecte ce țin de funcționarea și de indicatorii de performanță ai sistemului în variantă îmbunătățită. 5.3.5. Analiza indicatorilor de performanță a sistemului în varianta înbunătățită Integritatea
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]