19,795 matches
-
a strânge mai multă ,susținere" pentru protagonist, a inserat fantome în film. Mai e nevoie să spun cât de nepotrivită e această alegere? Înțeleg că lungmetrajul e apăsat cultural, că avem Dostoievski și Donizetti la greu, dar chiar să-l amestecăm și pe bătrânul Will în treaba asta...
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
Gheorghe Grigurcu Un capitol dintre cele mai tensionate ale istoriei noastre e încă nescris cum se cuvine: cel ce începe cu momentul 1989. Și nu numai pentru că se află în curs de desfășurare, ci și pentru că e amestecat cu impuritățile perioadei anterioare în așa grad încît cu greu pot fi făcute departajările politice, sociale, culturale și nu în ultimul rînd cele morale, cu greu poate fi delimitat începutul salutar de ceea ce reprezintă șirul unor nenumărate, perfide, abominabile continuități
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
nu știu ce să-i răspund copilului, care se roagă întruna, plîngînd în hohote, să nu ne bată și să nu ne aresteze că n-am făcut nimic. Fugim în teatru ca să-l căutăm pe Habarnam și pe prietenii lui, să ne amestecăm aventurile. Cortina se ridică. Păpădii și albăstrele, cred, uriașe, cozi de ceapă înalte cît scena. Printre ele mișună cîțiva prichindei. Sau așa par, față de flori. Sîntem în țara piticilor. Și e minunat! În spate, pe fundal, o fereastră mare, mare
Orașul de basm by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10933_a_12258]
-
de autoritățile vremii, mai apoi de istorici, n-au putut fi stabiliți autorii unor acte de mare gravitate: de pildă, cine a mutilat statuile sacrosancte ale zeului Hermes la Atena în anul 415 î.d.Cr., afacere în care a fost amestecat și faimosul Alcibiade? Sau: murit-a Alexandru Macedon de moarte naturală sau fost-a el asasinat? Ce să mai vorbim de masca de fier! Iată fapte care au cutremurat lumea rămase mai departe sub pecetea tainei. N-ar fi cazul
Eterna și fascinanta revoluție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10937_a_12262]
-
noi) vorbește în 2002 cu mare seninătate despre viața și tapiseriile ei: ,Viață din bucăți, draga mea, am mai vorbit noi despre asta. Din zdrențe, dacă ne gândim la tapiseriile mele. Depinde cum le așează timpul pe toate, cum le amestecă și le încurcă.". Și un alt răspuns, în care vom găsi nu o ars poetica, dar o artă existențială: ,- Pe dvs. ce credeți că v-a ținut în viață, după câte ați îndurat? - Voința și speranța. Harry și cu mine
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
obiectele însele, carcasele își recuperează conținutul, grafiile gratuite promit, într-o altă viață, dezvăluiri esențiale. IOAN Ștefan Câlția: pofta imensă de a povesti face din el un personaj inepuizabil, imprevizibil și posesiv. Vecin cu Bosch, călător prin terifiantele spectacole sabatice, amestecă savant halucinația cu viclenia în dezlănțuiri infernale care mai mult incită decît înspăimîntă. Infernul său nu are nimic punitiv, el creează chiar o anumită stare de confort; ființa se relaxează, morfologia devine labilă, vegetalul, zoologicul și umanul se intersectează și
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
altfel, foarte des. Regula autoimpusă, aceea de-a trăi în actualitatea foarte strictă, pręt-ŕ-porter, însă cu toată sofisticarea poeților de totdeauna, definește o generație deschisă tuturor azimuturilor, care încearcă să cunoască înainte să adere sau să evite, care vrea să amestece în fel și chip plicticoase lucruri vechi cu scandaloase nebunii noi, să se maturizeze și să dea înapoi, în irezistibile, bosumflate copilăreli. De aici, scăderile (oare?) prin comparație cu pașoptismul, revendicat, deseori, ca model: ezitarea la start, estetismul (nonșalant și
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
Despre ce era însă vorba în romanul pierdut? E greu s-o aflăm din cel pe care îl parcurgem. Contururile se modifică necontenit, povestea de dragoste de pe fundalul anilor '60 se mută în plin război mondial, evenimentele încep să se amestece și firele ficțiunii să-l înfășoare, tot mai strâns, pe derutatul autor. Ficțiune și infanterie e un exemplu clasic de postmodernism literar, în care metaromanul apare și crește în exces, copleșind narațiunea inițială printr-o pletoră reflexivă. Tulpina firavă a
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
