5,509 matches
-
cauza generatoare a valorilor". Émile Durkheim, 1996, pp. 135 și 138. Durkheim subliniază aici mai multe aspecte: doar actele colective și repetate cu regularitate activează credințele și le orientează spre valori împărtășite; acestea din urmă acționează ca forțe sociale care animă bunuri, evenimente, culte, simboluri: ele constituie, stricto sensu, probe de netrecut și se impun fiecărui membru al grupului. Această problematică îl va preocupa pe Durkheim până la moarte. În ultimul său volum, câteva pagini ridică problema raporturilor între categoriile mentale și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
etnologi, geografi, istorici, universitari etc.) sunt solicitate în mod regulat în cadrul proceselor de înscriere și de clasificare (Lamy, 1990); publicurile patrimoniului se constituie în manieră disparată, sunt mai mult sau mai puțin ancorate pe teritorii, comemorând habitudini colective, reactivând serbări, animând servicii culturale. Aceste publicuri dezvoltă atitudini specifice. Ele constituie întotdeauna garanția ultimă a includerii în patrimoniu. Grupurile culturale de tip patrimonial induc raporturi specifice obiectelor și colectivelor corespondente: unul dintre acestea este turismul; identități colective, unite în jurul unor bunuri comune
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
istoricilor sunt prea puțin "utile", în timp ce anumite cercetări sociologice sunt mai susceptibile să răspundă unei cereri (private sau publice). Lucrările universitarilor pot fi prezentate, destul de schematic, pe o axă, în funcție de gradul lor de preocupare practică: în stânga axei, disciplinele și universitarii animați de motivații academice și euristice, ceea ce am putea numi un "pol speculativ"; în dreapta axei, un "pol practic" sau "practico-teoretic", preocupat în primul rând de utilizările publice sau private. Sociologia este împărțită între acești doi poli: speculativă, când se interesează de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cultură de stradă", frecventarea cafenelelor, în detrimentul investițiilor pentru locuință, pe care le asimilează unei izolări în sfera privată; prin importanța cheltuielilor destinate consumului alimentar, pentru a favoriza efectele sociale ale meselor, privite ca ocazii de a discuta, de a se anima, de a fi împreună. Numeroși sociologi contemporani s-au angajat de atunci în cercetări aprofundate asupra sociabilității (Paradeise, Héran, Forsé, Lemel), constatând că sociabilitatea depinde efectiv de statutul social, măsurat prin PCS. Cu cât statutele sunt mai înalte, cu atât
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ca și cum fiecare profesionist s-ar atașa mai mult sau mai puțin de modelul exemplar al artistului și ar încerca să reproducă, să interpreteze și să difuzeze, pe scurt, să imite "gestul artist" la propria sa scară. Câmpul profesiilor culturale pare animat de o mișcare dublă: creatorul tinde să nege existența sau necesitatea oricărei medieri, (re)prezentându-se ca un individ autonom, deloc preocupat de public. El se autoreprezintă prin aceste trăsături fiindcă arta sa se vrea, după formula lui Adorno, "antiteza
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Studii și Cercetări (SER) a permis "formularea" (în categoriile gândirii politice) acestui domeniu până atunci greu de cuprins. El a fost decupat în "domenii" (patrimoniu, arhive, muzee, biblioteci, teatru, muzică, dans, cinema, arte plastice, arhitectură) și în "funcțiile" care le animă (conservare, creație, editare, reprezentare, comunicare, animare și formare), care corespund unor mize identificabile. Guvernele de dreapta insistă mai mult pe aspectele conservării și comunicării, în timp ce acelea de stânga se preocupă de creație, animare și formare. Trebuie totuși să constatăm că
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
gustul, singularul sunt o iluzie? Heinich expune ceea ce trebuie să fie o postură de "ireducție" (preluând un termen al lui Latour), constând în refuzul "reducerii la general" a practicilor individuale. În plus, Bourdieu scrie că orice acțiune este interesată și animată de calcul: ea este "obiectiv economică" (1994, p. 209). Totuși, unul dintre secretele funcționării socialului în cele mai multe câmpuri de activitate (religios, artă, familie, iubire, prietenie etc.) este de a masca față de alții (rea-credință) și/sau față de sine (refulare) acest spirit
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
descriptivă. Este relativistă și inductivă, nu consideră statul și instituțiile drept forțe de susținut, nici pe sociolog și cercetarea drept entități sociale deosebit de admirabile (ceea ce reflectă, fără îndoială, imaginea intelectualilor în societatea americană). Cercetătorul se dedică total muncii de descriere, animat de preocuparea de a explicita unele mecanisme de producere a socialului. Culturalul nu este considerat un aspect deosebit de nobil sau legitim. El s-a rutinizat... Bibliografie Cuvânt înainte CUCHE Denys, La Notion de culture dans les sciences sociales, La Découverte
