2,924 matches
-
dat că prezența celuilalt ar fi imaginară, iar cu altă ocazie îi mărturisește lui Sandu un adevăr crud: „Vă iubesc pe amîndoi, sunteți complet diferiți, dar egali.” Naratorul are spaimă de privirea ironică a Celuilalt și din această frică vine angoasa, boala și, în final, moartea. În romanul O moarte care nu dovedește nimic tema morții se repetă obsesiv cu variațiuni care nu fac decât să potențeze sepulcralul. O influență a prozei lui Rainer Maria Rilke e identificată de Eugen Ionescu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pe Roland Barthes în Întoarcearea autorului: “Telefonul, prozaicul, torturantul telefon? Telefonul cheamă figura fading-ului: nu este un fir inert, el este încărcat de sens, care nu este acela al joncțiunii, ci acela al distanței; este fading-ul în toată angoasa lui etc.”<footnote Eugen Simion, op.cit., p. 164 footnote> Roland Barthes definea fading-ul textual ca mărturie dureroasă potrivit căreia persoana iubită pare că se retrage fără ca această indiferență enigmatică să fie îndreptată către îndrăgostit. În text, fading-ul vocilor
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
gust de a fi antipatic fără motiv, interes - gelozie.” Între stăpân și pasăre se dezvoltă legături greu de explicat, păsărica dezvoltând ca și stăpânul său o teamă irațională, căci „ se temea de oameni, de muște , de umbre”și suferea de angoase. Colecția plăcilor de patefon nu are doar o simplă valoare sentimentală. Fiecare dintre ele este legată de destinul unui om ca și cum un personaj real s- ar fi metamorfozat în fiecare placă. Plăcile acestea sunt madeleinele lui Holban. Ela i-a
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
nu există nici deflație. Nu putem tolera inflația chiar dacă există opinii că ea funcționează ca un impozit mai echitabil decât alte impozite și că redistribuirea veniturilor se face către partea dinamică a societății. Nu! Orice tip de venit nemeritat produce angoasă socială și probleme în comportamentul economic uman. Omul economic preferă predictibilitatea și stabilitatea, adică exact atributele unei economii pe care inflația le sabotează și le aruncă în aer din start. Inflația funcționează ca un impozit nedrept, pentru că sumele nu sunt
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
urmare a eforturilor sistemului economic de a se reechilibra în condiții de prețuri date, constante. Inflația de penurie este un fenomen cu efecte devastatoare asupra nivelului de trai. A avea bani în buzunar și magazine goale presupune o stare de angoasă în care consumatorul nu are alegeri. Nici măcar alegerea scăderii și raționalizării consumului pe care o are în condiții de inflație într-o economie liberă. Prezența banilor în buzunar și absența mărfurilor a dus la apariția unor cote de piață de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994. Ferguson, N., Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011. Ferguson, N., Războiul lumii. Epoca urii, Editura RAO, București, 2011. Feuerbach, L., Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961. Freud, S., "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991. Freud, S., Psihologia colectivă și analiza eu-lui, Editura Mediarex, 1995. Friedman, M., Liber să alegi, Editura All, București, 1998. Friedman, M., Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995. Frisch, H.
