4,386 matches
-
8.1. Amilina și polipeptidul amiloidic insular Pe lângă insulină (căreia i-am dedicat un capitol separat), un al doilea peptid produs („secretat”) de celula β pancreatică este amilina sau polipeptidul amiloidic insular (IAPP: „Islet Amiloid Polypeptide”). Amilina (polipeptid cu 37 aminoacizi) identificat ca atare în 1987 (39) trebuie distins de fibrele de amiloid, care se întâlnesc în multe cazuri de T2DM, în insulinoame și chiar la persoanele nediabetice, vârstnice și care derivă din transformarea polipeptidului amiloidic, formând mari aglomerări de amiloid
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
cazuri de T2DM, în insulinoame și chiar la persoanele nediabetice, vârstnice și care derivă din transformarea polipeptidului amiloidic, formând mari aglomerări de amiloid în insulele pancreatice. Capacitatea amiloidului de a forma fibrile de amiloid ține de o secvență specifică de aminoacizi. Secvența amiloidogenică este prezentă la o serie de specii care dezvoltă amiloid (om, primate și pisici, de exemplu) dar lipsește la rozătoare, explicând absența amiloidului la șoareci și șobolani (9). Deși secvența amiloidogenică este esențială pentru depunerea de amiloid, ea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
a amilinei între diferite specii, dar se înregistrează diferențe mari în privința polipeptidelor N și C-terminale. Se cunoaște puțin despre expresia genei amilinei. Sinteza moleculei are loc în ribozomi sub forma unor molecule mai mari de pro-IAPP, alcătuită din 89 aminoacizi. Conversia ei la IAPP are loc mai rapid decât conversia proinsulinei în insulină. Clivajul proIAPP are loc în granulele secretorii din celula β, probabil sub acțiunea aceleiași peptidaze care desface insulina din proinsulină. Desfacerea IAPP lasă în celula β peptidele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
loc mai rapid decât conversia proinsulinei în insulină. Clivajul proIAPP are loc în granulele secretorii din celula β, probabil sub acțiunea aceleiași peptidaze care desface insulina din proinsulină. Desfacerea IAPP lasă în celula β peptidele de asociere C-terminal (9 aminoacizi) și N-terminal (11 aminoacizi). Cele două forme de amiloidoză localizată se înregistrează în țesutul cerebral (în boala Alzheimer) și în insulele pancreatice (în diabetul zaharat de tip 2). Ambele procese se întâlnesc la persoane vârstnice (în general, după 60
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
proinsulinei în insulină. Clivajul proIAPP are loc în granulele secretorii din celula β, probabil sub acțiunea aceleiași peptidaze care desface insulina din proinsulină. Desfacerea IAPP lasă în celula β peptidele de asociere C-terminal (9 aminoacizi) și N-terminal (11 aminoacizi). Cele două forme de amiloidoză localizată se înregistrează în țesutul cerebral (în boala Alzheimer) și în insulele pancreatice (în diabetul zaharat de tip 2). Ambele procese se întâlnesc la persoane vârstnice (în general, după 60 de ani). Pentru depunerea de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
amiloidoză β celulară, dată de autoagregarea și transformarea fibrilară a amilinei, despre care am amintit mai înainte. Nu s-au înregistrat variații în structura genei amilinei, care să fie incriminate în acest proces. Agregarea fibrilelor in vitro (fibrilogeneza) depinde de aminoacizii Ala-Ile-Liz-Ser din pozițiile IAPP 25-28, care variază în funcție de specie. Polimerizarea IAPP în fibrele amiloide insolubile (printr-o modificare conformațională) înregistrată la mulți pacienți cu T2DM este indusă de factori necunoscuți. Acumularea progresivă a depozitelor de amiloid contribuie la deteriorarea funcției
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
