9,447 matches
-
-i rece, și timpul inima o stinge, dorul de mamă adânc te străpunge?.. Pasărea care cântă, de ce te-nfioară, cum ar fi să fie, veșnic primăvară?.. Cine se roagă ca soarele să mai răsară, copilul din tine, să nu afle viața amară?.. Gândurile, de ce umblă-n văzduh, hoinare, speranțele se pierd așa repede-n zare?.. Lacrima de durere nu se uscă pe față, zâmbete se pierd și răman veșnic în ceață. De ce, omul calcă pe frunzele ofilite, și speranțele nu se reîntorc
NIMENI NU-MI RĂSPUNDE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367556_a_368885]
-
pentru tine, de azi împletit c-un scrum de țigară din drum... Și drumul, și ploaia, și parcul răspund cu un imn funerar... E frig, e vânt, e pustiu azi, în parc, în Cișmigiu... Răsare și-o lună prin ramuri amare O lună bolnavă de dor... Frânează-o mașină în drum și-un plânset aud în ecou. Un plânset, un plânset, un plânset... E-o toamnă târzie acum... (foto & desen: Daniel Petrilă) Referință Bibliografică: Toamnă / Daniel Samuel Petrilă : Confluențe Literare, ISSN
TOAMNĂ de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367564_a_368893]
-
stă în locul crucii, tocmai s-a întors lumea de la cerșit lepădându-se fiecare de el însuși, tot cartierul e orb și strada e spartă, de orbirea deșertăciunii. Peste tot, ne întâmpină o rece distanțare, înăbușirea oricărui sentimentalism, ironia și autironia amară, aproape disperată. Fiindcă s-ar zice că noi înșine suntem cauza primă a fenomenelor generatoare de suferință, noi proiectându-le, printr-o malignă exteriorizare a eului, noi ne lăsăm fermecați de Maya (Iluzia), sub stridentele semnale ale morții: 50 totul
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
Babornița a poftit la ea?!...” M: - Costică, ce vrei să zici de mama soacră? C: - Că i-ar place și ei tot încălzită. M: - Și mă rog, de ce să nu i-o dau și ei, că-i suferindă... vai și-amar de capul ei. Abia își mișcă... C: - Trupul de amantă abandonată...”târtița.” M: - Te rog!...nu-ți permit. Mama soacră nu-i ce crezi tu. C: - Nu e!... dar poftește?... ha-ha! Stă de față când tu i-o dai lu
CIZMA ELECTRICĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367563_a_368892]
-
Cosmin Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016 Toate Articolele Autorului Numele tău Am știut că aici o să se ajungă, dar nu mi-am dat seama că o să pot face asta. O mână ciungă am masat atât amar de vreme... Așa cum eram, când cu barca pe râu când cu ea pe mare, reușeam să dăm de malul ce dădea în uitare problemele. Așa ne-a fost soarta, să ne bucurăm o vreme, apoi să dăm cu piciorul în
NUMELE TĂU de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367603_a_368932]
-
Datorită pasiunii pentru promovarea literaturii unor scriitori, nu trebuie uitat că scopul literaturii și artei este noul, frumosul și originalitatea ideilor trasmise. Trebuie să subliniez că literatura, în general, este oglinda epocii în care a fost scrisă. Dar, vai și amar dacă exprimă numai epoca respectivă. Adevărata literatură exprimă totalitatea epocilor, a vremurilor, pentru că îl exprimă pe om. Lucrările cuprinse în această crestomație, fac parte dintr-un evantai policolor.Descoperim lucrări mai din toate genurile literare, fapt ce creează o rezonanță
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
fi încetat să fie al meu. După aceasta, ea a pregătit o băutură într-un vas pe care l-a apropiat de buzele mele și m-a făcut să o beau cu de-a sila. Această băutură era atât de amară încât sufletul meu nu a putut să o suporte, s-a înfiorat într-atât și s-a aruncat afară din trup. Atunci îngerii l-au primit în brațele lor. Când m-am întors, am văzut trupul meu că zăcea neînsuflețit
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
istorică, care ne obligă de acum încolo să respectăm laolaltă pe cea care este inspiratoarea tuturor lucrurilor făcute de om, pe femeie, chiar dacă nu știm cine a zis că răul pleacă de la femei, ea, cea mai dulce femeie este destul de amară. Cine a zis că răul pleacă de la femeie, acela a spus-o din iubire fiindcă, dacă femeia n-ar fi existat, istoria s-ar fi scris altfel și ar fi fost mult mai plictisitoare. (Intră un scriitor consacrat și cu
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