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
manifesta vreo divergență de opinie, imediat o discuție comună venea să lumineze punctul asupra căruia plana disensiunea și se întâmpla foarte rar ca obstacolul care oprise inteligența unuia să nu cedeze la efortul tuturor. Astfel, grație acestei frecventări a oamenilor animați de același spirit, pătrunși de aceeași pasiune, s-a menținut printre noi, îmbogățindu-se în fiecare zi, depozitul științei economice. Astfel economia, deși respinsă de învățământul oficial și expusă imputațiilor calomnioase sau inepte ale relei credințe și ale ignoranței, a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
demiurgie este o configuratio, o instaurare de limite modelatoare, determinarea divinului se consumă în Geneză sub forma limitelor puse dinăuntru. Vorba lui Platon despre Dumnezeu ca marele geometru se adeverește măcar în sensul peratologiei: Creația este un vast scenariu peratologic animat de voința divină a limitării. În preajma Creației, duhul lui Dumnezeu se purta peste ape. Apa însă nu este singurul element care premerge Creației. Mai există pământul și întunericul. Pământul, apa și întunericul sânt trei elemente ale indeterminării și ele îi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din Parmenide. Gabi a scris Lămuririle preliminare la Phaidros, iar eu am terminat Interpretarea la Phaidon. Am pornit, cu Phaidon, de la această idee: în timp ce presocraticii au toți un perì physeos, Platon obține, primul, un perì psychés: o ridicare a lui anima la animus, spun eu, a spiritului individual la Spirit. Aceasta este tema dialogului. Iar ea se realizează în două trepte; prima: care este accesul la spirit? (problema paideică), răspunsul fiind: prin "moartea" în viață, ca autoritate a sufletului asupra trupului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-mi demonstra că nimic nu s-a schimbat, că timpul scurs între mine, cel de la 15 ani ― când, în fiecare dimineață, ieșeam în curte și săream gardul pe stadionul "Progresul" din Cotroceni unde alergam șapte ture de stadion (3 km!), animat de imaginea idolului meu sportiv de atunci, alergătorul de fond Emil Zatopek ― și eu, cel de acum, nu are asupra mea nici un efect, că sânt tânăr, nespus de tânăr și că, prin nu știu ce miracol, am evadat de sub regula timpului. Mă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a venit de la Koln să ne ia cu mașina, pe Cătălin și pe mine: doctorul Augustin Ostace. Nu știu cum a aflat că urma să vin în Germania, dar într-o bună zi m-a sunat la Heidelberg și mi-a propus, animat de o credință nestrămutată în "imperiul Spiritului", pe care îl invoca la tot pasul, această "excursie culturală". I-am mulțumit, am acceptat și am așteptat, curios și puțin angoasat, să văd pe cine anume hotărâseră zeii să-mi trimită pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
theatrul cel mare și fiți bine încredințați că nu se va găsi un singur june român asupra căruia să fi avut o cât de mică influența cele zise vineri în jurnalul Timpul. Din contra, veți avea poate strinsori cordiali din animă, pentru că nu politia străină regulează societatea română. Asemenea câteva scăpări sau greșele ale unui jurnal care voiește să acrediteze că s-a născut matur, că este conservator și prin urmare tolerent, dacă nu mai mult, pentru toți cari manifestă spirit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atât din partea clerului bisericei române, cât și din partea reprezentanților autorităților laice ce împreună suntem veniți înaintea Maiestăței Voastre pentru acest sfârșit. suntem pe deplin convinși, Maiestate, că aceleași binevoitoare dispozițiuni moștenite de la glorioșii voștri strămoși pentru România și biserica ei animă și pe Maiestatea Voastră, Imperială și vă vor anima în totdeauna pentru gloria bisericei lui Dumnezeu în genere și a Maiestăței Voastre în parte. Țarul avea în dreapta pe moștenitorul tronului, în stânga pe Frate - său marele duce Nicolaie Nicolaievici și pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
autorităților laice ce împreună suntem veniți înaintea Maiestăței Voastre pentru acest sfârșit. suntem pe deplin convinși, Maiestate, că aceleași binevoitoare dispozițiuni moștenite de la glorioșii voștri strămoși pentru România și biserica ei animă și pe Maiestatea Voastră, Imperială și vă vor anima în totdeauna pentru gloria bisericei lui Dumnezeu în genere și a Maiestăței Voastre în parte. Țarul avea în dreapta pe moștenitorul tronului, în stânga pe Frate - său marele duce Nicolaie Nicolaievici și pe fiul acestuia, Nicolaie Nicolaievici, iar îndărătul său mai mulți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
corespunzătoare necesităților, satisfăcând trebuințele și fiind în concordanță cu firea liniștită a țăranului român. O asemenea formă de organizare și un asemenea mod de existență au contribuit la cultivarea și promovarea spiritului de dreptate și de adevăr, stări ce au animat în vremea respectivă pe săteanul din obște, spiritul lui de cinste și nepărtinire, de într-ajutorare și cooperare în folosul obștii și al fiecăruia în parte, stimulând și întreținând dragostea și atașamentul pentru pământul strămoșesc. Toate aceste trăsături distinctive, susținute
