190,296 matches
-
puțin fățiș, mai mult sau mai puțin eficient, o recucerire a figurii Tatălui". Mai există în carte analiza romanului Adam și Eva (pentru mine un roman de raftul doi) firește tot din perspectivă psihanalitică, cu momente de reală și profundă analiză psihologică. Mai sînt în cartea d-lui Liviu Malița capitole dense și revelatoare despre psihologia lui Rebreanu (de pildă analiza celor dintîi amintiri, considerate de Freud și Adler drept fundamentale). Lipsește din carte analiza Răscoalei (redusă aici la relația pasională
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
și Eva (pentru mine un roman de raftul doi) firește tot din perspectivă psihanalitică, cu momente de reală și profundă analiză psihologică. Mai sînt în cartea d-lui Liviu Malița capitole dense și revelatoare despre psihologia lui Rebreanu (de pildă analiza celor dintîi amintiri, considerate de Freud și Adler drept fundamentale). Lipsește din carte analiza Răscoalei (redusă aici la relația pasională, posesivă, a Nadinei și a lui Petre Petre) și a Gorilei, totuși (mai ales cea dintîi) opere de căpătîi. Pentru că
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
cu momente de reală și profundă analiză psihologică. Mai sînt în cartea d-lui Liviu Malița capitole dense și revelatoare despre psihologia lui Rebreanu (de pildă analiza celor dintîi amintiri, considerate de Freud și Adler drept fundamentale). Lipsește din carte analiza Răscoalei (redusă aici la relația pasională, posesivă, a Nadinei și a lui Petre Petre) și a Gorilei, totuși (mai ales cea dintîi) opere de căpătîi. Pentru că nu rezistă analizei psihanalitice? Dar să nu cer autorului ceea ce nu și-a propus
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
amintiri, considerate de Freud și Adler drept fundamentale). Lipsește din carte analiza Răscoalei (redusă aici la relația pasională, posesivă, a Nadinei și a lui Petre Petre) și a Gorilei, totuși (mai ales cea dintîi) opere de căpătîi. Pentru că nu rezistă analizei psihanalitice? Dar să nu cer autorului ceea ce nu și-a propus să întreprindă. Să ne mulțumim cu ceea ce ni s-a oferit, ca un model posibil al înțelegerii a patru din romanele lui Rebreanu. Nu-mi pot, totuși, înfrîna observația
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
să nu cer autorului ceea ce nu și-a propus să întreprindă. Să ne mulțumim cu ceea ce ni s-a oferit, ca un model posibil al înțelegerii a patru din romanele lui Rebreanu. Nu-mi pot, totuși, înfrîna observația că lipsind analiza la amintitele romane, dl Liviu Malița ne-a oferit o exemplară analiză, din perspectivă psihanalitică, despre cîteva romane ale lui Rebreanu, dar nu o exegeză despre întreaga sa operă. Liviu Malița, Alt Rebreanu, Editura Cartimpex. Cluj, 2000.
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
ne mulțumim cu ceea ce ni s-a oferit, ca un model posibil al înțelegerii a patru din romanele lui Rebreanu. Nu-mi pot, totuși, înfrîna observația că lipsind analiza la amintitele romane, dl Liviu Malița ne-a oferit o exemplară analiză, din perspectivă psihanalitică, despre cîteva romane ale lui Rebreanu, dar nu o exegeză despre întreaga sa operă. Liviu Malița, Alt Rebreanu, Editura Cartimpex. Cluj, 2000.
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
nu merită căutat nod în papură. Cititorii din România vor fi citit deja, nu o dată, ci de mai multe ori, acest excepțional Jurnal, iar criticii au avut deja multe de spus. Nu vreau să adaug nimic - aici și acum - la analiza conținutului cărții, ci prefer să comentez contextul publicării traducerii, precum și semnificația unui asemenea eveniment. Profit, în acest scop, de apariția, în TLS, numărul din 2 martie, a recenziei semnate de Paul Bailey. O recenzie evident favorabilă cărții (cum altfel ar
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
egal atît pentru capitalism, cît și pentru socialism". Jurnalul lui Mihail Sebastian prezintă cititorilor străini o țară sfîșiată între variante de extremism, incapabilă de vederi liberale sau moderate. În momentul de față, în România se fac simțite eforturi reale de analiză lucidă a istoriei tulburi a acelor vremuri, precum și a calibrului - intelectual și politic - a unor nume celebre precum Mircea Eliade, Nae Ionescu, sau Emil Cioran. Ne-ar prinde bine ca ele să fie mai cunoscute peste hotare. Dar tot în
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
la marginalitate, forțat să rămînă afară, expulzat din comunitatea profesională și intelectuală căreia îi aparținea. O tragedie a diferenței. Ar fi fost spre avantajul nostru ca această traducere să apară prefațată de un text explicativ, care să nuanțeze într-o analiză sociologică sau istorică confuzia și tragedia acelor ani, 1935-1944. Dacă asemenea nuanțări sînt cu adevărat posibile. După moartea lui Nae Ionescu, Sebastian, în fața corpului neînsuflețit, e copleșit de o ciudată tandrețe față de cel care văzuse în el pe Iuda. Tandrețea
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
tonului și a selecției unor exemple, să pună sub semnul îndoielii seriozitatea și utilitatea dicționarului; ceea ce n-am citat aici - dar specialiștii cunosc prea bine - e un volum de muncă impresionant, care face din DLR reperul cel mai important în analiza lexicului românesc.