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
iluzie fără nicio acoperire . Desființându-se proprietatea privată este sigur că i se ia agresivității umane și plăcerii pe care ea o procură unul dintre instrumentele sale și fără îndoială un instrument puternic, dar nu cel mai puternic". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I ", Editura Științifică, București, 1991, p. 335. 1214 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 334. 1215 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. "Să încercăm
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și plăcerii pe care ea o procură unul dintre instrumentele sale și fără îndoială un instrument puternic, dar nu cel mai puternic". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I ", Editura Științifică, București, 1991, p. 335. 1214 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 334. 1215 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. "Să încercăm a-i învăța pe oameni generozitatea și altruismul, deoarece, din naștere suntem egoiști. Să înțelegem ce
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
PCR, București, 1945, pp. 24-25. 1218 Sigmund Freud definește fericirea ca fiind "o satisfacere mai degrabă imediată a nevoilor care au atins o mare tensiune, ceea ce prin natura sa nu este posibil decât sub formă de fenomen episodic". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 301. 1219 "Suferința ne asediază din trei părți. Din partea propriului nostru corp care,sortit decăderii și disoluției nu se poate dispensa de acele semnale de alarmă reprezentate de durere
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 301. 1219 "Suferința ne asediază din trei părți. Din partea propriului nostru corp care,sortit decăderii și disoluției nu se poate dispensa de acele semnale de alarmă reprezentate de durere și angoasă. Din partea lumii exterioare care dispune de forțe invincibile și inexorabile pentru a se înverșuna împotrivă-ne și a ne nimicii. A treia amenințare, în fine, provine din raporturile noastre cu ceilalți oameni. Suferința provocată de această sursă este, poate, cea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
invincibile și inexorabile pentru a se înverșuna împotrivă-ne și a ne nimicii. A treia amenințare, în fine, provine din raporturile noastre cu ceilalți oameni. Suferința provocată de această sursă este, poate, cea mai dureroasă decât oricare alta". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 302. 1220 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 301, 1221 Discutând despre căutarea fericirii, S. Freud arată cum omul încearcă mereu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în fine, provine din raporturile noastre cu ceilalți oameni. Suferința provocată de această sursă este, poate, cea mai dureroasă decât oricare alta". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 302. 1220 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 301, 1221 Discutând despre căutarea fericirii, S. Freud arată cum omul încearcă mereu mai multe căi. Este vorba despre "satisfacerea nevoilor în mod nelimitat ...", apoi despre alte metode: "izolarea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nostru psihic (...) Sublimarea este în acest caz de mare ajutor . În acest sens rezultatul cel mai complet se obține atunci când se consimte a se extrage o cantitate suficient de mare de plăcere din munca intelectuală, din activitatea spiritului". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, pp. 302-304. 1222 Sigmund Freud ne avertizează că "Opoziția dintre psihologia individuală și psihologia socială sau colectivă care, la prima vedere poate părea profundă, își pierde mult din acuitate când
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a nu reuși, oboseală interioară, plictiseală. Vom putea să le descriem, luându-le în momentul lor cel mai dramatic, ca acele mișcări ce asaltă sufletul lui Isus în timpul Patimii, care este punctul culminant al alegerii Sale. Isus este cuprins de angoasă, tristețe, dezgust. Mișcările ce ne tulbură sunt acelea care ne acuză, cele în care acuzatorul, diavolul, vorbește în noi pentru a ne convinge că nu vom reuși, că e prea mult, că vom avea multe obstacole, că nu vom fi
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
și geografia spirituală a personalităților (cuprinse în această carte) au constituit, pentru semnatarul acestor rînduri, un incitant univers interogativ. La rîndul lor, interlocutorii și-au gândit răspunsurile, recuperând un timp și un spațiu al evocărilor: cu întâmplări spirituale deosebite, cu angoase, cu inevitabilele picanterii, cu trăirile personale unice, cu acea "mizerabilă grămadă de mici secrete" (André Malraux), cu nonsensul existenței. Judecând că acest demers (dialoguri) este asociat cu jocul memoriei, Octavian Paler făcea următoarea remarcă: "O confesiune presupune răbdare, curaj, voință
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și literaturii române (Basarabia, Nordul Bucovinei, Serbia ș.a.) sunt fermenții ce asigură metabolismul literaturii "vii". În lipsa lor ne-am simți mai inerți, mai enclavizați. V.P.: Crezi în puterea de comunicare a cuvântului scris? La poet, tensiunea căutării e vecină cu angoasa. Care sunt căutarile poetului Arcadie Suceveanu? A.S.: Cuvântul scris dintotdeauna a fost cel mai eficient mijloc de comunicare, forța și energia lui nu vor putea fi nicicând și în nici un fel estimate. Comunicarea poetică, fapt cunoscut, întâmpină mai multe obstacole