adunarea. Scenariul, discret, jocul actorilor, decent (sau cel puțin așa se vrea), totul ca să faci loc pe scenă efectelor speciale. Al căror rol - informația asta o am de la cineva care e mai competent pe domeniul paleolitic, mezolitic etc. - e să amestece animale, insecte și alte orătănii provenite din perioade diferite. La câte lighioane găsești în lungmetraj, nu e de mirare că e vorba de epoci diferite, deși scenariul nu justifică în nici un fel acest ghiveci. Cum ar fi să incluzi un
Premiereînainte de Crăciun by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11011_a_12336]
-
-le, apoi, în lungul unui fals contur, nu-i, prea adesea, de găsit într-un roman. Pesemne fiindcă le e peste mînă, prozatorilor, să taie pozele ca pe cartes colorate, așa că din pasiența dată-n grabă nu doar să se amestece figuri, ci să rămîi, mai mult, și cu impresia că fiecare cartolină are, rotită repede, volum. Să profite, adică, de-un trompe l'oeil ,desenat" din povești. Ei bine, s-a încumetat, totuși, un scriitor să o facă: Florina Ilis
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
să locuiesc la Sibiu, Împăratul romanilor. Zăbovisem la taifas cu Constantin Chiriac și Virgil Flonda despre regizorul Iulian Vișa, despre spectacolele pe care le-au făcut împreună, despre prietenie, despre moarte. Mă gîndeam la aceste povești, la suma poveștilor ce amestecă halucinant, într-un loc de popas cum este un hotel sau un han, vieți, iubiri, fumul pierzaniilor sau al lucidităților de tot felul. Poți cîștiga, poți pierde totul. Contează numai cum o faci. Dintr-o dată, au apărut în fața intrării, ca
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
și la sfîrșitul primei părți, nu doar la finalul spectacolului este extrem de emoționantă. Cu capul în rădăcinile copacului înțepenit în ștăngi, bălăngănindu-și picioarele, privind undeva, în zare, acolo unde Pozzo le-a arătat fantasticul apus imaginar, cei doi își amestecă cuvintele cu experiențele comune. Cu tăcerile, cu visele și coșmarurile anilor petrecuți împreună. Își cunosc hachițele, glumițele, limitele, neputințele, se ceartă, se împacă. Fac toate astea mult mai blînd, mai tandru, parcă, decît în alte montări. Complicitatea este mai profundă
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
Haneke, am fost întrebată dacă este un film postmodern. Acum pot să răspund: "da", spus cu toată gura. Este, pentru că aneantizează limita - mai exact ar fi mimesis-ul - dintre artă și viață, șterge granița dintre arta cică înaltă și cea populară amestecând sadomasochismul cu Schubert, plus că își bate capul de la o poștă cu Lacan și Foucault (asta promit să detaliez) și defamiliarizează la greu. Dacă feministele s-au plâns adesea că filmele îngroapă conexiunea dintre mamă și fiică în favoarea promovării vechiului
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
în această zi de defilare nori negri pluteau undeva deasupra pe cer, ridicam privirea și mi se părea că din ei se desprind păsări negre care treceau în goană și sfâșiau văzduhul, speranțele mele zburau și ele - păsări albe -, se amestecau cu cele negre iar eu... Aș fi tras cu arcul să dobor păsările negre... Cum să uit acea zi? După defilare am primit o scrisoare din Germania. Nu era scrisul mamei și o vagă presimțire m-a făcut să o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai crede nimeni. In astfel de personaje. Piesa de pe afiș e cu totul alta . Umblam zilnic după aroma fetei, împrăștiată neasemuit în jurul meu. Dar i-am văzut chipul foarte târziu, aproape pe întuneric . O vreme în care frunzele moarte se amestecau cu cele vii ca niște viermi după ploaie . Tot atunci madam Pistol ridica mâna rășchirată în sus afirmând că pentru ea elevii erau doar niște numere . Se pare că nu avea un bărbat suficient. Ancuța avea să se ridice în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
care s-au tot adunat, au apărut actori noi, cu mijloace mult mai subtile. Astfel, Muzeul de Artă din Piatra Neamț a organizat două expoziții Victor Brauner, cu scopul unic de a oferi un suport credibil unor falsuri mai pudice, discret amestecate printre lucrările autentice, iar directorul acestuia, Emil Nicolae, și-a oferit propriul text, altminteri cu reale calități documentar-exegetice, într-un album spectaculos, pentru a susține aceeași cauză înaltă a acreditării unor lucrări contrafăcute pe care piața reală de artă le-
Nu e Brâncuși! by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11013_a_12338]
-