imposibilitatea creșterii insulinemiei, prin administrarea acută de glucoză (92). Hiperglicemia cronică afectează deopotrivă răspunsul insulinic la glucoză, dar și la alte secretagoge. Afectarea acestui răspuns poate fi în sensul scăderii răspunsului sau, dimpotrivă, a creșterii lui (mai ales pentru unii aminoacizi, ca de exemplu arginina). Conform unei viziuni exprimate de Unger și Grundy (201) cu aproape trei decenii în urmă, hiperglicemia poate fi atât rezultatul disfuncției β-celulare, cât și cauza ei. Disfuncția β-celulară secundară hiperglicemiei poate fi expresia insulinorezistenței periferice, exprimată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
până la 34 săptămâni, când nefrogeneza este completă. Concomitent cu formarea glomerulilor, celulele tubulare se diferențiază în epiteliul specializat al tubilor proximali și distali precum și al ansei Henle. Fiecare segment al tubilor îndeplinește funcții specializate, ca reabsorbția de sodiu, bicarbonat, fosfat, aminoacizi și apă sau secreția de potasiu și ioni de hidrogen. Vasele sanguine apar în țesutul interstițial lax din jurul nefronilor primitivi, sub acțiunea unor factori de creștere (VEGF și PDGF3), și ulterior formează glomerulii primitivi. în glomerul, celulele endoteliale ale capilarelor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
că gena conține trei șiruri de secvențe polipirimidinice în intronii 1, 21, 22; aceste structuri predispun la apariția spontană și frecventă de mutații (36). Pe baza secvenței nucleotidice codante s-a stabilit că PKD 1 codifică o proteină de 4304 aminoacizi numită policistină 1; secvența ipotetică de aminoacizi (prezisă pe baza secvenței nucleotidice) a permis (prin studii de modelare moleculară) proiectarea structurii și funcției policistinei 1 (Hughes et al., 1995; International PKD Consortium, 1995). Policistina 1 este o glicoproteină membranară multifuncțională
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
polipirimidinice în intronii 1, 21, 22; aceste structuri predispun la apariția spontană și frecventă de mutații (36). Pe baza secvenței nucleotidice codante s-a stabilit că PKD 1 codifică o proteină de 4304 aminoacizi numită policistină 1; secvența ipotetică de aminoacizi (prezisă pe baza secvenței nucleotidice) a permis (prin studii de modelare moleculară) proiectarea structurii și funcției policistinei 1 (Hughes et al., 1995; International PKD Consortium, 1995). Policistina 1 este o glicoproteină membranară multifuncțională, alcătuită din trei segmente. Segmentul extramembranar (N-
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nucleotidice) a permis (prin studii de modelare moleculară) proiectarea structurii și funcției policistinei 1 (Hughes et al., 1995; International PKD Consortium, 1995). Policistina 1 este o glicoproteină membranară multifuncțională, alcătuită din trei segmente. Segmentul extramembranar (N-terminal) este mare (2579 aminoacizi) și are șase domenii structurale distincte, prin care policistina ar putea îndeplini mai multe funcții (36): interacțiunea celulă-celulă sau celulă-proteine din matricea extracelulară, deoarece unele domenii se asociază cu alte proteine extracelulare (catenine, E-cadherina, actine, integrine); receptor; în controlul apoptozei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de mesaje (recepționate de porțiunea extramembranară) spre citoplasmă și nucleu (26). De remarcat că regiunea ultimelor patru domenii transmembranare ale policistinei 1 are 25% identitate și 50% omologie de structură cu policistina 2. Porțiunea citoplasmatică (C-terminală) este scurtă, 225 aminoacizi. Gena PKD 2 A fost localizată pe brațul lung al cromosomului 4 (regiunea 4q21-22) (Kimberling et al., 1993), identificată și secvențializată (Mockizuki et al., 1996). Comparativ cu PKD1, gena PKD2 este o genă mică, regiunea codantă are 3Kb și numai