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
politehnică. Ideea nu-i lipsită de strălucire! Dar mă-ndoiesc că Barreau, în elanul său reeducator, și-a dat seama de comicul involuntar al propunerii sale. Dar nu era oare luată în serios prin invitația la o prestigioasă emisiune radiofonică animată de un celebru gânditor? După adminstratorul parașutist, să cităm altă soluție, de data aceasta mai comună: cea a școlii-fortăreață. O reprezentare foarte frecventă a violenței în școală este că aceasta provine exclusiv din exterior, că fortăreața este asediată. Pentru a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cerința părinților de a-i da câte una la fund elevului și teama că, fie și dacă îl lovesc ușor pe un copil, aceeași părinți vor depune imediat plângere. Îmi amintesc de un grup de mediere sociologică pe care-l animam în cartierul La Goutte d'Or din Paris, unde profesorii se opuneau "tradiției" de a lovi copiii pe care încercau să le-o impună unii părinți. Observație banală, poate, dar o adevărată problemă. O "tradiție educațională"? În privința pedepsei corporale, între
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1977, ar putea fi interpretat ca o formă de orbire academică sau de rea credință în disciplina noastră. Mai potrivit este, însă, să o interpretăm în lumina uneia dintre tezele fundamentale ale acestei cărți, anume că dezbaterile teoretice au fost animate de legătura implicită dintre orizontul disciplinei și realism: definind în mod diferit granițele disciplinei, ei amenințau realismul, după cum spuneau mulți realiști. Așa că lucrarea lor a fost luată, în mod greșit după cum voi argumenta mai tîrziu drept parte a unei paradigme
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în favoarea balanței puterii. Keohane rămîne la o viziune realistă, adică instrumentală, asupra rolului normelor, atunci cînd scrie că "nor-mele și regulile regimurilor pot avea efect asupra comportamentului, chiar dacă ele nu întruchipează idealuri comune, dar sînt folosite de state și corporații animate de propriile interese, angajate într-un proces de adaptare reciprocă" (Keohane 1984: 64). De asemenea, viziunea sa asupra cooperării este instrumentală: "Analiza alegerii raționale este folosită în această carte nu pentru a întări părerea convențională conform căreia cooperarea este ceva
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
producția și comunicarea științifică și artistică americană - lingua franca este engleza (care nu este, desigur, doar un atribut american). În concluzie, actorii americani, fie ei autorități publice sau actori privați, rămîn cei mai importanți jucători de pe teren. Strange nu este animată de prejudecăți antiamericane, nici de iluzia că vreun alt stat s-ar fi manifestat într-o manieră mai luminată. Conștiința acută a localizării puterii este cea care determină repetata chemare a Statelor Unite la responsabilitate. Ea ar putea, oricît de curios
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
numeroaselor profeții ale realismului. Acest capitol a arătat că nu există nici o cale de întoarcere spre un realism empirist. De asemenea, nu ne putem pune prea multe speranțe în realism ca teorie explicativă cauzală. Existența sa duce la teza care animă această carte, anume că trebuie să înțelegem realismul ca pe o practică istorică, academică și politică, mai degrabă decît doar ca pe o teorie. Realismul nu reflectă în mod pasiv lumea; el face ceva pentru ea. Această orientare a fost
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
calificare, etc. Modalitatea ei de operare este de la bază spre vârf, căutând mai degrabă să stimuleze decât să direcționeze. După cum documentul DATAR citat menționează: "Le pays s'inscrit... dans une logique de "faire-faire" et de subsidiarité. S'il coordonne et anime, innove et veille au long terme, assiste techniquement les communes et communautés pour leur permettre de contractualiser avec l'État et collectivités territoriales, le pays doit néanmoins demeurer un territoire de projet".37 Nu este greu să întrevedem aici un
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sociologie, coord. Raymond Boudon, Humanitas, București Vlăsceanu, M. (1993) Psihosociologia organizațiilor și conducerii, București, Editura Paideia Zeitlin, I. M. (1987) Ideology and Sociological Teory, Englewood Cliffs, NJ: Pretince Hall Weber, M. (1992) Politica, o vocație și o profesie, București, Editura Anima Weber, M. (1993) Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Editura Humanitas Yukl, G. (1981) Leadership in Organization, Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall Yin, R. (1993) Applications of case study research. Newbury Park, CA: Sage Publishing. Zamfir, Cătălin (1977) Strategii ale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]