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
Occident, ci și față de Răsărit. În jurnalism se manifestă tendința de a stabili anumite centre de greutate ale interesului, majoritatea acestora legate de catastrofe sau, mă rog, de domeniul senzaționalului despre care cititorul de rînd este dornic să fie informat. Analizele detaliate ale unei situații nu au căutare pe piață. Iată încă un motiv pentru care România nu este prea bine cunoscută. La aceasta se adaugă faptul că în ceea ce privește evoluția politicii sale, România a confirmat din păcate unele prejudecăți. R.B.: Aș
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
au început să circule teoriile feministe, iar eu m-am recunoscut în unele dintre ele. Atunci m-am gândit că poate exista o reflecție comună, colectivă, asupra nedreptăților suferite de femei, că exista un substrat istoric, că trebuia întreprinsă o analiză istorică, că nu era vorba numai de o revoltă personală, ci de o acțiune care trebuia organizată. În acest sens am fost eu aproape de mișcarea feministă. Am participat la multe întruniri, am făcut parte din "grupurile de autoconștiință", din grupurile
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
vorba numai de o revoltă personală, ci de o acțiune care trebuia organizată. În acest sens am fost eu aproape de mișcarea feministă. Am participat la multe întruniri, am făcut parte din "grupurile de autoconștiință", din grupurile care se ocupau de analiza istorică, din grupurile de teatru, din cele politice. Dar atunci când feminismul a devenit un partid, ceea ce uneori s-a întâmplat, un sistem ideologic, un sistem de intoleranță, atunci întotdeauna am rupt-o la fugă. Pentru că nu-mi plac ideologiile, nu
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
Marshall. Nu cred că te poți gîndi la trecut, cînd viitorul tău imediat înseamnă să supraviețuiești la limita cea mai de jos. Cred că în România este o asemenea îngrozitoare sărăcie, o asemenea îngrozitoare degradare fizică, încît apelurile noastre la analiză și la uitare agasează omul obișnuit. Dragă Doina Jela, cărțile tale demonstrează că, cel puțin în ultimii 60 de ani, ura s-a organziat. Ura se poate organiza. Se poate trăi într-un sistem care funcționează în baza unei scheme
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
importante din fondul principal lexical al limbii române, iar locul acordat le e pe măsură: a vedea este tratat în 23 de pagini, iar a veni în nu mai puțin de 44 de pagini! În cazul din urmă, desigur că analiza semantică suportă obiecții, de multe ori fiind izolate nu adevărate subsensuri, ci doar tipuri de contexte în care se actualizează o anumită valoare a sensului general. Chiar și așa, a avea strînse la un loc zeci de citate care ilustrează
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
lor nu sînt extrem de interesante. Înseamnă totuși că perspectiva este una singură, oricîte nuanțe i-ar despărți pe Watt de Kolakowski sau pe Habermas de Michnik. Și acum, cîteva extrase din dialogurile cu pricina. Este absolut frapantă, pentru noi, românii, analiza sociologică schițată de Watt cu privire la Polonia. Întrebarea lui Milosz fusese de ce marxismul și stînga n-au "prins" în Polonia de imediat după primul război. "Polonia nu este o națiune a maselor", răspunde Watt. Este mai degrabă o "țară a intelighenției
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
e deloc ușor de aflat o cumpănită cale de mijloc. Dar chiar și pentru cel mai cîrtitor dintre cititori, care va pune la îndoială, să zicem, priceperea filozofică a unei literate, acest volum e incontestabil valoros fie și doar prin analizele limbajului și construcțiilor poetice în opera unor scriitori tot atît de diverși precum Gertrude Stein și Ingeborg Bachmann, ori Samuel Beckett și Thomas Bernhardt. Iar pentru nefilozofi, portretul pe care i-l schițează Perloff lui Wittgenstein e memorabil: un om
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
ele nu pot fi cu adevărat descoperite. O poetică axată pe filozofia lui Wittgenstein încurajează experimentul și ludicul, dar o face pornind de la alte premise decît avangarda. De astă dată, miza nu mai este nonconformismul sau escapismul, ci o lucidă analiză a sensurilor și contextelor de semnificație. Indiferent cît de absurd poate părea un vers, sau un poem, sarcina cititorului și a criticului este, după Perloff, de a afla contextul în care absurdul sau bizareria dispar. Cu alte cuvinte, de a