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Restul e teorie. V.P.: Comentând volumul amintit mai sus, Cristian Popescu, un remarcabil poet, spunea următoarele: "Personajul care "vorbește" poemele lui Lucian Vasilescu este un Golan trist. O așa-zisă "frondă" a imaginarului său are acoperire în valuta forte a angoasei". Fă-i, te rog, un portret din cuvinte autorului insolitului volum "Arta Popescu". L.V.: Cristi Popescu s-a prăpădit în 1995, cu doar câteva luni înainte de a-mi apărea și mie volumul de debut. "Arta Popescu" este, cred, un prag
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
natural rusesc pentru a le aminti europenilor și altor state dependente de acea resursă că poate restrânge oricând furnizarea. Companiile rusești au devenit de asemenea constructori fruntași de reactoare nucleare civile, o industrie care începe să prospere ca urmare a angoasei privind schimbarea climatică globală. Dacă Rusia își recapătă statutul de superputere, va fi pentru că lumea are nevoie de energie, iar Moscova are din plin. Nu este nici în interesul nostru și nici în al Rusiei să ne reîntoarcem la războiul
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
-ți vezi camarazii doborâți într-un război încurcat de lideri civili. Natura acestui conflict particular ne-a lăsat cu mii de morminte proaspăt săpate și mai multe mii de bărbați și femei mutilați fizic și mental. Predecesorul dumneavoastră a împărtășit angoasa și s-a rugat alături de victime și familiile acestora, dar a fost împiedicat de propria sa logică greșită să perceapă invazia așa cum era: un asalt împotriva terorii care a consolidat teroarea; o demonstrație a puterii americane care a expus limitele
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
o impresie personală, deci unică), se pare că împărțim o parte din povară cu alții, care ne ajută să o purtăm. Tragicul durerii, care face ca, împinsă pînă la un anumit punct, ea să ne creeze un sentiment disperat de angoasă și neputință, este că nimeni nu are acces la un rău a cărui cauză se află în aceste regiuni ale ființei noastre la care ceilalți nu pot ajunge, căci ne confundăm cu durerea, iar aceasta nu se poate distruge de la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Bloyé trăiau pe atunci ca în convalescență. Ei cădeau puțin câte puțin pe ei înșiși ca niște omeni slabi care s-au înfuriat, ei se abandonau, brusc destinși, după ce au trăit toți acești ani cu cea mai mare atenție și angoasă. Ei își refăceau viața mutilată cu răbdarea unui animal inferior 257... 3) progresia cu temă derivată este mai complexă. Diferite teme apar aici derivate dintr-o hipertemă inițială, datorită unei relații de includere referențială mai mult sau mai puțin închegată
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ei, cu adevărat, asta vor face, asumându-și modelul lor suprem, Hristos însuși suferind, chiar nevinovat fiind. Așadar de ce n-ar suferi ei? Ba, mai mult, ei nu văd suferința din perspectiva omului modern. Pentru ei suferința nu e sinonimul angoasei, e însăși asumarea statutului de creștin. Acest soi de suferință e cel din care ei își extrag, într-un final, în mod paradoxal, fericirea. Steinhardt își asumă conștient suferința, în momentul în care refuză să-și trădeze prietenii, cu toate că știa
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Într-o manieră tipică, aceste "rebeliuni primitive"119 se ridică împotriva statului în formare, împotriva bisericii deja stabilite, împotriva oricărei autorități în afara celei a propriului lider, pe care-l urmau ca pe un nou Mesia, în ideea că erau sub angoasa unei Apocalipse apropiate în care numai "cei puri" ar supraviețui. Dintre acestea unele deviau în banditism social, în ma-niera lui Robin des bois. Cu totul altfel este mecanismul mișcării husite. Acesta are un caracter deopotrivă urban ca și agrar. În
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unor resurse expresive ale limbajului puțin solicitate până în acel moment. Există, totodată, și posibilitatea ca scriitorii aceștia să încerce să creeze alte mituri, un univers secund bazat pe tendințele inconștientului de a răspunde compensatoriu frustrărilor eului. În acest ultim caz, angoasa răzbate dintr-o rețea de simboluri, tratate cu seriozitate sau cu fină ironie. Astfel de perioade ale evoluției literaturii dezvoltă tendințe opuse, manifestări extravagante, toate constituite însă pe fundamente comune. O astfel de perioadă de cumpănă a literaturii române o
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Voce fără trup, venind din înalt, dar și din negură, destramă iluzia și lasă loc renașterii. Exclamațiile care pigmentează textul țin poate de retorica romantică, dar structura poemului e apropiată de cea a alegoriei baudelairiene. Spațiul exterior e cel al angoasei care își ia libertatea să capete proporții "cosmice". Lumina este "închisă", "asediată", pentru a avea acces la ea trebuie să se deschidă "porțile" turnului, un simbol ascensional, dar și unul al sinelui care încearcă să se contureze ("Ah! În noaptea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]