inimii. Un spectacol desuet care nu mai seduce pe nimeni , pentru că ei nu lucrează cu elemente de teatru intim, ci, fiecare spectacol este câte o variantă a aceluiași spectacol grotesc. Simt că toți au supt de la aceeași Amaltea. Este o amară lecție pe care am primit-o azi. Scriitorul consacrat (se apropie de ea, provocând-o tandru): - Nu cumva ai avut reverii cu mine în secvența de timp care abia a trecut? Știai că ești o femeie misterioasă și ar fi
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
TĂU, de Alexandru Cosmin Crăciun, publicat în Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016. Numele tău Am știut că aici o să se ajungă, dar nu mi-am dat seama că o să pot face asta. O mână ciungă am masat atât amar de vreme... Așa cum eram, când cu barca pe râu când cu ea pe mare, reușeam să dăm de malul ce dădea în uitare problemele. Așa ne-a fost soarta, să ne bucurăm o vreme, apoi să dăm cu piciorul în
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]
-
glonț ca să știi că tu ai fost ultimul gând ce mi-a trecut prin cap. Citește mai mult Numele tăuAm știut că aici o să se ajungă, dar nu mi-amdat seama că o să pot face asta. O mânăciungă am masat atât amar de vreme...Așa cum eram, când cu barca pe râucând cu ea pe mare, reușeam să dăm demalul ce dădea în uitare problemele. Așa ne-a fost soarta,să ne bucurăm o vreme, apoi să dăm cu piciorul în noiprecum într-
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]
-
Vis Și a gemut sub stele țărâna prescurată... CÂNTEC PENTRU IANCU Cântec niciodată grav, Avram Iancu nu-i bolnav Și nici obosit din fire, Sfânta lui alcătuire Stă de veghe-acolo-n Munți Pentru dreptul celor mulți! Fluierul cu dor amar Pe o prispă de brutar N-are liniște, nici pace, Pâinea în cuptor se coace În lumina lui cerească, Sfânta pită românească! Moții mei, nu vă întristați, Pururea să nu uitați Din Ardeal până-n târziu Duhul Iancului e viu Și
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
zbucium ocean Mereu te învârți ca sirena în van Să mă prinzi, să mă încerci... Dar nu mai pot să te vreau acum Nu mai pot dorinței să te fur Al demnității cuget clar Mă îndeamnă să stau drept și amar Nu sunt o poartă să intri să ieși Ieșind trântind, intrând încuind Forțând descuind cu alta cheie venind Nu mai poți descuia, pentru că nu mai e poarta ta ă fugi, să revii, să dispari, să învii Iubito, ți-ai lăsat
IMAGINI FOTOGRAFICE (POEME) de CĂTĂLIN ANASTASE în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367769_a_369098]
-
trăiesc Și va coborâ al nopții infinit În gura celor ce nedreptăți grăiesc PSALMUL 63 Să auzi glasul meu când mă rog Ție Din frica de rău scoate sufletul meu Ca sabia e limba unui ateu Lăcomia face împărăție Lucru amar lovind pe nevinovat Întărindu-s-au doar în cele rele Cine ne va vedea pe noi prin ele Când vom ieși și din acest rău privat Iscodit-au fărădelegi de-au pierit Și-au slăbit asupra limbii lor limba De
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
căile cele sfinte n-a umblat Cu cei păgâni prin cugete s-a cuplat PSALMUL 81 Domnul a stat sub adunare mare În mijloc pe puternici va judeca Cât timp la fețele lor veți apleca Dumnezeu le-a pus întrebări amare Judecați drept pe orfan și pe sărac Și dreptate celui smerit și sărman Doar cel bun să mai ajungă la liman Izbăviți-i din mâna acestui drac Dar ei n-au cunoscut lumea cea sfântă Și nici n-au priceput
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
de stăpâni Ochii noștri către Domnul Dumnezeu Miluiește-ne Doamne Sfinte pe noi Că mult ne-am săturat de defăimare Prea mult am trudit în pofte și nevoi Sufletele ni-s pline de ocară Cei mândri ne-au făcut zilele amare Dă-ne gând să urcăm ultima scară PSALMUL 123 Ce-i viața de n-ar fi fost Domnul cu noi Să spună Israel când s-au ridicat Împotriva noastră oamenii din sat De vii ne-ar fi înghițit pe noi
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
mari lucruri a făcut Domnul cu ei “ Ne-a umplut de bucurie cu temei Robia noastră a ieșit din hamuri Întoarce Doamne a noastră robie Cum întorci pâraiele spre miazăzi Lumina sfântă hrană în vecie Cei ce seamănă cu lacrimi amare Cu bucurie seceră peste zi Ridicând snopii lor cu încântare PSALMUL 126 De n-ar zidi Domnul casa din viață În zadar v-ar osteni cei ce-o zidesc De n-ar păzi Domnul cetatea firesc În zadar vă sculați