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cromosomului 4 (regiunea 4q21-22) (Kimberling et al., 1993), identificată și secvențializată (Mockizuki et al., 1996). Comparativ cu PKD1, gena PKD2 este o genă mică, regiunea codantă are 3Kb și numai 15 exoni. PKD2 codifică o proteină cu numai 968 de aminoacizi, numită policistina 2. Secvența prezisă de aminoacizi (care pe o lungime de 75% este identică sau omoloagă cu policistina 1) corespunde unei proteine membranare. 5. Gena are 14.148 perechi de baze din care 12.912 formează cadrul de lectură
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
1993), identificată și secvențializată (Mockizuki et al., 1996). Comparativ cu PKD1, gena PKD2 este o genă mică, regiunea codantă are 3Kb și numai 15 exoni. PKD2 codifică o proteină cu numai 968 de aminoacizi, numită policistina 2. Secvența prezisă de aminoacizi (care pe o lungime de 75% este identică sau omoloagă cu policistina 1) corespunde unei proteine membranare. 5. Gena are 14.148 perechi de baze din care 12.912 formează cadrul de lectură sau regiunea codantă, corespunzătoare celor 46 exoni
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
1) corespunde unei proteine membranare. 5. Gena are 14.148 perechi de baze din care 12.912 formează cadrul de lectură sau regiunea codantă, corespunzătoare celor 46 exoni (fiecare exon reprezintă un segment din structura genei care codifică secvența de aminoacizi a unei anumite regiuni din structura proteinei codificate de genă). Policistina 2 este o proteină membranară integrală (nu are domeniu extramembranar) alcătuită din: o regiune N-terminală intracitoplasmatică, șase domenii transmembranare și o regiune C-terminală (36). Porțiunea dintre al
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu ambele segmente. O cantitate din filtratul glomerular intră în chist, unde este prins ca într-o capcană și nu mai poate fi drenat în segmentul eferent. El se acumulează în interiorul chistului, inclusiv cu osmolii neresorbabili pe care îi conține (aminoacizi, sorbitol etc.); aceștia atrag cantități suplimentare de apă datorită diferenței de osmolaritate față de intrerstițiu. Dar nu toți chiștii comunică cu segmentele tubulare aferente sau eferente. S-a stabilit că numai 27% dintre chiști păstrează comunicarea cu tubii nefronali din care
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prin interferarea feedbackului tubuloglomerular, astfel încât această poziție incertă a endotelinei va fi lămurită de studiile din viitor. în ceea ce privește dopamina, se știe că există o sinteză de dopamină intrarenală la nivelul celulelor tubulare proximale. Aceste celule folosesc, pentru sinteză, precursorul dopaminei = aminoacidul 3,4 dihidroxiphenialanina (DOPA). 97% din cantitatea DOPA este preluată de către celula proximală tubulară, din sânge; intrarea DOPA în celula tubulară se face interferând transportul sodiului la polul vascular al celulei. La acest pol se găsește de fapt pompa ATP-azică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fosforilarea glucidelor simple și polimerizarea lor sub formă de glicogen (substanță care menține glicemia la un nivel constant). Au loc, de asemenea, reacții de metabolism proteic, cu sinteza proteinelor plasmatice, specifice organismului (albumine, globuline, protombine, fibronogen), concomitent cu dezaminarea unor aminoacizi și cu sinteza ureei, care este transportată de sânge până la rinichi, de unde se elimină În exterior. Prin reacții de metabolism lipidic are loc sinteza fosfolipidelor, a trigliceridelor, a lipoproteidelor și a colesterolului, În paralel cu degradarea lor prin oxidare. c
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
lichidul se va reface foarte repede și va trebui să fie extras tot mai des și În cantități mărite. Astfel, boala nu se va vindeca ci se va agrava deoarece lichidul ascitic eliminat conține o cantitate mare de proteine și aminoacizi necesari organismului. Se vor evita eforturile fizice și intelectuale prelungite, infecțiile interne, alcoolurile tari, băuturi acidulate sintetice și erorile În tratamentele cu medicamente chimice. PARTEA II-a BOLILE VEZICULEI ȘI ALE CĂILOR BILIARE Vezicula biliară, numită colecist, este un component