romane, zeci de pagini de amintiri regionaliste, de exerciții de limbă română cu extrase din Creangă, de spicuiri și conspecte din presa literară (revista ,Viața românească" și G. Ibrăileanu se află la mare cinste), însemnări de critică teatrală ce se amestecă cu fragmente de proză, frământările de conștiință din timpul primului război, proiectul disculpării din Calvarul compun un portret extrem de neclar și de neconvingător al viitorului scriitor. Dar toată această materie informă capătă sens din punctul de vedere al autorului lui
A trăi pentru Rebreanu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11033_a_12358]
-
de grade est... De parcă mai contează că te-ntorci la stînga sau la dreapta cîtă vreme stai, în fapt, pe loc... Rău e că-n vertijul acestei piruete care te-aduce tot acolo unde erai au căzut baricade, s-au amestecat ,combatanții"și, pe principiul numai cine nu muncește, nu greșește, atît trebuie, să strigi hoții!, ca să fii luat drept vinovat. Mai degrabă o epenteză decît o simplă despărțire în silabe (înțelesuri, învățăminte) a unei cărți, articolul lui Dan C. Mihăilescu
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
cu ,Volga" la scară, magazine inaccesibile muritorilor de rând și vacanțe petrecute în tabere speciale. Ani buni de la aceste episoade comune, Lukiana și Boris și le amintesc cu nostalgie, conectându-se la internet pentru a coresponda prin poșta electronică și amestecându-și, o dată în plus, istoriile trăite. Cu o tehnică a compoziției foarte bine stăpânită, autoarea își lasă personajele (ea, ex-secretar literar la Teatrul ,Bulandra", el, medic chirurg în Israel) să inițieze și să dezvolte serii confesive complet diferite ca registru
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]
-
condiției sale biografice, a statutului de privilegiat în regimul trecut, și întoarce oglinda adevărului înspre lumea de proveniență. Contactul cu realitatea este mai întâi obturat, blocat, după care adolescenta cu ,mirosul palatului" începe să pășească dincolo de covorul roșu al Puterii, amestecându-se cu ,oamenii muncii". În anii '80, aberațiile Sistemului se adâncesc, iar rușinea ei de a-i aparține, și încă la vârf, devine silă de nomenclatură și de sine. Edificarea este, desigur, progresivă, dar cu atât mai convingătoare. Pasajele ce
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]
-
rîu. - Nu te-te înțeleg, domnule, i-o tăie acesta - mîine cînd o să vă mai re-re-ve-veniți ceva în fire, o să tragi și dum-dum-neata cu pușca. Dar de fapt, ce-ce odaie v-au dat? - Odaia verde, nu-i așa? - se amestecă în vorbă al doilea călător - că dacă e verde, să luați aminte la ce-o să visați la noapte. - Dar de ce, mă rog frumos? - i-o întoarse Opujić rîzînd. - Prin odaia asta am trecut cu toții noi ăștia care așteptăm acum în
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
miresmele rîului stivuite frumos, cele ușoare peste cele greoaie; mai întîi mirosul de apă și mîl, apoi cel de fum și, în fine, la suprafață pluteau în plăci adieri de tei. în seara aceea numai clarul lunii avea trei miresme, amestecate între ele cu cele trei faze ale lunii. Umezeala apei intra pe fereastră, iar cineva din han cînta la clarinet. Se auzea molcom melodia lor ,Sudoarea este amintirea sufletului" și Sofronije Opujić luă în gură o șuviță din părul Jerisenei
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
preistorie", întrebându-se, cam încurcat, cum de s-a rătăcit și a putut scrie o carte ca Schimbarea la față a României (pe care într-o ediție de după 1990 o revizuiește). Se căia și e hotărât ,să nu se mai amestece niciodată în treburile țării". Anul 1947, constata decepționat că a fost anul morții sale ca scriitor: "Am ratat o carieră literară în România, o voi rata acum în Franța". Dar n-a fost să fie așa. Pesimistul impenitent nu-și
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
chimicale pe care le bagă în sucuri, în mîncare ca să simtă gustul mai bun. Coca Cola mie îmi place, dar nu noaptea." Și experimentul merge mai departe, cu ,mirările" copiilor (clasa a IV-a - a V-a) din țara asta, amestecate într-un brainstorming în versuri, un cadavre exquis cu aromă de înțelepciune în stare născîndă, ca oxigenul repede inflamabil pe care-l scoți, la chimie, din eprubeta cu perhidrol: ,Eu cred că cel mai idiot animal este racul/ Deoarece el
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
Alexandra Olivotto O să amestec ultima premieră disponibilă prin cinematografe cu câteva noutăți DVD mai puțin notabile. Grosul paginii îi va reveni premierei, nu de alta, dar o merită. Arareori dai peste un film hollywoodian care să nu îți dea intriga mură în gură. Când
O premieră cu tâlc și două DVD-uri fără by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10871_a_12196]