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
peste mână pentru a te elibera, că abia puteam să mergem noi înșine.” S-a făcut pace. Și iar a fost când bine, când rău. Să fi fost, acum, mai mult bine? Cifrul este umorul de printre rânduri. Mai mult amar. „Așa a fost calvarul și trecutul meu în cel de-al Doilea Război Mondial, de la Prut la Cotul Donului, împotriva comunismului, și de la Brașov până la Podișul Boemiei, împotriva fascismului, trecut foarte încurcat și foarte greu scris de un veteran de
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
președintele? Îmi iei toată munca mea? Te urăsc! Te urăsc! Nu ești un Dumnezeu bun! Te joci cu oamenii cum vrei tu! Te-ai jucat cu viața mea! Te urăsc! Te va urî un popor întreg! Ne-ai chinuit atâta amar de vreme, ce ai cu noi? Cu ce sunt alții mai buni? S-a auzit o bubuitură ca de tunet. Clădirea spitalului s-a cutremurat. Maria mă frigea pe trup cu lacrimile ei, dar nu contenea să-l certe pe
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
ornamentat. L-am lăsat acolo și m-am ocupat să-mi întind untul pe feliile de pâine prăjită și să mânânc din delicatesele de pe masă. A trecut ceva timp și când să gust din ceai, era atât de tare și amar, încât m-am înecat. Suzana s-a speriat și m-a întrebat ce am pățit. I-am dat să guste din cana cu ceai și, fiind atentă când a gustat, și-a dat seama ce s-a întâmplat de fapt
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
și trezește compasiune. Dar Dumnezeu nu o dă degeaba. Ioan Bran avea pregătit ceva mult mai bun decât o viață „normală”. Lui i-a dat Dumnezeu harul liric, profunzimea gândirii, timp pentru scris, i-a umplut călimara cu o tinctură amară, bună de tămăduit rănile sufletului și i-a împărțit viața în două părți aproape egale (din a doua jumătate lipsesc 33 de zile). Primii 23 de ani, obișnuiți, ultimii 23 - sigilați în imobilitate (născut la 1 iulie 1942, în zodia
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]
-
va-nconjura pământul alergând.” (Norii cumulus, dacă cineva nu știe, sunt semn de vreme bună.) Suferința și bucuria fac ape-ape. Destinul e implacabil, n-are antidot. Dar din stilou curge, împotriva halucinației vreunui gând de revoltă, chinină (leac febrifug, deosebit de amar) îndulcită cu un pic, un pic de ironie... „Suntem însă striviți de masa fără leac / a unei stele situate foarte aproape. / O Pitie lăuntrică. Și ochiul ni-e sărac / deși-ndreptăm spre dânsa atâtea telescoape!” Este cât se poate de
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]
-
cuvânt, dumnezeiesc. Umanul „Rîul este Demiurg”... Lumea biologică se întreține din apă și - în segmentul ei uman, în special - se consumă în lacrimi (În Tărîm de Rouă / La fîntîne - nouă - / Să sting jarul patimii / Și amarul lacrimii; Apele-n fîntîni amar, / Soarele palid și stîns, / Ochi al meu, prin nouri, plîns... / Fără dînsa lîngă mine, / Mi-s stelele-n cer streine, / Gîndurile tot suspine; Lin te, codrule, clatínă... Și sufletul mi-l alină, / Limpeziți-mi-l, izvoare). Într-o suită de
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
Dar și apele sunt o sugestie a trecerii. Neputința de a ameliora destinul pământesc este accentuată paronomasic prin cumul de elemente care impun ideea unui regim aspru (foarte potrivit pământescului): O, bătrîn sufletul meu / Rătăcit pe-a vieții cale, / Mai amar decît amarul / Mărilor pline de jale // [...] / Mai pustiu decît pustia / Pustnicilor din nelume. Bucuriile fac mariaj cu suferința - care domină, în acest registru, poemele (Iubire nu, o, nu cari să nu doară... Nici bucurie, nu făr' de tristețe) și lecția
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
de tangență (care e această poezie) a două moduri de existență - cu semnificația și cu importanța răsturnate (conform Psalmului din Litii, să ne amintim că „Bogații au sărăcit / Și au flămânzit / [...]”). O, cîte fluvii, mări adînci, oceane / Își plînsul lor amar în mine-ngînă! / Ci-n glasul lor își simfonia-nalță / Ea, Suverana Lumilor Stăpînă... Divinul O, cîte lumi în hău, arzînd, căzură, / O, cîte zeci de sori de-acum vor arde / Și vor cădea, la rîndul lor, în hăuri, / În alte
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]