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
al poemului. Lecturile propuse de autoare la diverse texte preluate de la poeți prea puțin cunoscuți unui cititor ne-american (Leslie Scalapino, Robert Creeley, Ron Silliman, Rosmarie Waldrop, Lyn Hejinian) nu pot fi ușor contestate sau confirmate. Dar mai important decît analiza propriu-zisă este sfatul metodologic al autoarei: să redescoperim poezia în lumea în care trăim, chiar dacă secole la rînd rostul ei a fost acela de a ne propulsa spre alte lumi. E un sfat pe măsura mentalității timpului nostru. Marjorie Perloff-Wittgenstein
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
Iar aceste procese mentale sînt spectaculoase. Nu știu dacă pot fi rezumate sau analizate în sensul convențional al termenului. Practicing New Historicism e rodul unui effort bizar: de a arăta că noul istorism, categoric întruchipat de Greenblatt, refuza sinteze și analize în egală măsură. În urmă cu cîțiva ani, autorii au descoperit întîmplător un anunț referitor la un post academic în Statele Unite, pentru care se cerea drept calificare "specializare în domeniul noului istorism". Surpriză! Cînd a devenit noul istorism un domeniu
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
pot fi ele puse laolaltă într-un curent de gîndire de sine stătător? Răspunsul, ocolit de autori, după părerea mea este acesta: noul istorism reprezintă un efort de reconciliere a unor tendințe aparent opuse, transcenderea textului literar și deplasarea focusului analizei la nivelul contextului istoric, cultural, social și politic, urmată însă imediat de o lectură a contextului ca text. Cu alte cuvinte: dacă noul istorism nu zăbovește asupra prozodiei sonetului shakespearean (aleg un exemplu arbitrar, nu-mi sînt cunoscute studii de
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
marginea spre centru și destabilează ordinea preexistentă. Noul istorism e fundamentalmente subversiv. Capitolele acestei cărți sînt o ilustrare a metodei pe care am expus-o, deși metoda în sine nu e riguroasă și nu poate fi preluată de alte studii. Analizele lui Greenblatt și Gallagher sînt fascinante și inimitabile. Ele nu te învață propriu-zis nimic, dar sînt adevărate revelații. Magistrul spiritual de la care se reclamă cei doi este Erich Auerbach, cu a sa carte Mimesis. Cum ar putea fi imitate interpretările
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
aparte a fotbalului autohton, unul dintre puținii care și-au folosit capul" (ib. 12.4.1998). Alte citate (nu voi indică totdeauna sursele, fiind vorba de "adrese", adesea lungi și complicate, ale site-urilor din Internet) vorbesc de "presă autohtonă" (AnaLize, nr. 3, 1998); "Un Bill Clinton autohton?" (Monitorul de Cluj, 12.01.1999); "Telenovelă cu iz autohton" (Timpolis 589, 1999); "un Don Quijote și un Sancho Panza autohtoni" (Lumi virtuale, nr. 10, 2000); "compatibilizarea curriculumului universitar autohton cu reperele europene"; "o
Autohton by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16452_a_17777]
-
pe care o oferă literatura acelor ani), dar și la argumente care ar putea constitui apanajul celor preocupați, ca Raoul Girardet, de pildă, de sondarea imaginarului politic, și, în ultimă instanță, de configurarea unei posibile istorii a mentalităților. De asemenea, analiza statutului scriitorului în totalitarism, ocupă un spațiu extins în carte; se vorbește de pierderea demnității, de compromisuri, de complexe (al respectabilității, al onorabilității), de pactul cu autoritățile, deposedat, în comunism, de măreția faustică a oricărui pact, nuanță surprinsă de autor
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
o odraslă suferindă, ar fi putut să rezulte din coabitarea celor trei. E de prisos să mai spunem că, dacă estetica totalitară s-ar constitui, la un moment dat ca disciplină, nu ar putea să ignore o asemenea perspectivă. În analiza literaturii propagandistice, mai cu seamă a aceleia din faza fundamentalistă a regimului, autorul recurge la analogia cu paradigma religioasă. Dacă scopul propagandei era să pregătească soldații partidului, fervenți susținători ai idealului comunist, dacă se urmărea în primul rînd transformarea datelor
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]