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
zile se interzice orice alimentație pe cale bucală, atât alimente cât și lichide, care ar putea accentua durerile. Pentru echilibrarea necesarului de lichide din organism se va recurge la un regim hidric cu soluții nutritive În care se introduce glucoză și aminoacizi (30 cal/kg corp), administrate prin perfuzii, În cateterul venos central. După 4-5 zile se poate trece la o dietă orală semilichidă (300-400 ml pe zi), formată din ceaiuri medicinale calde, apă plată și sucuri nesărate din tomate, castraveți, ridichi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
sau un stimulator al secreției biliare. Capitolul 20 INDIGESTII ȘI CRAMPE STOMACALE Indigestia sau sindromul dispeptic este consecința procesului de prelucrare enzimatică, incompletă a alimentelor ingerate, până la produșii care ar putea fi absorbiți la nivelul intestinului subțire (glucoză, acizi grași, aminoacizi, nucleotide, săruri minerale etc.). Cauzele indigestiei constau din unele inflamații ale mucoasei stomacului, activitate insuficientă a ficatului și a veziculei biliare, afecțiune pancreatică, carență enzimatică, distrugerea florei microbiene și lenevirea stomacului prin mișcări prea lente ale musculaturii. Ar mai putea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
glande care să ajute la digestie, ci o bogată floră microbiană, ce contribuie la degradarea resturilor de alimente neasimilate. Această floră intestinală se compune din bacterii anaerobe (mai ales lactobacterii) cu rol În sinteza vitaminelor B, K și a unor aminoacizi esențiali, cu rol digestiv și metabolic. De asemenea, creează un mediu ostil agenților patogeni, reducând mirosul de putrefacție a fecalelor. După o staționare În intestine timp de 8-10 ore, conținutul intestinal este transportat prin mișcări ondulatorii, datorate contracțiilor longitudinale ale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ținute câte 2 ore dimineața, după-amiaza și În timpul nopții; *masaje cu extracte uleioase de gălbenele, coada șoricelului, patlagină sau cătină albă. Apiterapia Mierea de albine, În doze moderate, este utilă În combaterea cancerului datorită conținutului În 190 substanțe nutritive (19 aminoacizi, 11 vitamine, 33 substanțe minerale, enzime etc). Bune efecte au și celelalte produse ale stupului (polen, propolis, lăptișor de matcă, apilarnil și păstură). Regimul alimentar În procesul de vindecare, pacientul trebuie să participe efectiv prin schimbarea comportamentului alimentar, adoptând o
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și la resorbirea treptată a tumorilor maligne. Apiterapia Se iau produse apicole cu acțiuni fortifiante, cicatrizante, vitaminizante, antispastice, antiseptice și calmante: *mierea de albine se folosește În locul zahărului alb din alimentație, având un conținut bogat În vitamine naturale, minerale și aminoacizi, cu rol excelent În tratamentul tuturor formelor de cancer; *tinctură de propolis 30% din care se iau câte 30 picături de 3 ori pe zi, cu 15 minute Înainte de mesele principale, Într-o cură de minim 15 zile; *polen- granule
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Cuza” Iași, 1996 Specialitatea: chimie Gradul didactic: I Vechimea în învățământ: 14 ani Poziția pe post: titular Funcția: profesor , specialitatea chimie (01.09.2010 și în prezent) Performanțe deosebite : - doctor în chimie cu teza „Cercetări asupra unor noi derivați de aminoacizi potențiali biologic activi și imobilizarea lor pe suport macromolecular”. Domiciliul actual: Pașcani Numele și prenumele: Pleșcan A. Mariana Dată și locul nașterii:10.04.1951, Bacău Starea civil: căsătorită, 2 copii Studii: Facultatea de Matematică din cadrul Universității ”Al.I.Cuza
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]